vineri 02 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

sua

908 articole
Internațional

SUA somează Israelul să amelioreze situația umanitară din Gaza, altfel vor exista consecințe pentru relația bilaterală

Israelul ar putea pierde sprijinul SUA. SUA îndeamnă Israelul să îmbunătățească situația umanitară din Gaza, altfel ar putea exista consecințe care ar implica sprijinul militar pentru Israel. Israelul ar putea pierde sprijinul SUA Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și secretarul Apărării, Lloyd Austin, au transmis recent un mesaj urgent către Israel, cerând măsuri rapide pentru îmbunătățirea situației umanitare din Gaza. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Această solicitare este parte a eforturilor de a evita complicațiile legale legate de ajutorul militar american furnizat Israelului. Apelul SUA pentru acțiuni urgente Într-o scrisoare din 13 octombrie, cei doi oficiali americani și-au exprimat profunda îngrijorare față de deteriorarea condițiilor umanitare din Gaza. Aceștia au cerut guvernului israelian să ia măsuri urgente în luna curentă pentru a inversa această situație critică. Scrisoarea, postată pe rețeaua socială X de un reporter Axios, subliniază nevoia de acțiuni susținute pentru a remedia situația din Gaza. Reacțiile oficiale Până în prezent, Departamentul de Stat al SUA și Pentagonul nu au oferit comentarii cu privire la această scrisoare, iar guvernul israelian nu a fost disponibil pentru a răspunde solicitărilor de comentarii. Totuși, scrisoarea a fost făcută publică pe fondul extinderii operațiunilor militare israeliene în nordul Fâșiei Gaza și al îngrijorărilor crescânde privind accesul umanitar în regiune. Posibile încălcări ale dreptului internațional umanitar Statele Unite au exprimat anterior îngrijorări cu privire la posibilitatea ca Israelul să fi încălcat dreptul internațional umanitar prin utilizarea armelor furnizate de SUA în timpul operațiunilor sale militare în Gaza. Acest aspect a fost discutat în contextul Secțiunii 620i din Legea privind asistența externă, care interzice ajutorul militar pentru țările care obstrucționează livrarea asistenței umanitare. Memorandumul emis de președintele Biden În scrisoare este menționat și un Memorandum de securitate națională emis de președintele Joe Biden în februarie, care cere Departamentului de Stat să raporteze Congresului dacă Israelul respectă asigurările că utilizarea armelor americane nu încalcă legislația SUA sau internațională. Acest memorandum subliniază angajamentul SUA de a monitoriza îndeaproape utilizarea asistenței militare și impactul acesteia asupra crizei umanitare din Gaza. Apelul SUA către Israel pentru îmbunătățirea situației umanitare din Gaza reflectă preocupările internaționale legate de impactul operațiunilor militare asupra civililor din regiune. Prin această solicitare, SUA încearcă să se asigure că sprijinul militar furnizat respectă normele internaționale și că accesul la asistență umanitară nu este obstrucționat.

SUA somează Israelul să amelioreze situația umanitară din Gaza, altfel vor exista consecințe pentru relația bilaterală
Netanyahu stârnește nervozitate la Washington: spune că ia în considerare opinia SUA, dar că va lovi Iranul în funcție de interesele țării sale
Internațional

Netanyahu stârnește nervozitate la Washington: spune că ia în considerare opinia SUA, dar că va lovi Iranul în funcție de interesele țării sale

Benjamin Netanyahu stârnește nervozitate la Washington. Guvernul Israelian își va defini răspunsul la atacul Iranului în funcție de interesul național, a susținut premierul. Benjamin Netanyahu stârnește nervozitate la Washington Guvernul Israelului, condus de premierul Benjamin Netanyahu, a anunțat că va lua în considerare opinia Statelor Unite în contextul conflictului cu Iranul, însă deciziile finale vor fi luate în funcție de interesul național al Israelului. Citește și: Averea inexplicabil de mare a polițistului lui Băluță care l-a respins pe Nicușor Dan în Piața Unirii și a sunat la 112. Soția, fără venituri ani întregi, lucrează la Primăria Sectorului 4 „Ascultăm opiniile Statelor Unite, dar vom lua deciziile finale în funcție de interesul nostru național”, a declarat Netanyahu, conform unui comunicat publicat marți. Această declarație vine ca răspuns la întrebările legate de o informație publicată de Washington Post, care a raportat că Netanyahu i-ar fi spus președintelui american Joe Biden că Israelul intenționează să lovească instalații militare iraniene, excluzând însă obiectivele petroliere sau nucleare. Planul unui contraatac limitat Conform Washington Post, Israelul pregătește un contraatac limitat ca răspuns la atacul cu rachete lansat de Iran pe 1 octombrie, când sute de rachete balistice au fost îndreptate spre Israel. În timp ce tensiunile cresc în Orientul Mijlociu, există temeri că situația ar putea escalada într-un război de amploare între Israel și Iran. Președintele american Joe Biden a transmis că nu sprijină un atac israelian asupra instalațiilor nucleare iraniene, întrucât acesta ar putea declanșa o nouă escaladare a conflictului și ar putea implica Statele Unite într-o confruntare militară. De asemenea, un atac asupra infrastructurii petroliere iraniene ar putea avea consecințe economice globale, inclusiv o creștere a prețurilor la energie. Încheierea operațiunilor militare împotriva Hezbollah Israelul a informat SUA că intenționează să pună capăt operațiunilor sale militare împotriva grupării Hezbollah din Liban în următoarele săptămâni, conform informațiilor furnizate de Washington Post. Această decizie ar putea reprezenta un pas semnificativ în detensionarea situației din regiune.

Israelul nu va lovi instalații nucleare sau petroliere iraniene, ci structuri militare, i-ar fi promis Netanyahu lui Biden
Internațional

Israelul nu va lovi instalații nucleare sau petroliere iraniene, ci structuri militare, i-ar fi promis Netanyahu lui Biden

Israelul va ținti structurile militare iraniene. Benjamin Netanyahu intenționează să lovească armata iraniană, drept represalii. Israelul va ținti structurile militare iraniene Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a transmis președintelui american Joe Biden că ia în considerare lovirea armatei iraniene ca reacție la atacurile cu rachete ale Iranului asupra Israelului. Citește și: O fostă sportivă olimpică a refuzat să promoveze Nordis: „Am fost primită cu șampanie bună și copleșită de atenția negociatorilor” Acest plan nu include țintirea infrastructurilor petroliere sau nucleare ale Iranului, conform informațiilor publicate de Washington Post. Atacul iranian asupra Israelului La 1 octombrie, Iranul a lansat aproximativ 200 de rachete asupra Israelului, ca reacție la asasinarea liderului grupării Hamas, Ismail Haniyeh, și a liderului mișcării Hezbollah, Hassan Nasrallah, în urma unui atac israelian în apropiere de Beirut. De asemenea, în acest atac a murit și un general al Gardienilor Revoluției, armata ideologică a Iranului. Ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, a declarat că răspunsul Israelului va fi "mortal, precis și surprinzător", marcând a doua ocazie în mai puțin de șase luni în care Teheranul a lansat un atac de acest gen. Discuțiile dintre Netanyahu și Biden Netanyahu a discutat telefonic cu președintele Joe Biden, menționând că intenționează să lovească infrastructura militară iraniană, potrivit surselor citate de Washington Post. Biden și-a avertizat aliatul împotriva oricăror încercări de a viza instalațiile nucleare sau petroliere ale Iranului, ceea ce ar putea escalada tensiunile în regiune. Avertismentele Iranului Iranul a avertizat că orice atac asupra infrastructurii sale va provoca un răspuns și mai puternic. Un general al Gardienilor Revoluției a declarat că lovirea siturilor nucleare sau energetice ar echivala cu trecerea unei "linii roșii" care ar duce la o escaladare gravă a conflictului. Loviturile israeliene Se pare că lovitura israeliană planificată va avea loc înainte de alegerile prezidențiale din SUA, din 5 noiembrie, dar va fi calibrată astfel încât să nu fie percepută ca o ingerință politică în acest proces. Ca răspuns la atacurile cu rachete ale Iranului, Pentagonul a anunțat desfășurarea unui sistem american de apărare antirachetă THAAD în Israel, operat de militari americani. Acest sistem va contribui la protecția Israelului împotriva viitoarelor atacuri cu rachete din partea Teheranului.

Semne clare că Israelul va lovi foarte dur Iranul: SUA va desfășura baterii de apărare antiaeriană THAAD pe teritoriul israelian
Internațional

Semne clare că Israelul va lovi foarte dur Iranul: SUA va desfășura baterii de apărare antiaeriană THAAD pe teritoriul israelian

SUA trimite baterii antirachetă în Israel. Statele Unite intenționează să trimită în Israel sisteme de apărare antiaeriană THAAD, pentru a întări capacitatea acestuia de a răspunde unui posibil atac din partea Iranului. SUA trimite baterii antirachetă în Israel Această mișcare marchează o nouă etapă în escaladarea tensiunilor cu Teheranul. Citește și: STENOGRAME Vanghelie despre Geoană: Îl știu cum știu chiloții de pe mine. „Dobitocul căștigă, mă…”, crede fostul primar al Sectorului 5 Potrivit presei israeliene, livrarea ar urma să aibă loc în curând, deși guvernul american nu a confirmat oficial această informație. Sistemul THAAD (Terminal High Altitude Air Defence) este conceput pentru a intercepta rachete balistice cu rază scurtă și intermediară. Potrivit presei locale, sistemul este compus din două lansatoare de rachete, un sistem de comandă și control, precum și un radar performant. Instalarea acestui sistem este parte a pregătirilor pentru un posibil atac iranian, ca răspuns la acțiuni militare iminente din partea Israelului. Semnalele privind acțiuni iminente Decizia SUA de a livra baterii THAAD sugerează că Washingtonul anticipează o ripostă semnificativă din partea Iranului, în cazul în care Israelul va lansa un atac. The Times of Israel subliniază că această măsură este un semn că SUA consideră acțiunile israeliene împotriva Iranului inevitabile și pregătesc apărarea împotriva unor potențiale represalii. În paralel, Forțele de apărare israeliene (IDF) și forțele aeriene și-au intensificat pregătirile pentru o posibilă acțiune militară împotriva Iranului. Planurile sunt îndeaproape coordonate cu Washingtonul, conform surselor citate de presa israeliană. SUA se așteaptă să fie informate înainte de orice lovitură militară israeliană, pentru a coordona o strategie comună împotriva represaliilor iraniene. Iranul avertizează Pe fondul acestor evoluții, Iranul a avertizat că va reacționa ferm la orice acțiune militară din partea Israelului, chiar și la atacuri minore. Aceste avertismente au fost transmise prin canale diplomatice, potrivit unor surse citate de CNN, în încercarea de a limita amploarea unui conflict. SUA, alături de statele din Golf, încearcă să descurajeze Israelul să vizeze instalațiile nucleare sau petroliere ale Iranului, pentru a evita o escaladare majoră a conflictului și a preveni potențiale repercusiuni economice în regiune. Totuși, Israelul își restrânge țintele posibile la infrastructura militară și energetică a Iranului, potrivit unor surse americane citate de NBC. Israelul a promis o ripostă la atacul cu rachete din 1 octombrie, lansat de Iran ca represalii la acțiunile israeliene din Liban și Fâșia Gaza. În urma acestor atacuri, Israelul a inițiat o campanie de bombardamente asupra pozițiilor Hezbollah din sudul Libanului și Beirut, intensificând tensiunile în regiune.

SUA au anunțat vineri impunerea unor noi sancțiuni împotriva Iranului. Reacția vine la atacul cu rachete lansat de Teheran asupra Israelului pe 1 octombrie
Internațional

SUA au anunțat vineri impunerea unor noi sancțiuni împotriva Iranului. Reacția vine la atacul cu rachete lansat de Teheran asupra Israelului pe 1 octombrie

Guvernul SUA, noi sancţiuni împotriva Teheranului. Guvernul SUA a anunțat vineri noi sancțiuni împotriva Iranului, ca răspuns la atacul cu rachete comis de Teheran pe 1 octombrie asupra Israelului. Noile măsuri punitive vizează industria petrochimică iraniană, considerată implicată în sprijinirea atacului, acesta fiind al doilea atac direct asupra Israelului în acest an. Guvernul SUA, noi sancţiuni împotriva Teheranului Sancțiunile se extind asupra întregului sector petrochimic iranian și includ 20 de nave și companii străine acuzate de implicare în transportul de petrol și materiale petrochimice din Iran. Citește și: STENOGRAME Vanghelie despre Geoană: Îl știu cum știu chiloții de pe mine. „Dobitocul căștigă, mă…”, crede fostul primar al Sectorului 5 Majoritatea companiilor vizate își desfășoară activitatea în China, dar sunt incluse și entități din Emiratele Arabe Unite și Liberia. De asemenea, sancțiunile se aplică proprietarilor de nave din Panama, Malaezia și Insulele Marshall. Presiune financiară asupra Iranului Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al președintelui Joe Biden, a subliniat că sancțiunile au fost coordonate cu aliații și partenerii internaționali, care urmează să anunțe măsuri suplimentare în zilele următoare. Aceste sancțiuni au fost convenite într-o videoconferință pe 2 octombrie între liderii G7 și sunt menite să sporească presiunea financiară asupra regimului iranian, reducând capacitatea acestuia de a finanța acțiuni destabilizatoare în regiune. Măsurile includ înghețarea activelor companiilor vizate care au legături cu SUA și interzicerea oricăror relații comerciale între acestea și entitățile americane sau cetățenii SUA.

Lăcașurile de cult din București, amenințate în acest weekend, avertizează Ambasada SUA la București. SRI nu crește nivelul de alertă teroristă
Eveniment

Lăcașurile de cult din București, amenințate în acest weekend, avertizează Ambasada SUA la București. SRI nu crește nivelul de alertă teroristă

Ambasada SUA avertizează asupra potenţialelor ameninţări. Ambasada SUA din România a emis un avertisment pentru cetățenii americani cu privire la posibile amenințări în apropierea lăcașurilor de cult, valabil de vineri până duminică, conform informațiilor publicate pe site-ul oficial. Ambasada SUA avertizează asupra potenţialelor ameninţări "Ambasada SUA a luat la cunoştinţă existenţa unor potenţiale ameninţări la adresa unor sinagogi, temple sau moschei din România, în perioada 11 - 13 octombrie. Citește și: VIDEO Cum se asfaltează un drum din Argeș, fief PSD, în anul 2024: un muncitor udă bitumul cu un șomoiog de crengi cu frunze Ambasada face apel la cetăţenii SUA să fie foarte prudenţi lângă lăcaşuri de cult, în România, în această perioadă", este mesajul transmis vineri pe pagina de internet a misiunii diplomatice. SRI nu ridică nivelul de alertă În acest context, Serviciul Român de Informații a subliniat că nu există motive pentru a ridica nivelul de alertă teroristă în România, nefiind identificate amenințări specifice care să justifice o astfel de măsură. Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații, a declarat că autoritățile vor intensifica măsurile de securitate, menționând contextul internațional și evenimentele religioase programate la sfârșitul săptămânii. "În prezent, Serviciul Român de Informaţii nu are date şi informaţii care ar putea conduce la solicitarea creşterii nivelului de alertă teroristă, dar, ţinând cont totuşi de contextul internaţional de securitate şi de evenimentele religioase care se întâmplă în acest weekend, SRI împreună cu structurile competente şi cu toate celelalte structuri şi instituţii din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională evident că va manifesta o atenţie sporită pentru prezervarea stării de securitate în România", a arătat acesta. Reacția MAI Şi Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a precizat, pe site-ul oficial, că în acest weekend vor fi la datorie "efective mărite, pentru asigurarea unui climat optim de ordine şi siguranţă publică". "Astfel, poliţiştii, jandarmii, poliţiştii de frontieră, împreună cu partenerii instituţionali, se vor afla în stradă, o atenţie deosebită fiind acordată zonelor în care se desfăşoară ceremonii religioase, lăcaşurilor de cult şi locurilor cu public numeros, pentru siguranţa tuturor cetăţenilor", au transmis reprezentanţii MAI. Mai mult, aceştia fac apel la persoanele care observă posibile încălcări ale legii să sesizeze structurile abilitate, prin numărul unic de urgenţă 112 sau, după caz, la cel mai apropiat echipaj al Ministerului Afacerilor Interne.

Uraganul Milton a ucis 16 americani și a făcut pagube de 50 de miliarde de dolari în Florida
Internațional

Uraganul Milton a ucis 16 americani și a făcut pagube de 50 de miliarde de dolari în Florida

Bilanțul uraganului Milton în Florida, SUA. Peste două milioane de locuințe din Florida au rămas fără electricitate vineri seara, după ce uraganul Milton a lovit regiunea, provocând cel puțin 16 decese și pagube estimate la aproximativ 50 de miliarde de dolari. Bilanțul uraganului Milton în Florida, SUA Guvernatorul Ron DeSantis a declarat că, deși nu s-a atins cel mai grav scenariu, statul a fost grav afectat. Florida, deja lovită de un alt uragan devastator, Helene, la sfârșitul lunii septembrie, care a provocat 237 de morți, dintre care 15 în Florida, se confruntă din nou cu daune majore. Citește și: VIDEO Cum se asfaltează un drum din Argeș, fief PSD, în anul 2024: un muncitor udă bitumul cu un șomoiog de crengi cu frunze Președintele Joe Biden a confirmat estimările specialiștilor privind pagubele de 50 de miliarde de dolari și a anunțat o vizită în regiunea afectată. Numărul deceselor Cele 16 victime raportate provin din mai multe comitate, cel mai afectat fiind Saint Lucie, pe coasta de est, unde au murit șase persoane. Zona a fost lovită de tornade înainte ca uraganul să atingă uscatul în apropiere de Sarasota. După ce a traversat peninsula, uraganul Milton a ajuns în Atlantic. Florida, stat frecvent afectat de uragane, se confruntă cu un risc crescut de intensificare a acestor fenomene extreme din cauza schimbărilor climatice și încălzirii apelor oceanice, conform experților.

România nu va intra în Schengen în anul acesta, iar vizele pentru SUA nu vor fi ridicate de la 1 ianuarie 2025 - minciunile lui Ciolacu se evaporă
Politică

România nu va intra în Schengen în anul acesta, iar vizele pentru SUA nu vor fi ridicate de la 1 ianuarie 2025 - minciunile lui Ciolacu se evaporă

România nu va intra în Schengen în anul acesta, iar vizele pentru SUA nu vor fi ridicate de la 1 ianuarie 2025: minciunile de campanie ale lui Marcel Ciolacu se evaporă la doar câteva zile după ce le lansase. Citește și: România, depășită de șase state în clasamentul PNRR de când Ciolacu este premier – Siegfried Mureșan Minciunile lui Ciolacu se evaporă „România va adera anul acesta la Schengen terestru”, spunea Ciolacu la 9 octombrie. O zi mai târziu, Austria a respins primirea României și Bulgariei în spațiul Schengen cu frontiera terestră. „Suntem pe drumul cel bun, dar nu la capătul drumului”, a declarat ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner (ÖVP). „Vă mai dau o veste, anul fiscal în SUA se termina în septembrie. Eu sunt ferm convins că în octombrie, cel târziu, nu o să mai avem vize cu SUA”, afirma Ciolacu în mai 2024. „Până la sfârşitul anului nu vom mai avea vize pentru Statele Unite, vom avea dublă cetăţenie în Spania şi mai mult ca sigur vom intra terestru în Schengen”, afirma el la 6 iulie. Însă, al 1 octombrie, ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, a pus capăt acestor false promisiuni: „Dacă toate condiţiile şi pregătirile vor fi realizate cu succes, programul ar putea intra în vigoare cândva în 2025”. Nici despre negocierile ca românii din Spania să poată avea dublă cetățenie nu s-a mai auzit nimic. Cetățenii din mai multe state, precum Franța, Portugalia sau cele din America Latină, beneficiază de acest drept. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche

Kremlinul susține că menține deschise canalele de comunicații de urgență cu Statele Unite și NATO. Oficialii ruşi afirmă că războiul cu Ucraina intră în cea mai periculoasă fază
Internațional

Kremlinul susține că menține deschise canalele de comunicații de urgență cu Statele Unite și NATO. Oficialii ruşi afirmă că războiul cu Ucraina intră în cea mai periculoasă fază

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente. Rusia continuă să mențină canalele de comunicații de urgență cu Statele Unite și NATO pentru a gestiona crizele în contextul intensificării pericolului nuclear, potrivit agenției de presă de stat RIA. Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente Linia de comunicație directă între Moscova și Washington, cunoscută sub denumirea de „telefon roșu”, a fost stabilită în 1963 pentru a evita interpretările greșite care au contribuit la criza rachetelor din Cuba, din 1962. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Această linie a fost utilizată în momente critice, cum ar fi Războiul de Șase Zile din 1967, invazia sovietică în Afganistan din 1979, atacurile din 11 septembrie 2001 și invazia americană în Irak din 2003. Sistemul a fost ulterior modernizat, fiind înlocuit de o platformă computerizată securizată. Canale de comunicare pentru situații nucleare Pe lângă „telefonul roșu”, există și linii directe între Pentagon și Ministerul rus al Apărării, deschise în perioada Războiului Rece, pentru a reduce riscul unui conflict nuclear. Conform unui raport New York Times, la 12 iulie, ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a contactat direct pe omologul său american, Lloyd Austin, pentru a discuta un presupus plan ucrainean aprobat de Washington împotriva Rusiei. După invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, militarii ruși și americani au convenit asupra unor noi modalități de contact direct, menite să prevină escaladarea conflictului și implicarea directă a Statelor Unite. Din 2013, o linie directă de comunicare a fost stabilită între Rusia și NATO pentru a preveni neînțelegerile și crizele. Moscova actualizează doctrina nucleară Viceministrul rus de externe, Aleksandr Grușko, a declarat că Rusia observă o creștere a importanței armelor nucleare în strategia NATO. În acest context, Rusia își revizuiește doctrina nucleară pentru a trimite un mesaj clar adversarilor: „astfel încât aceștia să nu-și facă iluzii despre disponibilitatea noastră de a asigura securitatea Federației Ruse prin toate mijloacele disponibile”. La 12 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că, dacă Occidentul va permite Ucrainei să folosească rachete occidentale pentru a ataca în adâncimea teritoriului rus, aceasta ar însemna „implicarea directă a țărilor NATO, a Statelor Unite și a țărilor europene în războiul din Ucraina”. Oficialii ruși afirmă că războiul cu Ucraina, declanșat acum doi ani și jumătate, a intrat în prezent în cea mai periculoasă fază. Reacția Washingtonului Washingtonul ia în considerare posibilitatea de a autoriza astfel de atacuri pentru Kiev, în timp ce Vladimir Putin modifică doctrina nucleară rusă, reducând pragul pentru utilizarea armelor nucleare ca răspuns la atacuri convenționale. Potrivit Reuters, Statele Unite consideră China drept principalul rival strategic, iar Rusia drept cea mai mare amenințare de stat. Președintele american Joe Biden susține că secolul 21 va fi definit de confruntarea între democrații și autocrații.

Riposta militară a Israelului la atacul cu rachete al Iranului va fi organizată în comun cu SUA
Internațional

Riposta militară a Israelului la atacul cu rachete al Iranului va fi organizată în comun cu SUA

Riposta militară israeliană, organizată cu SUA. Şeful Comandamentului Central al SUA, generalul Michael Erik Kurilla, a sosit sâmbătă în Israel pentru a participa la coordonarea răspunsului pe care armata israeliană intenţionează să-l dea atacului iranian cu rachete efectuat marţi, scrie cotidianul Haaretz, în timp ce ministrul de externe iranian a ameninţat că Iranul va reacţiona "încă şi mai puternic" dacă va fi atăcat. Riposta militară israeliană, organizată cu SUA Ca represalii faţă de campania militară israeliană contra grupării libaneze pro-iraniene Hezbollah şi faţă de uciderea în serie a comandanţilor acestei formaţiuni şi ai grupării islamiste palestiniene Hamas, Iranul a lansat marţi o salvă de circa 200 de rachete balistice către Israel, majoritatea fiind interceptate de sistemele antiaeriene israeliene şi de cele de pe navele americane de război, dar altele au lovit baze militare israeliene, fără însă a distruge avioane sau infrastructuri esenţiale, potrivit armatei israeliene. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasingAceasta din urmă a ameninţat cu un răspuns "semnificativ", dar nu a oferit niciun detaliu despre intenţiile sale concrete. Preşedintele american Joe Biden, a cărui vicepreşedintă democrată Kamala Harris se află în campanie pentru alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, a cerut Israelului să nu lovească instalaţiile petroliere iraniene, acţiune care ar creşte preţul petrolului, afectând SUA chiar înaintea alegerilor. De partea sa, candidatul republican Donald Trump a sugerat Israelului să lovească instalaţiile nucleare iraniene. Răspunsul, "la momentul potrivit" Israelul va riposta contra Iranului la momentul potrivit, a declarat sâmbătă seară un purtător de cuvânt al armatei israeliene, care a confirmat că două baze aeriene ale acesteia au fost lovite marţi de rachetele iraniene, dar rămân complet operaţionale şi niciun avion nu a fost avariat. "Modul în care noi vom răspunde acestui atac abject va fi în maniera, la locul şi momentul pe care le vom decide, în conformitate cu instrucţiunile primite din partea leadership-ului politic", a spus acest purtător de cuvânt, Daniel Hagari, potrivit Reuters. Conform postului israelian de televiziune Channel 12, premierul israelian Benjamin Netanyahu are sâmbătă seară consultări asupra modului de abordare a represaliilor israeliene şi asupra campaniilor militare aflate în desfăşurare în Fâşia Gaza împotriva Hamas şi în Liban împotriva Hezbollah. Despre aceasta din urmă armata israeliană a transmis sâmbătă că, de la lansarea operaţiunilor terestre la începutul săptămânii, a ucis circa 400 de combatanţi ai Hezbollah, a distrus depozite de arme şi muniţii ale acesteia şi a neutralizat tuneluri subterane folosite de această grupare pe care o bombardează intens de două săptămâni. În acest timp, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, aflat sâmbătă în vizită la Damasc, unde s-a întâlnit cu preşedintele sirian aliat al Iranului, Bashar al-Assad, a ameninţat Israelul că "pentru fiecare acţiune va exista o reacţie proporţională a Iranului, şi chiar şi mai puternică". Vorbind în faţa presei, ministrul iranian a cerut o încetare a focului atât în Fâşia Gaza cât şi în Liban. În acest sens "există iniţiative, sunt consultări, care sperăm că vor fi încununate de succes", a mai spus şeful diplomaţiei iraniene, fără a oferi detalii.

Lovirea cu bombe a câmpurilor petrolifere iraniene de către Israel este un scenariu, dar Washingtonul a recomandat alte ținte
Internațional

Lovirea cu bombe a câmpurilor petrolifere iraniene de către Israel este un scenariu, dar Washingtonul a recomandat alte ținte

Washingtonul recomandă Israelului alte ținte iraniene. Preşedintele american Joe Biden a apreciat vineri că Israelul ar trebui să "ia în considerare alte opţiuni" decât lovirea site-urilor petroliere din Iran, după ce a recunoscut cu o zi înainte că această posibilitate este în "discuţii". Washingtonul recomandă Israelului alte ținte iraniene "Dacă aş fi în locul lor, aş lua în considerare alte opţiuni decât să lovesc câmpuri petrolifere" în Iran, a declarat Biden în cursul unei conferinţe de presă Casa Albă. Citește și: VIDEO Reacție nervoasă a lui Răzvan Exarhu când era filmat parcând pe trotuar: „Puteți să vă băgați telefonul ăla în c*r?” Preşedintele american a afirmat, de asemenea, că încearcă "să mobilizeze restul lumii" pentru a obţine pacea în Orientul Mijlociu. "Facem o mulţime de lucruri. Cel mai important lucru pe care îl putem face este să încercăm să mobilizăm restul lumii şi aliaţii noştri" pentru a ajuta la atenuarea tensiunilor dintre Israel şi Iran şi partenerii regionali, a declarat preşedintele american. Preşedintele american a declarat, de asemenea, că nu ştie dacă alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie vor fi "paşnice" din cauza comportamentului candidatului republican Donald Trump. "Lucrurile pe care Trump le-a spus şi cele pe care le-a spus ultima dată când nu i-a plăcut rezultatul alegerilor au fost foarte periculoase", a afirmat liderul democrat

Americanii trimit în regim de urgență mii de soldați și avioane de luptă în Orientul Mijlociu ca răspuns la atacul cu rachete al Iranului asupra Israelului
Internațional

Americanii trimit în regim de urgență mii de soldați și avioane de luptă în Orientul Mijlociu ca răspuns la atacul cu rachete al Iranului asupra Israelului

Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu. SUA îşi întăresc prezenţa în Orientul Mijlociu prin desfăşurarea "câtorva mii" de militari suplimentari, ca răspuns la escaladarea tensiunior în regiune, a anunţat marţi Pentagonul. Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu "Un anumit număr de unităţi deja desfăşurate în Orientul Mijlociu (...) vor fi majorate", a declarat o responsabilă a Pentagonului, Sabrina Singh, precizând că "forţele ce urmează să fie desfăşurate în teatrul de operaţiuni pentru a le înlocui vor veni mai degrabă pentru a întări" aceste unităţi. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line "Câteva mii" de militari americani suplimentari vor fi astfel desfăşuraţi în regiune, a precizat ea. Efectivele şi mijloacele suplimentare desfăşurate includ de asemenea "avioane de luptă F-16, F-15E, A-10, F-22" şi personalul aferent. Temerile unui conflict generalizat Această întărire survine într-un moment în care sporesc temerile privind un conflict generalizat în Orientul Mijlociu, în condiţiile în care Iranul a început marţi să lanseze rachete asupra Israelului, aliat al Washingtonului. Această nouă escaladare a urmat anunţării de către Israel a unei ofensive terestre în sudul Libanului împotriva mişcării islamiste libaneze Hezbollah, după o săptămână de bombardamente intense care au făcut sute de morţi în Liban. Miniştrii apărării american şi israelian au discutat marţi despre ameninţarea "iminentă" a unui atac iranian, anunţaseră înainte de aceasta autorităţile israeliene

Ce nu spun autoritățile de la București când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară, totuși, o viză electronică, on-line, foarte similară actualei vize
Eveniment

Ce nu spun autoritățile de la București când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară, totuși, o viză electronică, on-line, foarte similară actualei vize

Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line. Cetățenii din toate țările care fac parte din programul Visa Waiver - adică nu mai sunt obligați să ceară vize turistice - trebuie să obțină o aprobare ESTA, adică „Electronic System for Travel Authorization”. Citește și: Șef de campanie a lui Geoană, asociat cu un afacerist rus, care făcea propagandă pentru Putin Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA „Programul Visa Waiver (VWP) permite majorității cetățenilor sau resortisanților țărilor participante* să călătorească în Statele Unite în scop turistic sau de afaceri pentru sejururi de cel mult 90 de zile fără a obține viză. Călătorii trebuie să aibă o aprobare ESTA (Electronic System for Travel Authorization) valabilă înainte de călătorie și să îndeplinească toate cerințele explicate mai jos. Dacă preferați să aveți o viză în pașaport, puteți solicita în continuare o viză de vizitator (B) (...) În majoritatea cazurilor, ESTA va fi valabilă doi ani. De asemenea, trebuie să obțineți un nou ESTA dacă: (1) primiți un pașaport nou, inclusiv un pașaport de urgență sau temporar; (2) vă schimbați numele; (3) vă schimbați sexul; (4) vă schimbați țara de cetățenie; sau (5) trebuie să vă schimbați răspunsurile la oricare dintre întrebările «da» sau «nu» de pe cererea ESTA”, explică Departamentul de Stat al SUA. Această viză costă 21 de dolari, potrivit informațiilor de pe site-ul Departamentului de Securitate Internă a SUA. Autorizația ESTA trebuie solicitată online și obținută cu cel puțin 72 de ore înainte de călătorie. Dacă cel care solicită această viză a avut pașaportul furat/dispărut și apoi i-a fost restituit, solicitarea de intrare în SUA va firespinsă. Formularul pentru viza electronică ESTA nu este foarte diferit de cel pentru vizele obișnuite. Aplicanții trebuie să spună unde vor locui în SUA, cu ce linie aeriană vor sosi sau să ofere datele angajatorului. În plus, aceștia trebuie să răspundă la mai multe întrebări despre posbile condamnări penale, trafic de substanțe interizise sau dacă au călătorit în țări precum Iran, Somalia sau Cuba.

Julian Assange, fondatorul Wikileaks, a explicat la Consiliul Europei de ce a făcut o înțelegere cu SUA pentru a fi eliberat după 12 ani în închisoare
Eveniment

Julian Assange, fondatorul Wikileaks, a explicat la Consiliul Europei de ce a făcut o înțelegere cu SUA pentru a fi eliberat după 12 ani în închisoare

Julian Assange explică înțelegere cu SUA. Julian Assange, explicații la Consiliul Europei. Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a rupt tăcerea marţi la Consiliul Europei din Strasbourg, după ce a petrecut 12 ani privaţi de libertate în închisoarea britanică de maximă securitate din Belmarsh, şi a spus că eliberarea sa a reprezentat "o schimbare cu adevărat profundă". Julian Assange explică înțelegere cu SUA "Tranziţia de la anii de detenţie într-o închisoare de maximă securitate până la a apărea în faţa reprezentanţilor a 46 de ţări a fost o schimbare cu adevărat profundă", a declarat Assange la începutul discursului său în faţa unei comisii a Consiliului Europei însărcinată cu studiul condiţiilor de detenţie. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” Audiat de comisia care investighează "detenţia şi condamnarea lui Julian Assange şi efectele lor disuasive asupra drepturilor omului", Julian Assange a fost aplaudat la instalarea sa în faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), ridicând pumnul ca reacţie. "Regret amploarea terenului pierdut în această perioadă. Până unde a fost stigmatizat, atacat, slăbit şi diminuat a spune adevărul", a afirmat Assange. Jurnalistul australian şi-a exprimat, de asemenea, regretul că vede "mai multă impunitate, mai mult secret, mai multe represalii împotriva (celor care spun) adevărul şi mai multă autocenzură". De ce a pledat vinovat Fondatorul WikiLeaks a declarat că readaptarea sa a avut câteva aspecte complicate. "Readaptarea mea la lume include unele lucruri pozitive, dar şi complicate, cum ar fi să redevin tată pentru un fiu care a crescut fără mine. Să fiu din nou soţ", a spus Assange. Julian Assange a declarat că este liber după ce "a pledat vinovat că a făcut jurnalism". "Nu sunt liber astăzi pentru că sistemul a funcţionat. Sunt liber astăzi, după ani de închisoare, pentru că am pledat vinovat că fac jurnalism", a spus fondatorul WikiLeaks, care şi-a petrecut ultimii 14 ani iniţial în ambasada Ecuadorului la Londra, apoi în închisoarea din Belmarsh. "Am pledat vinovat pentru că am încercat să obţin informaţii de la o sursă şi am pledat vinovat că am informat publicul despre natura acestor informaţii. Nu am pledat vinovat pentru nici un alt capăt de acuzare", a continuat el. El a susţinut că acordul său de recunoaştere a vinovăţiei l-a împiedicat să iniţieze noi proceduri legale în Statele Unite. "De aceea este atât de important ca (...) instituţiile care creează norme, precum APACE, să acţioneze pentru a clarifica că ceea ce mi s-a întâmplat nu ar trebui să se întâmple şi altora", a insistat el. "Să ne angajăm cu toţii să facem partea noastră pentru a ne asigura că lumina libertăţii nu se estompează niciodată, că va continua căutarea adevărului şi că interesele câtorva nu vor reduce la tăcere vocile celor mulţi", a declarat Assange. "Sper că mărturia mea de astăzi va putea servi pentru a evidenţia punctele slabe ale garanţiilor existente şi pentru a-i ajuta pe cei ale căror cazuri sunt mai puţin vizibile, dar care sunt la fel de vulnerabili", a mai spus Julian Assange. Înțelegerea cu justiția americană În iunie, Julian Assange a ajuns la o înţelegere cu justiţia americană, care i-a cerut extrădarea şi l-a ameninţat cu o pedeapsă grea cu închisoarea. În temeiul acestui acord de recunoaştere a vinovăţiei, el a fost condamnat la o pedeapsă deja executată în arest preventiv, pentru obţinerea şi dezvăluirea de informaţii privind securitatea naţională şi, prin urmare, a putut fi eliberat. Jurnalistul s-a întors apoi în Australia, soţia lui explicând că are nevoie de intimitate şi timp pentru a se recupera. WikiLeaks a publicat începând din 2010 sute de mii de documente clasificate referitoare la activităţile militare şi diplomatice ale SUA, precum şi relatări despre execuţii extrajudiciare şi strângere de informaţii împotriva aliaţilor Washingtonului. Aceste activităţi au făcut din Julian Assange o figură a libertăţii de exprimare pentru susţinătorii săi şi un blogger imprudent, care a pus vieţi în pericol şi a compromis serios securitatea SUA, din punctul de vedere al criticilor săi. Pledoaria sa ar putea submina cererea de graţiere înaintată preşedintelui Joe Biden. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), formată din aleşi numiţi de parlamentele celor 46 de state membre, urmează să dezbată miercuri în urma acestei audieri. Dezbaterea se va baza pe un raport prezentat de deputata islandeză Thorhildur Sunna Aevarsdottir (Partidul Piraţilor), care califică urmăririle şi condamnările suferite de australianul de 53 de ani drept "disproporţionate" şi îl descrie drept "deţinut politic".

România îndeplinește condițiile tehnice pentru a nu mai avea nevoie de vize pentru SUA, anunță ambasadorul român la Washington
Eveniment

România îndeplinește condițiile tehnice pentru a nu mai avea nevoie de vize pentru SUA, anunță ambasadorul român la Washington

România poate intra în Visa Waver. România îndeplineşte formal toate condiţiile tehnice pentru a face parte din programul Visa Waiver, a anunţat marţi ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, într-o declaraţie pe Facebook. România poate intra în Visa Waver "Ieri (luni - n.r.) s-a încheiat anul fiscal în Statele Unite, iar ultima condiţie pe care România o mai avea de îndeplinit a fost satisfăcută", a afirmat Muraru. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” "Sigur, aşteptăm o confirmare de la partenerii americani în perioada următoare, dar evaluarea noastră, bazându-ne pe numărul de aplicaţii pentru vize din acest an, precum şi pe trendul puternic descrescător din ultimii ani, este că Romania a coborât sub procentul de 3% al ratei de respingere", a adăugat acesta. Fără vize, probabil, începând cu 2025 Potrivit ambasadorului, "primii români vor putea călători fără vize în Statele Unite, probabil, în prima parte a anului viitor". "A călători fără vize în America nu este doar un statut privilegiat acordat unei ţări. Vor exista beneficii importante pentru noi. Călătorind mai uşor, românii vor construi mai multe punţi şi vor putea impulsiona astfel comerţul sau investiţiile. De asemenea, ne aşteptăm să avem curând mai multe curse aeriene directe între România şi America", a adăugat diplomatul român. "Alianţa cu Statele Unite nu va fi niciodată perfectă, dar generaţie după generaţie a arătat că prietenia noastră poate fi întotdeauna desăvârşită", a mai subliniat el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră