duminică 02 august
Login Contact
DeFapt.ro

sua

903 articole
Eveniment

Lăcașurile de cult din București, amenințate în acest weekend, avertizează Ambasada SUA la București. SRI nu crește nivelul de alertă teroristă

Ambasada SUA avertizează asupra potenţialelor ameninţări. Ambasada SUA din România a emis un avertisment pentru cetățenii americani cu privire la posibile amenințări în apropierea lăcașurilor de cult, valabil de vineri până duminică, conform informațiilor publicate pe site-ul oficial. Ambasada SUA avertizează asupra potenţialelor ameninţări "Ambasada SUA a luat la cunoştinţă existenţa unor potenţiale ameninţări la adresa unor sinagogi, temple sau moschei din România, în perioada 11 - 13 octombrie. Citește și: VIDEO Cum se asfaltează un drum din Argeș, fief PSD, în anul 2024: un muncitor udă bitumul cu un șomoiog de crengi cu frunze Ambasada face apel la cetăţenii SUA să fie foarte prudenţi lângă lăcaşuri de cult, în România, în această perioadă", este mesajul transmis vineri pe pagina de internet a misiunii diplomatice. SRI nu ridică nivelul de alertă În acest context, Serviciul Român de Informații a subliniat că nu există motive pentru a ridica nivelul de alertă teroristă în România, nefiind identificate amenințări specifice care să justifice o astfel de măsură. Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații, a declarat că autoritățile vor intensifica măsurile de securitate, menționând contextul internațional și evenimentele religioase programate la sfârșitul săptămânii. "În prezent, Serviciul Român de Informaţii nu are date şi informaţii care ar putea conduce la solicitarea creşterii nivelului de alertă teroristă, dar, ţinând cont totuşi de contextul internaţional de securitate şi de evenimentele religioase care se întâmplă în acest weekend, SRI împreună cu structurile competente şi cu toate celelalte structuri şi instituţii din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională evident că va manifesta o atenţie sporită pentru prezervarea stării de securitate în România", a arătat acesta. Reacția MAI Şi Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a precizat, pe site-ul oficial, că în acest weekend vor fi la datorie "efective mărite, pentru asigurarea unui climat optim de ordine şi siguranţă publică". "Astfel, poliţiştii, jandarmii, poliţiştii de frontieră, împreună cu partenerii instituţionali, se vor afla în stradă, o atenţie deosebită fiind acordată zonelor în care se desfăşoară ceremonii religioase, lăcaşurilor de cult şi locurilor cu public numeros, pentru siguranţa tuturor cetăţenilor", au transmis reprezentanţii MAI. Mai mult, aceştia fac apel la persoanele care observă posibile încălcări ale legii să sesizeze structurile abilitate, prin numărul unic de urgenţă 112 sau, după caz, la cel mai apropiat echipaj al Ministerului Afacerilor Interne.

Lăcașurile de cult din București, amenințate în acest weekend, avertizează Ambasada SUA la București. SRI nu crește nivelul de alertă teroristă
Uraganul Milton a ucis 16 americani și a făcut pagube de 50 de miliarde de dolari în Florida
Internațional

Uraganul Milton a ucis 16 americani și a făcut pagube de 50 de miliarde de dolari în Florida

Bilanțul uraganului Milton în Florida, SUA. Peste două milioane de locuințe din Florida au rămas fără electricitate vineri seara, după ce uraganul Milton a lovit regiunea, provocând cel puțin 16 decese și pagube estimate la aproximativ 50 de miliarde de dolari. Bilanțul uraganului Milton în Florida, SUA Guvernatorul Ron DeSantis a declarat că, deși nu s-a atins cel mai grav scenariu, statul a fost grav afectat. Florida, deja lovită de un alt uragan devastator, Helene, la sfârșitul lunii septembrie, care a provocat 237 de morți, dintre care 15 în Florida, se confruntă din nou cu daune majore. Citește și: VIDEO Cum se asfaltează un drum din Argeș, fief PSD, în anul 2024: un muncitor udă bitumul cu un șomoiog de crengi cu frunze Președintele Joe Biden a confirmat estimările specialiștilor privind pagubele de 50 de miliarde de dolari și a anunțat o vizită în regiunea afectată. Numărul deceselor Cele 16 victime raportate provin din mai multe comitate, cel mai afectat fiind Saint Lucie, pe coasta de est, unde au murit șase persoane. Zona a fost lovită de tornade înainte ca uraganul să atingă uscatul în apropiere de Sarasota. După ce a traversat peninsula, uraganul Milton a ajuns în Atlantic. Florida, stat frecvent afectat de uragane, se confruntă cu un risc crescut de intensificare a acestor fenomene extreme din cauza schimbărilor climatice și încălzirii apelor oceanice, conform experților.

România nu va intra în Schengen în anul acesta, iar vizele pentru SUA nu vor fi ridicate de la 1 ianuarie 2025 - minciunile lui Ciolacu se evaporă
Politică

România nu va intra în Schengen în anul acesta, iar vizele pentru SUA nu vor fi ridicate de la 1 ianuarie 2025 - minciunile lui Ciolacu se evaporă

România nu va intra în Schengen în anul acesta, iar vizele pentru SUA nu vor fi ridicate de la 1 ianuarie 2025: minciunile de campanie ale lui Marcel Ciolacu se evaporă la doar câteva zile după ce le lansase. Citește și: România, depășită de șase state în clasamentul PNRR de când Ciolacu este premier – Siegfried Mureșan Minciunile lui Ciolacu se evaporă „România va adera anul acesta la Schengen terestru”, spunea Ciolacu la 9 octombrie. O zi mai târziu, Austria a respins primirea României și Bulgariei în spațiul Schengen cu frontiera terestră. „Suntem pe drumul cel bun, dar nu la capătul drumului”, a declarat ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner (ÖVP). „Vă mai dau o veste, anul fiscal în SUA se termina în septembrie. Eu sunt ferm convins că în octombrie, cel târziu, nu o să mai avem vize cu SUA”, afirma Ciolacu în mai 2024. „Până la sfârşitul anului nu vom mai avea vize pentru Statele Unite, vom avea dublă cetăţenie în Spania şi mai mult ca sigur vom intra terestru în Schengen”, afirma el la 6 iulie. Însă, al 1 octombrie, ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, a pus capăt acestor false promisiuni: „Dacă toate condiţiile şi pregătirile vor fi realizate cu succes, programul ar putea intra în vigoare cândva în 2025”. Nici despre negocierile ca românii din Spania să poată avea dublă cetățenie nu s-a mai auzit nimic. Cetățenii din mai multe state, precum Franța, Portugalia sau cele din America Latină, beneficiază de acest drept. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche

Kremlinul susține că menține deschise canalele de comunicații de urgență cu Statele Unite și NATO. Oficialii ruşi afirmă că războiul cu Ucraina intră în cea mai periculoasă fază
Internațional

Kremlinul susține că menține deschise canalele de comunicații de urgență cu Statele Unite și NATO. Oficialii ruşi afirmă că războiul cu Ucraina intră în cea mai periculoasă fază

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente. Rusia continuă să mențină canalele de comunicații de urgență cu Statele Unite și NATO pentru a gestiona crizele în contextul intensificării pericolului nuclear, potrivit agenției de presă de stat RIA. Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente Linia de comunicație directă între Moscova și Washington, cunoscută sub denumirea de „telefon roșu”, a fost stabilită în 1963 pentru a evita interpretările greșite care au contribuit la criza rachetelor din Cuba, din 1962. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Această linie a fost utilizată în momente critice, cum ar fi Războiul de Șase Zile din 1967, invazia sovietică în Afganistan din 1979, atacurile din 11 septembrie 2001 și invazia americană în Irak din 2003. Sistemul a fost ulterior modernizat, fiind înlocuit de o platformă computerizată securizată. Canale de comunicare pentru situații nucleare Pe lângă „telefonul roșu”, există și linii directe între Pentagon și Ministerul rus al Apărării, deschise în perioada Războiului Rece, pentru a reduce riscul unui conflict nuclear. Conform unui raport New York Times, la 12 iulie, ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a contactat direct pe omologul său american, Lloyd Austin, pentru a discuta un presupus plan ucrainean aprobat de Washington împotriva Rusiei. După invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, militarii ruși și americani au convenit asupra unor noi modalități de contact direct, menite să prevină escaladarea conflictului și implicarea directă a Statelor Unite. Din 2013, o linie directă de comunicare a fost stabilită între Rusia și NATO pentru a preveni neînțelegerile și crizele. Moscova actualizează doctrina nucleară Viceministrul rus de externe, Aleksandr Grușko, a declarat că Rusia observă o creștere a importanței armelor nucleare în strategia NATO. În acest context, Rusia își revizuiește doctrina nucleară pentru a trimite un mesaj clar adversarilor: „astfel încât aceștia să nu-și facă iluzii despre disponibilitatea noastră de a asigura securitatea Federației Ruse prin toate mijloacele disponibile”. La 12 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că, dacă Occidentul va permite Ucrainei să folosească rachete occidentale pentru a ataca în adâncimea teritoriului rus, aceasta ar însemna „implicarea directă a țărilor NATO, a Statelor Unite și a țărilor europene în războiul din Ucraina”. Oficialii ruși afirmă că războiul cu Ucraina, declanșat acum doi ani și jumătate, a intrat în prezent în cea mai periculoasă fază. Reacția Washingtonului Washingtonul ia în considerare posibilitatea de a autoriza astfel de atacuri pentru Kiev, în timp ce Vladimir Putin modifică doctrina nucleară rusă, reducând pragul pentru utilizarea armelor nucleare ca răspuns la atacuri convenționale. Potrivit Reuters, Statele Unite consideră China drept principalul rival strategic, iar Rusia drept cea mai mare amenințare de stat. Președintele american Joe Biden susține că secolul 21 va fi definit de confruntarea între democrații și autocrații.

Riposta militară a Israelului la atacul cu rachete al Iranului va fi organizată în comun cu SUA
Internațional

Riposta militară a Israelului la atacul cu rachete al Iranului va fi organizată în comun cu SUA

Riposta militară israeliană, organizată cu SUA. Şeful Comandamentului Central al SUA, generalul Michael Erik Kurilla, a sosit sâmbătă în Israel pentru a participa la coordonarea răspunsului pe care armata israeliană intenţionează să-l dea atacului iranian cu rachete efectuat marţi, scrie cotidianul Haaretz, în timp ce ministrul de externe iranian a ameninţat că Iranul va reacţiona "încă şi mai puternic" dacă va fi atăcat. Riposta militară israeliană, organizată cu SUA Ca represalii faţă de campania militară israeliană contra grupării libaneze pro-iraniene Hezbollah şi faţă de uciderea în serie a comandanţilor acestei formaţiuni şi ai grupării islamiste palestiniene Hamas, Iranul a lansat marţi o salvă de circa 200 de rachete balistice către Israel, majoritatea fiind interceptate de sistemele antiaeriene israeliene şi de cele de pe navele americane de război, dar altele au lovit baze militare israeliene, fără însă a distruge avioane sau infrastructuri esenţiale, potrivit armatei israeliene. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasingAceasta din urmă a ameninţat cu un răspuns "semnificativ", dar nu a oferit niciun detaliu despre intenţiile sale concrete. Preşedintele american Joe Biden, a cărui vicepreşedintă democrată Kamala Harris se află în campanie pentru alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, a cerut Israelului să nu lovească instalaţiile petroliere iraniene, acţiune care ar creşte preţul petrolului, afectând SUA chiar înaintea alegerilor. De partea sa, candidatul republican Donald Trump a sugerat Israelului să lovească instalaţiile nucleare iraniene. Răspunsul, "la momentul potrivit" Israelul va riposta contra Iranului la momentul potrivit, a declarat sâmbătă seară un purtător de cuvânt al armatei israeliene, care a confirmat că două baze aeriene ale acesteia au fost lovite marţi de rachetele iraniene, dar rămân complet operaţionale şi niciun avion nu a fost avariat. "Modul în care noi vom răspunde acestui atac abject va fi în maniera, la locul şi momentul pe care le vom decide, în conformitate cu instrucţiunile primite din partea leadership-ului politic", a spus acest purtător de cuvânt, Daniel Hagari, potrivit Reuters. Conform postului israelian de televiziune Channel 12, premierul israelian Benjamin Netanyahu are sâmbătă seară consultări asupra modului de abordare a represaliilor israeliene şi asupra campaniilor militare aflate în desfăşurare în Fâşia Gaza împotriva Hamas şi în Liban împotriva Hezbollah. Despre aceasta din urmă armata israeliană a transmis sâmbătă că, de la lansarea operaţiunilor terestre la începutul săptămânii, a ucis circa 400 de combatanţi ai Hezbollah, a distrus depozite de arme şi muniţii ale acesteia şi a neutralizat tuneluri subterane folosite de această grupare pe care o bombardează intens de două săptămâni. În acest timp, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, aflat sâmbătă în vizită la Damasc, unde s-a întâlnit cu preşedintele sirian aliat al Iranului, Bashar al-Assad, a ameninţat Israelul că "pentru fiecare acţiune va exista o reacţie proporţională a Iranului, şi chiar şi mai puternică". Vorbind în faţa presei, ministrul iranian a cerut o încetare a focului atât în Fâşia Gaza cât şi în Liban. În acest sens "există iniţiative, sunt consultări, care sperăm că vor fi încununate de succes", a mai spus şeful diplomaţiei iraniene, fără a oferi detalii.

Lovirea cu bombe a câmpurilor petrolifere iraniene de către Israel este un scenariu, dar Washingtonul a recomandat alte ținte
Internațional

Lovirea cu bombe a câmpurilor petrolifere iraniene de către Israel este un scenariu, dar Washingtonul a recomandat alte ținte

Washingtonul recomandă Israelului alte ținte iraniene. Preşedintele american Joe Biden a apreciat vineri că Israelul ar trebui să "ia în considerare alte opţiuni" decât lovirea site-urilor petroliere din Iran, după ce a recunoscut cu o zi înainte că această posibilitate este în "discuţii". Washingtonul recomandă Israelului alte ținte iraniene "Dacă aş fi în locul lor, aş lua în considerare alte opţiuni decât să lovesc câmpuri petrolifere" în Iran, a declarat Biden în cursul unei conferinţe de presă Casa Albă. Citește și: VIDEO Reacție nervoasă a lui Răzvan Exarhu când era filmat parcând pe trotuar: „Puteți să vă băgați telefonul ăla în c*r?” Preşedintele american a afirmat, de asemenea, că încearcă "să mobilizeze restul lumii" pentru a obţine pacea în Orientul Mijlociu. "Facem o mulţime de lucruri. Cel mai important lucru pe care îl putem face este să încercăm să mobilizăm restul lumii şi aliaţii noştri" pentru a ajuta la atenuarea tensiunilor dintre Israel şi Iran şi partenerii regionali, a declarat preşedintele american. Preşedintele american a declarat, de asemenea, că nu ştie dacă alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie vor fi "paşnice" din cauza comportamentului candidatului republican Donald Trump. "Lucrurile pe care Trump le-a spus şi cele pe care le-a spus ultima dată când nu i-a plăcut rezultatul alegerilor au fost foarte periculoase", a afirmat liderul democrat

Americanii trimit în regim de urgență mii de soldați și avioane de luptă în Orientul Mijlociu ca răspuns la atacul cu rachete al Iranului asupra Israelului
Internațional

Americanii trimit în regim de urgență mii de soldați și avioane de luptă în Orientul Mijlociu ca răspuns la atacul cu rachete al Iranului asupra Israelului

Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu. SUA îşi întăresc prezenţa în Orientul Mijlociu prin desfăşurarea "câtorva mii" de militari suplimentari, ca răspuns la escaladarea tensiunior în regiune, a anunţat marţi Pentagonul. Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu "Un anumit număr de unităţi deja desfăşurate în Orientul Mijlociu (...) vor fi majorate", a declarat o responsabilă a Pentagonului, Sabrina Singh, precizând că "forţele ce urmează să fie desfăşurate în teatrul de operaţiuni pentru a le înlocui vor veni mai degrabă pentru a întări" aceste unităţi. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line "Câteva mii" de militari americani suplimentari vor fi astfel desfăşuraţi în regiune, a precizat ea. Efectivele şi mijloacele suplimentare desfăşurate includ de asemenea "avioane de luptă F-16, F-15E, A-10, F-22" şi personalul aferent. Temerile unui conflict generalizat Această întărire survine într-un moment în care sporesc temerile privind un conflict generalizat în Orientul Mijlociu, în condiţiile în care Iranul a început marţi să lanseze rachete asupra Israelului, aliat al Washingtonului. Această nouă escaladare a urmat anunţării de către Israel a unei ofensive terestre în sudul Libanului împotriva mişcării islamiste libaneze Hezbollah, după o săptămână de bombardamente intense care au făcut sute de morţi în Liban. Miniştrii apărării american şi israelian au discutat marţi despre ameninţarea "iminentă" a unui atac iranian, anunţaseră înainte de aceasta autorităţile israeliene

Ce nu spun autoritățile de la București când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară, totuși, o viză electronică, on-line, foarte similară actualei vize
Eveniment

Ce nu spun autoritățile de la București când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară, totuși, o viză electronică, on-line, foarte similară actualei vize

Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line. Cetățenii din toate țările care fac parte din programul Visa Waiver - adică nu mai sunt obligați să ceară vize turistice - trebuie să obțină o aprobare ESTA, adică „Electronic System for Travel Authorization”. Citește și: Șef de campanie a lui Geoană, asociat cu un afacerist rus, care făcea propagandă pentru Putin Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA „Programul Visa Waiver (VWP) permite majorității cetățenilor sau resortisanților țărilor participante* să călătorească în Statele Unite în scop turistic sau de afaceri pentru sejururi de cel mult 90 de zile fără a obține viză. Călătorii trebuie să aibă o aprobare ESTA (Electronic System for Travel Authorization) valabilă înainte de călătorie și să îndeplinească toate cerințele explicate mai jos. Dacă preferați să aveți o viză în pașaport, puteți solicita în continuare o viză de vizitator (B) (...) În majoritatea cazurilor, ESTA va fi valabilă doi ani. De asemenea, trebuie să obțineți un nou ESTA dacă: (1) primiți un pașaport nou, inclusiv un pașaport de urgență sau temporar; (2) vă schimbați numele; (3) vă schimbați sexul; (4) vă schimbați țara de cetățenie; sau (5) trebuie să vă schimbați răspunsurile la oricare dintre întrebările «da» sau «nu» de pe cererea ESTA”, explică Departamentul de Stat al SUA. Această viză costă 21 de dolari, potrivit informațiilor de pe site-ul Departamentului de Securitate Internă a SUA. Autorizația ESTA trebuie solicitată online și obținută cu cel puțin 72 de ore înainte de călătorie. Dacă cel care solicită această viză a avut pașaportul furat/dispărut și apoi i-a fost restituit, solicitarea de intrare în SUA va firespinsă. Formularul pentru viza electronică ESTA nu este foarte diferit de cel pentru vizele obișnuite. Aplicanții trebuie să spună unde vor locui în SUA, cu ce linie aeriană vor sosi sau să ofere datele angajatorului. În plus, aceștia trebuie să răspundă la mai multe întrebări despre posbile condamnări penale, trafic de substanțe interizise sau dacă au călătorit în țări precum Iran, Somalia sau Cuba.

Julian Assange, fondatorul Wikileaks, a explicat la Consiliul Europei de ce a făcut o înțelegere cu SUA pentru a fi eliberat după 12 ani în închisoare
Eveniment

Julian Assange, fondatorul Wikileaks, a explicat la Consiliul Europei de ce a făcut o înțelegere cu SUA pentru a fi eliberat după 12 ani în închisoare

Julian Assange explică înțelegere cu SUA. Julian Assange, explicații la Consiliul Europei. Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a rupt tăcerea marţi la Consiliul Europei din Strasbourg, după ce a petrecut 12 ani privaţi de libertate în închisoarea britanică de maximă securitate din Belmarsh, şi a spus că eliberarea sa a reprezentat "o schimbare cu adevărat profundă". Julian Assange explică înțelegere cu SUA "Tranziţia de la anii de detenţie într-o închisoare de maximă securitate până la a apărea în faţa reprezentanţilor a 46 de ţări a fost o schimbare cu adevărat profundă", a declarat Assange la începutul discursului său în faţa unei comisii a Consiliului Europei însărcinată cu studiul condiţiilor de detenţie. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” Audiat de comisia care investighează "detenţia şi condamnarea lui Julian Assange şi efectele lor disuasive asupra drepturilor omului", Julian Assange a fost aplaudat la instalarea sa în faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), ridicând pumnul ca reacţie. "Regret amploarea terenului pierdut în această perioadă. Până unde a fost stigmatizat, atacat, slăbit şi diminuat a spune adevărul", a afirmat Assange. Jurnalistul australian şi-a exprimat, de asemenea, regretul că vede "mai multă impunitate, mai mult secret, mai multe represalii împotriva (celor care spun) adevărul şi mai multă autocenzură". De ce a pledat vinovat Fondatorul WikiLeaks a declarat că readaptarea sa a avut câteva aspecte complicate. "Readaptarea mea la lume include unele lucruri pozitive, dar şi complicate, cum ar fi să redevin tată pentru un fiu care a crescut fără mine. Să fiu din nou soţ", a spus Assange. Julian Assange a declarat că este liber după ce "a pledat vinovat că a făcut jurnalism". "Nu sunt liber astăzi pentru că sistemul a funcţionat. Sunt liber astăzi, după ani de închisoare, pentru că am pledat vinovat că fac jurnalism", a spus fondatorul WikiLeaks, care şi-a petrecut ultimii 14 ani iniţial în ambasada Ecuadorului la Londra, apoi în închisoarea din Belmarsh. "Am pledat vinovat pentru că am încercat să obţin informaţii de la o sursă şi am pledat vinovat că am informat publicul despre natura acestor informaţii. Nu am pledat vinovat pentru nici un alt capăt de acuzare", a continuat el. El a susţinut că acordul său de recunoaştere a vinovăţiei l-a împiedicat să iniţieze noi proceduri legale în Statele Unite. "De aceea este atât de important ca (...) instituţiile care creează norme, precum APACE, să acţioneze pentru a clarifica că ceea ce mi s-a întâmplat nu ar trebui să se întâmple şi altora", a insistat el. "Să ne angajăm cu toţii să facem partea noastră pentru a ne asigura că lumina libertăţii nu se estompează niciodată, că va continua căutarea adevărului şi că interesele câtorva nu vor reduce la tăcere vocile celor mulţi", a declarat Assange. "Sper că mărturia mea de astăzi va putea servi pentru a evidenţia punctele slabe ale garanţiilor existente şi pentru a-i ajuta pe cei ale căror cazuri sunt mai puţin vizibile, dar care sunt la fel de vulnerabili", a mai spus Julian Assange. Înțelegerea cu justiția americană În iunie, Julian Assange a ajuns la o înţelegere cu justiţia americană, care i-a cerut extrădarea şi l-a ameninţat cu o pedeapsă grea cu închisoarea. În temeiul acestui acord de recunoaştere a vinovăţiei, el a fost condamnat la o pedeapsă deja executată în arest preventiv, pentru obţinerea şi dezvăluirea de informaţii privind securitatea naţională şi, prin urmare, a putut fi eliberat. Jurnalistul s-a întors apoi în Australia, soţia lui explicând că are nevoie de intimitate şi timp pentru a se recupera. WikiLeaks a publicat începând din 2010 sute de mii de documente clasificate referitoare la activităţile militare şi diplomatice ale SUA, precum şi relatări despre execuţii extrajudiciare şi strângere de informaţii împotriva aliaţilor Washingtonului. Aceste activităţi au făcut din Julian Assange o figură a libertăţii de exprimare pentru susţinătorii săi şi un blogger imprudent, care a pus vieţi în pericol şi a compromis serios securitatea SUA, din punctul de vedere al criticilor săi. Pledoaria sa ar putea submina cererea de graţiere înaintată preşedintelui Joe Biden. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), formată din aleşi numiţi de parlamentele celor 46 de state membre, urmează să dezbată miercuri în urma acestei audieri. Dezbaterea se va baza pe un raport prezentat de deputata islandeză Thorhildur Sunna Aevarsdottir (Partidul Piraţilor), care califică urmăririle şi condamnările suferite de australianul de 53 de ani drept "disproporţionate" şi îl descrie drept "deţinut politic".

România îndeplinește condițiile tehnice pentru a nu mai avea nevoie de vize pentru SUA, anunță ambasadorul român la Washington
Eveniment

România îndeplinește condițiile tehnice pentru a nu mai avea nevoie de vize pentru SUA, anunță ambasadorul român la Washington

România poate intra în Visa Waver. România îndeplineşte formal toate condiţiile tehnice pentru a face parte din programul Visa Waiver, a anunţat marţi ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, într-o declaraţie pe Facebook. România poate intra în Visa Waver "Ieri (luni - n.r.) s-a încheiat anul fiscal în Statele Unite, iar ultima condiţie pe care România o mai avea de îndeplinit a fost satisfăcută", a afirmat Muraru. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” "Sigur, aşteptăm o confirmare de la partenerii americani în perioada următoare, dar evaluarea noastră, bazându-ne pe numărul de aplicaţii pentru vize din acest an, precum şi pe trendul puternic descrescător din ultimii ani, este că Romania a coborât sub procentul de 3% al ratei de respingere", a adăugat acesta. Fără vize, probabil, începând cu 2025 Potrivit ambasadorului, "primii români vor putea călători fără vize în Statele Unite, probabil, în prima parte a anului viitor". "A călători fără vize în America nu este doar un statut privilegiat acordat unei ţări. Vor exista beneficii importante pentru noi. Călătorind mai uşor, românii vor construi mai multe punţi şi vor putea impulsiona astfel comerţul sau investiţiile. De asemenea, ne aşteptăm să avem curând mai multe curse aeriene directe între România şi America", a adăugat diplomatul român. "Alianţa cu Statele Unite nu va fi niciodată perfectă, dar generaţie după generaţie a arătat că prietenia noastră poate fi întotdeauna desăvârşită", a mai subliniat el.

Mini-centrala nucleară de la Doicești înghite sute de milioane de dolari. Zeci de milioane de dolari vin de la statul american
Eveniment

Mini-centrala nucleară de la Doicești înghite sute de milioane de dolari. Zeci de milioane de dolari vin de la statul american

Costurile mini-centralei nucleare de la Doicești. Banca de Export-Import a SUA (EXIM) a aprobat un angajament financiar de până la 99 milioane de dolari în favoarea companiei RoPower Nuclear S.A., pentru finanţarea dezvoltării proiectului cu reactoare modulare mici (SMR) de la Doiceşti, a anunţat compania, printr-un comunicat. Costurile mini-centralei nucleare de la Doicești Acest angajament face parte dintr-un pachet iniţial de finanţare în valoare de 275 milioane de dolari, care include contribuţii semnificative de la alte instituţii internaţionale, precum Corporaţia Financiară pentru Dezvoltare Internaţională a SUA (DFC) şi parteneri privaţi. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” "Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doiceşti este un semnal puternic dat de România, împreună cu partenerul strategic, Statele Unite ale Americii. Un semnal pentru independenţă şi securitate energetică, un semnal pentru inovare, un semnal pentru o tranziţie verde pragmatică, de la cărbune la energie nucleară, tot o formă de producţie în bandă, un semnal bazat pe competitivitatea României în sectorul nuclear. Finanţarea aprobată de US EXIM este o confirmare a angajamentului SUA faţă de acest proiect de amploare, care poziţionează România ca unul dintre liderii noilor tehnologii nucleare. Am convingerea că la nivelul finalului de deceniu putem fi printre primele ţări din lume cu SMR, ceea ce va însemna o oportunitate istorică de dezvoltare a unui lanţ local de aprovizionare, iar Nuclearelectrica are toate şansele să opereze şi alte asemenea proiecte în toată regiunea", a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în comunicat. Proiectul, important pentru România Proiectul SMR de la Doiceşti, care utilizează tehnologia NuScale Power, reprezintă un moment important pentru sectorul energetic din România, urmând să implementeze această tehnologie nucleară avansată, flexibilă şi cu măsuri adiţionale de securitate nucleară. SMR-urile sunt apreciate pentru capacitatea lor de a furniza energie curată şi pentru natura lor modulară, care permite o integrare mai eficientă în infrastructurile energetice existente, explică documentul citat. Proiectul, care va începe construcţia după finalizarea celei de-a doua faze a studiilor de proiectare şi inginerie (FEED), va ajuta România să reducă emisiile de carbon cu aproximativ 4 milioane de tone anual. "Acest angajament financiar din partea EXIM Bank reprezintă un vot de încredere nu doar în capacitatea României de a implementa tehnologii nucleare de ultimă generaţie, ci şi în parteneriatul solid dintre ţara noastră şi Statele Unite. Finanţarea ne va permite să facem paşi decisivi către un viitor energetic mai sigur, mai curat şi sustenabil, iar România se poziţionează astfel ca un lider în inovaţia energetică la nivel regional", a subliniat Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica. Finanțarea EXIM Bank Finanţarea din partea EXIM Bank este esenţială pentru avansarea proiectului, sprijinind activităţi critice precum caracterizarea amplasamentului, obţinerea aprobărilor de reglementare şi realizarea lucrărilor detaliate de inginerie. Aceasta poziţionează România ca un lider regional în inovaţia energiei curate, contribuind la obiectivele climatice ambiţioase ale Uniunii Europene. Proiectul de la Doiceşti este aşteptat să genereze peste 2.000 de locuri noi de muncă în perioada de construcţie şi peste 230 de locuri de muncă permanente pentru operarea centralei, plus alte mii de locuri de muncă în industriile conexe. Durata de viaţă a noii centrale SMR de la Doiceşti este de peste 60 de ani, de la punerea în funcţiune planificată pentru finalul actualului deceniu. Proiectul este unul generaţional care va produce energie curată, sigură şi fără emisii de carbon în atmosferă şi un punct cheie în angajamentul României de a-şi tripla capacităţile de generare a energiei din surse nucleare, până în 2050.

Fenomen meteo soldat cu 63 de morți: uraganul Helene a făcut prăpăd în zece state americane
Eveniment

Fenomen meteo soldat cu 63 de morți: uraganul Helene a făcut prăpăd în zece state americane

Bilanţul victimelor uraganului Helene în SUA. Bilanţul uman al uraganului Helene în estul şi sud-estul Statelor Unite a urcat sâmbătă la cel puţin 63 de morţi, potrivit autorităţilor, iar milioane de americani din 10 state se confrunte cu pene de electricitate. Bilanţul victimelor uraganului Helene în SUA Cel puţin 24 de persoane au murit în Carolina de Sud, 17 în Georgia, 11 în Florida, 10 în Carolina de Nord şi una în Virginia, potrivit unui bilanţ compilat de AFP pe baza declaraţiilor autorităţilor locale. Citește și: Furtuna anunțată, „o isterie mediatică destul de suspectă”, opinează un conferențiar universitar, care adaugă că episodul meteo nu e ceva nemaiîntâlnit Helene a atins uscatul în nord-vestul Floridei joi seară cu forţa unui uragan de categoria 4 pe o scară cu 5 trepte, însoţit de vânturi cu viteze de până la 225 de kilometri pe oră. Uraganul a avansat apoi către nord şi s-a diminuat în intensitate, lăsând în urma sa un peisaj dezolant de distrugeri. ''Sunt profund întristat de pierderile umane şi de distrugerile provocate de uraganul Helene'', a declarat sâmbătă preşedintele american Joe Biden. ''Drumul către redresare va fi lung'', a adăugat el. Stare de urgență federală Statele Alabama, Florida, Georgia, Carolina de Nord, Carolina de Sud şi Tennessee au declarat stare de urgenţă federală. Au fost mobilizate peste 800 de efective ale Agenţiei federale pentru gestionarea catastrofelor (FEMA). Retrogradat acum la categoria ''ciclon post-tropical'', Helene urmează să afecteze valea Ohio şi zona centrală a Munţilor Apalaşi, a anunţat Centrul naţional pentru uragane (NHC), care a avertizat că penele de electricitate ar putea fi ''de lungă durată''. Echipele de intervenţie au fost activate pentru a restabili curentul şi a face faţă consecinţelor unor inundaţii masive, care au distrus locuinţe, drumuri şi afaceri. Însă eforturile lor sunt îngreunate de terenurile accidentate şi de căile de acces blocate. ''Doar câteva magazine mai sunt deschise, iar stocurile sunt limitate. Îmi fac griji pentru familiile cu copii'', a mărturisit Steven Mauro, un locuitor din Valdosta, statul Georgia. ''Principala problemă este electricitatea'', a comentat un alt rezident, sugerând că oamenii ar trebui să rămână acasă întrucât ''semafoarele nu funcţionează''. Pene de electricitate Potrivit site-ului poweroutage.us, peste 2,6 milioane de persoane erau în continuare afectate de pene de electricitate duminică dimineaţă în Statele Unite, din Florida până în sud-estul Indiana. La Cedar Key, o insulă cu 700 de locuitori de pe coasta de vest a Floridei, acoperişurile caselor au fost smulse, iar pereţii avariaţi. ''Mi se rupe sufletul când văd asta'', a spus pentru AFP Gabe Doty, un angajat al municipalităţii. ''Multe case au dispărut, piaţa a dispărut. Poşta a dispărut. E o adevărată tragedie, iar reconstrucţia va fi dificilă''. În Carolina de Sud şi-au pierdut viaţa doi pompieri. Zone extinse au fost distruse de alunecări de teren şi de viituri intense care s-au produs până în Asheville, Carolina de Nord. Una dintre cele mai grave furtuni ''Este una dintre cele mai grave furtuni din istoria modernă în anumite părţi din vestul Carolinei de Nord'', a declarat guvernatorul acestui stat, Roy Cooper, cu prilejul unei conferinţe de presă vineri seară. Riscul ruperii barajului de la Nolichuky, situat în statul Tennessee, a fost eliminat sâmbătă de autorităţile locale, după inundaţiile record. Rezidenţii care locuiesc în aval au fost autorizaţi să se întoarcă la domiciliu. În localitatea Erwin, din acelaşi stat, peste 50 de pacienţi şi angajaţi refugiaţi pe acoperişul unui spital au fost evacuaţi cu ajutorul unui elicopter. După ce s-a format în Golful Mexicului, Helene s-a deplasat deasupra unor ape deosebit de calde. ''Probabil că aceste ape foarte calde au jucat un rol în intensificarea rapidă a lui Helene'', a subliniat climatologul Andra Garner pentru AFP. Prin încălzirea apelor mărilor, schimbările climatice cresc probabilitatea intensificării rapide a furtunilor şi sporesc riscul de uragane puternice, potrivit oamenilor de ştiinţă.

SUA cer Chinei să nu mai alimenteze mașinăria rusească de război din Ucraina
Internațional

SUA cer Chinei să nu mai alimenteze mașinăria rusească de război din Ucraina

SUA acuză China că ajută Rusia. Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken a acuzat din nou Beijingul că sprijină "maşina de război rusă" în Ucraina în cursul unei întâlniri cu omologul său chinez Wang Yi, în timp ce cele două puteri rivale încearcă să stabilizeze o relaţie tumultoasă. SUA acuză China că ajută Rusia Secretarul de stat american a spus că că i-a făcut cunoscută "îngrijorarea noastră profundă cu privire la sprijinul Chinei pentru industria rusă de apărare care alimentează maşina de război rusă şi perpetuează războiul căruia China pretinde că vrea să-i pună capăt". Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” "Nu intenţionăm să încercăm să disociem Rusia de China", a continuat Blinken într-o conferinţă de presă în marja Adunării Generale a ONU. "Relaţia lor este afacerea lor, dar în măsura în care această relaţie implică a furniza Rusiei ceea ce are nevoie pentru a continua acest război, asta este o problemă pentru noi", a spus el. Blinken a citat ca exemplu faptul că companiile chineze furnizează Rusiei 70% din maşinile-unelte şi 90% din produsele electronice necesare. Întâlnirea de vineri are loc la câteva zile după ce preşedintele american Joe Biden a declarat că China pune "la încercare" Asia şi Statele Unite din cauza comportamentului său din ce în ce mai "agresiv", în special în Marea Chinei de Sud şi faţă de Taiwan. Beijingul consideră insula una dintre provinciile sale şi denunţă sprijinul Washingtonului pentru Taiwan, precum şi trecerea navelor de război americane şi, pentru prima dată în această săptămână, japoneze, prin Strâmtoarea Taiwan. Tentativă de a calma tensiunile Întâlnirile la nivel înalt între chinezi şi americani se înmulţesc pentru a calma tensiunile. Wang Yi şi Antony Blinken au căzut de acord, potrivit acestuia din urmă, cu privire la "importanţa" ca liderii chinez Xi Jinping şi american Joe Biden să poată comunica între ei. El a spus că se aşteaptă să fie aşa în "săptămânile următoare", cu toate că nu a confirmat data sau formatul. Ultimul lor întrevedere datează din aprilie. Dar cei doi lideri s-ar putea întâlni cu ocazia unor summituri în Brazilia şi Peru. În ciuda numeroaselor diferende, inclusiv comerciale pe fondul sancţiunilor americane vizând produsele electronice chineze, Washingtonul şi Beijingul cooperează în alte domenii precum lupta împotriva drogurilor sintetice sau schimbările climatice, a subliniat Blinken.

SUA împrumută României aproape un miliard de dolari pentru achiziții militare. Americanii, recunoscători României pentru găzduirea soldaților NATO
Eveniment

SUA împrumută României aproape un miliard de dolari pentru achiziții militare. Americanii, recunoscători României pentru găzduirea soldaților NATO

SUA împrumută România pentru achiziții militare. Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, şi directorul Agenţiei SUA de Cooperare pentru Securitate şi Apărare, Michael Miller, au semnat, miercuri, la Palatul Victoria, un acord privind un împrumut de 920 de milioane de dolari din Fondul pentru Finanţare Militară al Statelor Unite ale Americii. SUA împrumută România pentru achiziții militare "Acest împrumut de aproape un miliard de dolari reprezintă o formă de solidaritate, (...) de îmbunătăţire a interoperabilităţii cu NATO pentru deceniile care urmează”, a afirmat, la ceremonia de semnare a acordului, Michael Miller. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore „Acest moment întăreşte relaţiile dintre aliaţi care datează de 20 de ani şi este şi o dovadă a implicării profunde la nivel guvernamental - Departamentul de Stat din SUA, Ministerul Apărării din SUA, Congresul şi de cealaltă parte - Parlamentul României, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor. România reprezintă o ancoră pentru cooperarea şi securitatea la Marea Neagră. (...) Felicit România pentru că îşi prioritizează aceste investiţii, pentru rolul conducător pe care şi-l asumă în cadrul NATO cu investiţii de peste 2% din PIB în domeniul Apărării", a adăugat acesta. Importanța României pe Flancul estic El a subliniat importanţa României pe Flancul estic şi angajamentul SUA de a continua această cooperare. "Îmi exprim recunoştinţa românilor pentru că găzduiesc zeci de mii de soldaţi ai NATO şi, în mod special, ai Statelor Unite. Astfel se poate asigura siguranţa navigaţiei, se poate continua Parteneriatul România - Statele Unite şi se pot combate eforturile de îngenunchiere a Ucrainei. Aceste împrumuturi directe sunt acordate numai partenerilor noştri apropiaţi, iar România reprezintă unul dintre cei mai importanţi parteneri pentru Departamentul Apărării din Statele Unite. Faptul că sunt astăzi, aici, reprezintă dovada importanţei României pe Flancul estic şi angajamentul SUA de a continua această cooperare", a transmis Miller. La ceremonia de semnare a acordului au participat ambasadorul SUA în România, Kathleen Kavalec, şi premierul Marcel Ciolacu.

Qatar, prima țară arabă scutită de vize de intrare în SUA. De ce a luat Washingtonul această decizie
Internațional

Qatar, prima țară arabă scutită de vize de intrare în SUA. De ce a luat Washingtonul această decizie

Qatar, scutită de vize pentru SUA. Statele Unite au anunţat marţi că vor ridica obligativitatea vizelor pentru cetăţenii din Qatar, făcând din acest partener apropiat din regiunea Golfului prima ţară arabă care a depăşit acest obstacol. Qatar, scutită de vize pentru SUA Ţara bogată în zăcăminte de gaze a îndeplinit "criterii stricte în materie de securitate" pentru a deveni al 42-lea membru al programului de scutire de vize, a anunţat Departamentul pentru Securitate Internă într-un comunicat. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Croaţia a fost adăugată în 2021, iar Israelul anul trecut. Programul cere măsuri similare pentru cetăţenii americani care se deplasează în aceste ţări. Acordul va "aprofunda parteneriatul nostru strategic şi va ameliora fluxul de persoane şi comerţ dintre cele două ţări", a adăugat secretarul de stat Antony Blinken, potrivit comunicatului. Baza aeriană americană din Qatar Qatarul, care găzduieşte o importantă bază aeriană americană, a avut un rol principal în eforturile eşuate de până acum de a media o încetare a focului în Gaza. Emiratul a ajutat anterior Statele Unite să evacueze pe calea aerului mii de afgani după ce talibanii au preluat din nou controlul în ţara lor în 2021. Autorităţile americane au declarat că sunt deschise la ideea ca şi alte ţări arabe să poată participa la programul de scutire de vize.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră