Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030, aprobată de Parlament
Parlamentul a adoptat miercuri, în ședință comună, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030. Documentul a fost aprobat cu 314 voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și 3 abțineri, consolidând direcțiile majore ale României în materie de securitate, apărare, reziliență și cooperare strategică. Războiul hibrid, atacurile cibernetice și corupția Președintele Nicușor Dan a subliniat, în plenul Parlamentului, că documentul reflectă un context de securitate tensionat, marcat de atacuri la infrastructura critică, războiul din vecinătatea României și operațiuni hibride desfășurate de Rusia împotriva statelor europene. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Acestea includ atacuri cibernetice, campanii coordonate de dezinformare și presiuni asupra democrației și statului de drept. Totodată, strategia identifică și corupția ca amenințare la adresa securității naționale. O strategie elaborată interinstituțional și pentru prima dată pusă în dezbatere publică Procesul de redactare a strategiei a avut un caracter interinstituțional, fiind implicate toate instituțiile cu atribuții în domeniul securității și apărării, dar și reprezentanți ai societății civile, mediului academic și think-tank-urilor. Pentru prima dată, proiectul consolidat al Strategiei Naționale de Apărare a fost pus în transparență publică, marcând un pas important spre deschidere și responsabilitate democratică. Conceptul-cheie: independență solidară Strategia introduce conceptul de „independență solidară” – autonomie strategică exercitată în deplină cooperare cu partenerii NATO și UE. Acesta reprezintă axul central al acțiunii României într-un context global marcat de instabilitate, conflicte și competiție strategică. Documentul reafirmă valorile fundamentale ale statului român: statul de drept, democrația, libertățile cetățenești, responsabilitatea instituțională, pragmatismul, eficiența, predictibilitatea și onestitatea. Riscuri hibride, instabilitate regională și tranziție energetică Strategia analizează evoluțiile globale până în 2030, evidențiind principalele riscuri pentru România: agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, instabilitatea din regiunea Mării Negre și Balcanilor de Vest, amenințările hibride și cibernetice, efectele economice ale războaielor comerciale și provocările tranziției energetice. România identifică amenințări directe la adresa siguranței cetățenilor și a statului, dar și oportunități strategice: consolidarea rolului în NATO și UE, modernizarea sistemului de apărare, dezvoltarea industriei de profil, inovarea tehnologică, potențialul energetic și poziționarea geostrategică. Interesele naționale de apărare și obiectivele strategice Strategia stabilește interesele majore de securitate: apărarea suveranității și integrității teritoriale, protejarea cetățeanului, reziliența instituțiilor, securitatea energetică și alimentară, stabilitatea economică și consolidarea democrației. Obiectivele strategice includ: Creșterea capacității de apărare și reacție la crize Întărirea coeziunii sociale și a rezilienței naționale Consolidarea rolului României în NATO, UE și parteneriatele strategice Protejarea frontierelor, infrastructurii critice și spațiului cibernetic Direcții de acțiune: modernizarea armatei și întărirea rezilienței naționale Capitolul dedicat acțiunilor strategice prevede modernizarea și dezvoltarea Armatei României, consolidarea sistemului de management al crizelor, întărirea ordinii publice, combaterea criminalității, protejarea lanțurilor de aprovizionare și asigurarea securității economice, energetice și alimentare. Angajament pentru securitate, stabilitate și cooperare internațională În concluzii, documentul reafirmă angajamentul statului român pentru protejarea cetățeanului, securitate națională și participare activă în NATO și UE. Strategia promovează o abordare integrată și adaptabilă, orientată spre siguranță, stabilitate și prosperitate pe termen lung.
