luni 03 august
Login Contact
DeFapt.ro

sua

903 articole
Internațional

Kremlinul acuză NATO de isterie pentru că trimite trupe în estul Europei

Rusia acuză NATO și SUA de isterie și de "exacerbarea" tensiunilor prin decizia de a desfăşura nave şi avioane de luptă în Europa de Est şi evacuarea de diplomaţi de la ambasada americană din Ucraina, pe fondul temerilor occidentale cu privire la un atac al Rusiei împotriva Ucrainei, relatează France Presse şi Reuters."Tensiunile sunt exacerbate de anunţurile şi acţiunile concrete ale Statelor Unite şi NATO", a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov despre desfăşurarea de noi forţe ale Alianţei în Europa de Est, înainte de a aprecia de asemenea ca "foarte mare" riscul unei ofensive a Kievului împotriva separatiştilor proruşi din estul Ucrainei.Probabilitatea unui conflict militar în estul Ucrainei iniţiat de către partea ucraineană este mai mare ca niciodată, a subliniat el.Cele două părţi se confruntă acolo din 2014 într-un conflict ce a făcut peste 13.000 de morţi. Rusia acuză NATO și SUA de isterie pentru că trimite trupe Peskov a explicat că Ucraina a desfăşurat un mare număr de trupe lângă graniţele regiunilor controlate de separatiştii proruşi, ceea ce - a spus el - arată că Kievul se pregăteşte să îi atace. Ucraina a negat în mod repetat acest lucru."Într-adevăr, autorităţile ucrainene concentrează un nivel considerabil de forţe şi mijloace la graniţa cu republicile" separatiste proruse, a declarat Peskov, considerând că această situaţie "sugerează pregătirea unor acţiuni ofensive" din partea Kievului."Toate acestea conduc la o situaţie în care tensiunile cresc", a mai spus el, notând că "atmosfera agresivă" actuală din Europa este "o realitate". El a denunţat o "isterie" în Europa, după ce în ultimele săptămâni s-au înmulţit anunţurile despre o presupusă iminentă invazie rusească a Ucrainei.Informaţiile venite din Occident sunt pline de "isterie" şi "minciuni", a notat el.NATO a anunţat mai devreme că plasează forţe în aşteptare şi întăreşte Europa de Est cu mai multe nave şi avioane de luptă ca răspuns la consolidarea militară a Rusiei la graniţele Ucrainei.Acţiunea se adaugă mai multor semnale că Occidentul se pregăteşte pentru o mişcare agresivă a Rusiei împotriva Ucrainei, deşi Moscova neagă orice plan de invadare.Moscova neagă orice plan în acest sens, cerând în acelaşi timp garanţii pentru securitatea sa, inclusiv respingerea aderării Ucrainei la NATO, încheierea lărgirii Alianţei şi desfăşurărilor ei militare în Europa de Est. Aceste revendicări sunt inacceptabile pentru occidentali, aminteşte AFP.

Kremlinul acuză NATO de isterie pentru că trimite trupe în estul Europei
ANALIZĂ Rusia ar putea transforma gazul într-o armă. Prețurile vor crește din nou
Internațional

ANALIZĂ Rusia ar putea transforma gazul într-o armă. Prețurile vor crește din nou

Rusia ar putea transforma gazul pe care-l exportă în vestul Europei într-o armă, se tem liderii politici din NATO. Dacă Putin va invada Ucraina, iar statele din NATO și UE vor impune Rusiei sancțiuni economice, Gazprom ar putea limita livrările de gaze. Prețurile la energie, deja la un nivel record, vor crește din nou. Rusia ar putea transforma gazul într-o armă Germania este una din țările cele mai dependente de importurile de gaze din Rusia. Se estimează că în 2021 circa 50-75% din importurile de gaze proveneau din Rusia. În Germania, capacitatea de stocare a gazelor este cea mai mare din UE, dar Gazprom deține multe din aceste instalații. „Nord Stream 2, odată pus în funcțiune, ar crește dependența energetică a Germaniei de Rusia și ar permite Kremlinului să rupă coeziunea economică a Europei”, a explicat Constanze Stelzenmüller, expert în securitate europeană, într-o analiză pentru Brookins Institute. Cu toate acestea, liderii social-democrați din Germania, aflați la guvernare, se opun adoptării de sancțiuni care să vizeze Nord Stream 2. Wall Street Journal scrie că această situație se datorează deciziei Germaniei de a renunța atât la energia nucleară, din 20222, cât și la cea pe bază de cărbune, din 2030. Publicația explică faptul că vulnerabilitatea Germaniei limitează opțiunile Europei în criza din Ucraina. România, la mâna Gazprom În ceea ce privește România, importurile de la Gazprom au atins, în primele zece luni din 2021, suma de 700 de milioane de dolari, dublu față de anul trecut. Și prețurile au explodat, potrivit datelor ANRE: în octombrie 2020, România plătea 177 USD pentru mia de metri cubi de gaz rusesc august 2021, 214 USDseptembrie 2021, 324 USDoctombrie 2021, 612 USD pentru mia de metri cubi Până acum, România nu a reușit să extragă din rezervele deținute în Marea Neagră nici un metru cub de gaz. Citește și: Iohannis, nici un cuvânt despre criza facturilor, din octombrie SUA cere ajutor din Qatar pentru UE În aceste condiții, Statele Unite discută cu aliații din Golful Persic să crească livrările de gaze lichefiate către Europa. Preşedintele SUA, Joe Biden, urmează să poarte discuţii cu emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad al-Thani, la Washington în această lună. În acest moment, cea mai mare parte a gazelor lichefiate pe care le exportă Qatar-ul pleacă spre Asia. Însă, de exemplu, Germania nu are nici un terminal pentru importul de gaze lichefiate. Dacă Rusia închide robinetul gazelor spre Europa, administrația Biden nu va avea o contramăsură. Europa va resimți imediat efectul, prin creșterea prețului energiei și prin epuizarea stocurilor, în mijlocul iernii, scrie Reuters. În primele douăzeci de zile din ianuarie, UE a primit gaze din SUA de cinci ori mai mari decât livrările din Rusia, scrie tradingeconomics.com. În ultimele zile, intrările de gaze de la terminalele GNL din Europa au depășit 400 de milioane de metri cubi pe zi, de 2,5 ori mai mult decât media pentru mijlocul lunii ianuarie în ultimii cinci ani, arată anticorupție.md. Stocurile de GNL din rezervoarele europene de stocare sunt de asemenea destul de mari pentru mijlocul lui ianuarie. Ele sunt cu 41% mai mari decât anul trecut și cu 26% mai mari decât media pentru datele curente din ultimii cinci ani.

Biden și Harris promit să apere dreptul la avort
Internațional

Biden și Harris promit să apere dreptul la avort

Biden și Harris apără dreptul la avort. Biden Preşedintele şi vicepreşedintele SUA au promis sâmbătă să utilizeze toate mijloacele aflate la dispoziţia lor pentru a apăra dreptul la avort. Soarta acestui drept depinde de decizia Curţii Supreme, informează Reuters. "Dreptul constituţional stabilit în cazul Roe vs Wade în 1973 este atacat mai mult ca niciodată", au afirmat Biden şi Harris într-un comunicat cu ocazia marcării a 49 de ani de la acea decizie istorică. Biden și Harris apără dreptul la avort Fără a utiliza termenul "avort" în comunicatul lor, preşedintele şi vicepreşedintele SUA au tras un semnal de alarmă. Biden și Harris au avertizat asupra "restrângerii accesului la asistenţă de sănătate sexuală şi reproductivă", în special în statele Texas şi Mississippi. Dreptul la avort în SUA - care nu este garantat de o lege federală - se bazează pe decizia Curţii Supreme în cazul "Roe vs Wade". Înalta curte a confirmat în 1992 acest drept atât timp cât fetusul nu este viabil, adică spre 22-24 de săptămâni de sarcină. Însă state precum Texas au lansat o ofensivă, adoptând legi restrictive. Unele contravin jurisprudenţei, cu scopul de furniza Înaltei Curţi un prilej de a reveni asupra acestui subiect, potrivit Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră