vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sgr

16 articole
Mediu

Barometrul RetuRO: Rata de returnare a ambalajelor depășește 90% pentru a doua lună consecutiv

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, cel mai mare proiect de economie circulară din România, anunță evoluția și rezultatele programului pentru perioada ianuarie-septembrie 2025. A doua lună consecutivă cu 90% returnare În luna septembrie, Sistemul de Garanție-Returnare a înregistrat o nouă evoluție pozitivă: ratele de returnare pentru toate cele trei tipuri de materiale – PET, aluminiu și sticlă au depășit, pentru a doua lună consecutiv, 90%. Acest rezultat reflectă implicarea tot mai mare a consumatorilor și consolidarea încrederii în Sistemul de Garanție-Returnare. În luna septembrie au fost colectate peste 507 milioane de ambalaje, reprezentând 94% din cantitatea pusă pe piață, procent similar celui din luna august. În primele nouă luni din 2025, românii au returnat peste 4 miliarde de ambalaje cu garanție, iar RetuRO a predat către reciclatori peste 290.000 de tone de materiale – PET, aluminiu și sticlă.   Colectarea RetuRO SGR în 2025 (sursa: RetuRO SGR) Cu o rată de colectare de 82% în primele nouă luni ale acestui an, Sistemul de Garanție-Returnare continuă să sprijine tranziția României către o economie circulară, mobilizând milioane de români să adopte un comportament responsabil față de mediu. Rezultatele integrale pot fi consultate și pe platforma RetuRO SGR, în secțiunea dedicată raportării.  Ce este și ce face RetuRO SGR RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. este o companie ce funcționează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%). RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

Barometrul RetuRO: Rata de returnare a ambalajelor depășește 90% pentru a doua lună consecutiv (sursa: RetuRO SGR)
Reciclarea ambalajelor din aluminiu pentru băuturi, un succes al SGR (sursa: RetuRO SGR)
Mediu

Datorită SGR, România - progrese notabile în reciclarea ambalajelor din aluminiu pentru băuturi

La ediția din acest an a Climate Week NYC, unul dintre cele mai influente forumuri globale dedicate sustenabilității, reciclarea aluminiului a fost unul dintre principalele subiectele abordate de liderii din industrie. Sesiunea „Aluminiul în acțiune: Cum revin dozele de băuturi în circuit prin reciclare” („Aluminium in Action: How Beverage Cans Are Closing the Circularity Loop”), moderată de Gemma Webb, CEO al RetuRO, a reunit experți și reprezentanți de top ai mediului de afaceri care au discutat despre strategii globale, politici publice și investiții concrete menite să accelereze tranziția către reciclarea dozelor de băuturi pentru producția de  noi doze - așa-numitul proces can-to-can. De ce este esențială circularitatea dozelor din aluminiu Aluminiul poate fi reciclat la nesfârșit fără a-și pierde calitățile, ceea ce îl face una dintre cele mai sustenabile opțiuni de ambalaj. Potrivit estimărilor, utilizarea globală a dozelor din aluminiu pentru băuturi va crește de la 420 de miliarde în 2020 la 630 de miliarde de unități până în 2030, impulsionată de cererea în creștere a consumatorilor pentru ușurință în utilizare, calitate și sustenabilitate. Reciclarea aluminiului consumă cu până la 95% mai puțină energie decât producerea de metal nou, reducând semnificativ emisiile. Astfel, reciclarea celor 630 de miliarde de doze de aluminiu pentru băuturi la nivel global ar însemna evitarea a 60 de milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră pe an, conform datelor Institutului Internațional al Aluminiului. Ambalajele de aluminiu pot fi reciclate la nesfârșit (sursa: RetuRO SGR) „În contextul acțiunilor globale pentru climă, reciclarea aluminiului este o metodă rapidă și scalabilă de reducere a emisiilor de carbon, precum și dovada că modelele de economie circulară funcționează în practică. La nivel mondial se fac deja progrese semnificative, însă sunt necesare eforturi suplimentare pentru creșterea ratelor de reciclare, reducerea emisiilor pe întregul lanț valoric și maximizarea conținutului reciclat în fiecare doză. Având în vedere consumul anual de miliarde de doze, chiar și creșteri mici ale ratelor de colectare aduc beneficii semnificative pentru mediu”, a declarat Gemma Webb. În cadrul discuțiilor de la New York s-a subliniat că disponibilitatea de materie primă secundară de aluminiu de înaltă calitate riscă să nu poată ține pasul cu cererea. Tocmai de aceea extinderea infrastructurii de colectare, sortare și procesare, precum și stabilirea unor obiective naționale clare de reciclare pentru dozele din aluminiu sau creșterea calității ambalajelor colectate devin tot mai importante. Chiar și țări precum Japonia, care are cea mai ridicată rată de reciclare a dozelor din aluminiu - aproape 100%, se confruntă în continuare cu provocări. Continuarea investițiilor în creșterea capacității și eficienței reciclării rămâne esențială, la fel ca extinderea utilizării dozelor de aluminiu prin promovarea pe scară largă a avantajelor lor ecologice sau abordarea crizei globale a  materiei prime secundare de aluminiu. „Pentru a atinge circularitatea în cazul dozelor din aluminiu, nu este suficientă doar inovația tehnologică, sunt necesare și cadre legislative solide, colaborare internațională și, nu în ultimul rând, schimbări culturale”, a punctat Gemma Webb concluziile dezbaterii de la New York. În ultimii doi ani, prin implementarea SGR, România a înregistrat progrese semnificative în reciclarea dozelor de aluminiu  În România, implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) a avut un impact crucial și la acest capitol, aducând o îmbunătățire remarcabilă față de rata de reciclare de doar 35% raportată în 2022 de European Aluminium. Astfel, în 2024, rata de returnare a acestui tip de ambalaje prin SGR a ajuns la 55%, iar în acest an a urcat la aproximativ 80%. Aproape un miliard de doze au fost colectate în primele opt luni ale acestui an. „Experiența României cu Sistemul de Garanție-Returnare - cel mai mare astfel de sistem complet integrat din lume - demonstrează că, atunci când politici clare sunt dublate de implicarea cetățenilor și a companiilor, obiectivele economiei circulare pot trece rapid de la stadiul de teorie la realitate. De aceea, România își propune să împărtășească această experiență și, concomitent, să continue să învețe de la alții. Sunt mândră să văd România reprezentată din nou la masa globală, arătând că și sistemele noi pot aduce rezultate concrete, relevante”, a declarat CEO-ul RetuRO. Hală de sortare a RetuRO SGR (sursa: RetuRO SGR) Acest progres contribuie nu doar la atingerea obiectivelor de sustenabilitate ale țării, ci și la efortul internațional de a închide cercul reciclării aluminiului. „Pe măsură ce cererea globală pentru aluminiu reciclat crește, experții vorbesc tot mai mult despre o «cursă pentru deșeuri» – competiția dintre regiuni și industrii pentru a asigura suficient material reciclat din aluminiu de înaltă calitate pentru menținerea liniilor de producție circulare. Prin colectarea a aproape 80% din dozele de aluminiu în acest an, România protejează un material valoros, evitând risipa și valorificând beneficiile economice ale reciclării”, a concluzionat Gemma Webb. La ediția din 2024 a Climate Week NYC, Sistemul de Garanție-Returnare – cel mai important proiect de economie circulară implementat în România – a fost în prim-plan, prin prezentarea susținută de Gemma Webb, CEO al RetuRO, stimulând dezbateri valoroase despre utilizarea eficientă a resurselor și reducerea deșeurilor.

RetuRO face clarificări despre recuperarea garanției (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Economie

Consumatorii nu trebuie să verifice contractele producătorilor de băuturi pentru a-și recupera banii

Responsabilitatea respectării normelor legale din cadrul Sistemului de Garanție-Returnare revine tuturor actorilor implicați, producătorilor și comercianților, deopotrivă.  RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, face clarificări, după ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora consumatorii ar trebui să verifice dacă producătorii de băuturi au contracte în vigoare cu administratorul SGR, pentru a-și putea recupera garanția aferentă ambalajelor pentru produsele achiziționate. În afară de a verifica existența simbolului de „Ambalaj cu garanție”, pentru a putea returna ambalajul și a primi înapoi garanția, consumatorii nu trebuie să facă demersuri suplimentare, cum ar fi să verifice contractele producătorilor sau alte detalii tehnice. Sistemul de Garanție-Returnare a fost conceput astfel încât să fie simplu și transparent pentru români. În Sistemul de Garanție-Returnare intră ambalajele pentru băuturi precum apă, băuturi răcoritoare, bere, vinuri sau spirtoase, ambalate în recipiente primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 litri și 3 litri. La achiziția unei astfel de băuturi, consumatorul plătește comerciantului o garanție de 50 de bani, iar atunci când returnează ambalajul la un punct de colectare – manual sau automat (RVM) – primește înapoi contravaloarea garanției, fie în numerar, fie sub forma unui voucher valabil pentru cumpărături în magazinul respectiv. Garanția se plătește de către consumatori, putând fi ulterior recuperată doar pentru ambalajele care poartă simbolul „Ambalaj cu garanție”. Modul de funcționare a Sistemului de Garanție-Returnare, obligațiile și rolurile tuturor actorilor implicați - producători, comercianți și consumatori – sunt, de altfel, clar stabilite de legislația în vigoare: •    Producătorii de băuturi care intră sub incidența SGR au obligația de a pune pe piață doar recipiente cu logoul „Ambalaj cu garanție” și să încheie contracte cu administratorul SGR. •    Comercianții au obligația de a vinde doar produse în ambalaje cu logoul „Ambalaj cu garanție” de la producători de băuturi înregistrați în sistem și care au contracte în vigoare cu RetuRO. Totodată, începând cu 1 iulie 2025, aceștia nu mai pot comercializa produse în ambalaje care nu poartă acest simbol. •    Consumatorii returnează ambalajele la punctele de returnare organizate de comercianți și primesc garanțiile aferente, fără să își asume roluri și responsabilități suplimentare. Sistemul de Garanție-Returnare este cel mai mare proiect de economie circulară implementat vreodată în România.   Prin colectarea și valorificarea ambalajelor de băuturi, sistemul reduce cantitatea de deșeuri abandonate în natură și sprijină dezvoltarea unei economii sustenabile. În același timp, oferă consumatorilor un mecanism simplu și transparent prin care fiecare ambalaj returnat devine parte dintr-un circuit al resurselor, contribuind la transformarea României într-un loc mai curat. RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. este o companie ce funcționează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%). RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

Barometrul RetuRO – 2,4 miliarde de ambalaje SGR returnate (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Mediu

Barometrul RetuRO – 2,4 miliarde de ambalaje SGR, returnate de către consumatori în 2025

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, cel mai mare proiect de economie circulară din România, anunță evoluția și rezultatele programului în prima jumătate a anului 2025. Barometrul RetuRO – 2,4 miliarde de ambalaje SGR returnate De la începutul anului, aproximativ 2,4 miliarde de ambalaje cu garanție au fost returnate de către consumatori, iar RetuRO a predat către reciclatori o cantitate de 176.000 de tone de ambalaje. În luna iunie au fost colectate peste 506 milioane de ambalaje SGR, reprezentând 75% din cantitatea pusă pe piață. Cu o rată de colectare de aproximativ 79% în primele 6 luni ale acestui an, Sistemul de Garanție-Returnare continuă să sprijine tranziția României către  o economie circulară, mobilizând milioane de români să adopte un comportament responsabil față de mediu. Rezultatele integrale pot fi consultate și pe platforma RetuRO SGR, în secțiunea dedicată raportării. 

Timișoara se bate cu sectoarele Bucureștiului pentru un loc în Top 5 al colectării RetuRO SGR (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Mediu

Timișoara se bate cu sectoarele Bucureștiului pentru un loc în Top 5 al colectării RetuRO SGR

Pe baza datelor din raportul RetuRO pentru luna mai 2025, am realizat o analiză comparativă a cantităților de ambalaje colectate prin Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) în orașele din România. Timișoara, în top cu sectoarele Capitalei Aceste localități se remarcă prin volume impresionante de ambalaje returnate, semn că populația este activă în procesul de reciclare, iar infrastructura de colectare funcționează eficient. București domină clasamentul, cu patru din cele șase sectoare în top 5. Timișoara este singurul oraș non-capitală din top, dar cu o performanță remarcabilă, în special la colectarea de metal. În sate, alt peisaj Aceste localități se află la coada clasamentului, cu cantități aproape simbolice raportate.  Toate aceste localități sunt comune mici sau sate, ceea ce explică parțial cantitățile reduse. În unele cazuri, probabil colectarea a fost făcută parțial sau datele nu au fost raportate complet.

Cum colectează RetuRO SGR pe județe (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Mediu

Care sunt cele mai eficiente județe din punct de vedere al colectării RetuRO SGR

Cum colectează RetuRO SGR pe județe: datele din luna mai 2025 arată diferențe notabile între județe în ceea ce privește implicarea cetățenilor în reciclarea ambalajelor. Potrivit raportului RetuRO, milioane de PET-uri, doze de aluminiu și sticle au fost returnate în toată țara. Totuși, există zone care se remarcă prin performanță, dar și regiuni unde colectarea este încă modestă. Top 5 județe care reciclează cel mai mult Cei mai activi actori ai reciclării sunt județele cu o infrastructură bine dezvoltată, dar și cu o populație numeroasă. Lider absolut rămâne Capitala, urmată de județe mari din vestul și estul țării. București – 31.863.532 bucăți returnate Ilfov – 10.752.425 bucăți Timiș – 9.977.114 bucăți Constanța – 9.356.858 bucăți Cluj – 8.575.612 bucăți Bucureștiul se detașează masiv, cu peste 31 de milioane de ambalaje returnate într-o singură lună, de aproape trei ori mai mult decât următorul clasat. Acest rezultat se datorează atât densității populației, cât și numărului mare de automate de colectare disponibile în supermarketuri. Ilfovul urmează firesc în clasament, fiind strâns legat economic și geografic de Capitală. Timiș și Cluj, centre universitare și industriale, beneficiază de o populație informată și o infrastructură modernă. Constanța, cu un sezon turistic în desfășurare, probabil a înregistrat un plus datorat afluxului de vizitatori. Top 5 județe cu cele mai puține ambalaje colectate La polul opus, găsim județe cu o populație mai redusă sau unde infrastructura de colectare este în dezvoltare. Sălaj – 1.910.741 bucăți Covasna – 2.132.344 bucăți Tulcea – 2.022.752 bucăți Caraș-Severin – 2.460.911 bucăți Mehedinți – 2.552.881 bucăți Aceste județe au strâns de peste zece ori mai puține ambalaje decât Bucureștiul, semn că mai sunt pași importanți de făcut în promovarea reciclării și dezvoltarea rețelelor de returnare. În Sălaj, cu mai puțin de două milioane de ambalaje colectate, se simte nevoia unor campanii educaționale și investiții în infrastructură. Cum colectează RetuRO SGR pe județe Datele relevă o discrepanță semnificativă între regiunile țării. În general, județele din vest, centru și sud, mai urbanizate și mai dezvoltate economic, înregistrează volume mai mari de ambalaje returnate. În schimb, zonele montane, de graniță sau preponderent rurale tind să rămână în urmă. Acest lucru poate avea mai multe explicații: acces limitat la automate de returnare (RVM-uri); nivel de educație ecologică mai redus; populație îmbătrânită sau dispersată; lipsa unor stimulente locale pentru colectare. Rata medie de colectare, peste 80% De la începutul anului, peste 1,8 miliarde de ambalaje cu garanție au fost returnate de către consumatori, iar RetuRO a predat către reciclatori o cantitate de 141.000 de tone de ambalaje. În luna mai au fost colectate aproape 438 de milioane de ambalaje SGR, reprezentând 73% din cantitatea pusă pe piață. Astfel, rata medie de colectare în ultimele zece luni a fost de peste 80%, se arată în ultimul raport al RetuRO SGR.  

Cum eviți cozile pentru sticle goale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cum eviți cozile pentru sticle goale

Cum eviți cozile pentru sticle goale: cu ajutorul unei aplicații numite Reverse PET. Cum eviți cozile pentru sticle goale Aceasta a fost creată de doi tineri din Iași, un IT-ist și un specialist în marketing, care au întâmpinat dificultăți în returnarea ambalajelor cu simbolul SGR. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Astfel, a luat naștere ideea aplicației. Odată instalată pe telefon, permite utilizatorilor să scape de produsele reciclabile prin plasarea unei comenzi pentru preluarea acestora direct de la ușă. Aplicația oferă, de asemenea, opțiunea de a schimba contul de utilizator din reciclator în livrator, pentru cei care vor să câștige bani în plus și dispun de timp. Continuarea, în Ziarul de Iași.

SGR, la Climate Week NYC 2024. În imagine, Gemma Webb, CEO RetuRO (sursa: RetuRO)
Mediu

SGR, la Climate Week NYC 2024

SGR, la Climate Week NYC 2024: Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) din România a fost inclus în dezbaterile din cadrul Climate Week NYC 2024 din New York, unde lideri și experți din toată lumea s-au reunit pentru a discuta cele mai bune practici și inițiative care sprijină tranziția către o economie circulară și un stil de viață sustenabil. SGR, model de economie circulară pentru România SGR este considerat cel mai mare proiect de economie circulară din România și a fost subiectul principal al prezentării susținute de Gemma Webb, CEO-ul RetuRO, în cadrul evenimentului internațional de la New York. Citește și: Top 5 al județelor în care se colectează cel mai mult ambalaje de băuturi în sistem RetuRO versus top 5 al județelor în care se colectează cel mai puțin. Bucureștiul, lider de departe Prezentarea a generat o amplă dezbatere despre utilizarea eficientă a resurselor și despre modul în care proiectul contribuie la reducerea risipei și protejarea mediului înconjurător. De la lansarea sa, sistemul a reușit să mobilizeze numeroase industrii, autorități și cetățeni pentru a colabora în vederea atingerii unui scop comun: creșterea ratei de reciclare și reducerea impactului asupra mediului. Gemma Webb a subliniat în discursul său importanța implementării unui astfel de proiect în România, care s-a situat în mod tradițional printre ultimele țări din Europa în ceea ce privește reciclarea, cu o rată de doar 13%. Impactul Sistemului de Garanție-Returnare Până în prezent, SGR a reușit să colecteze și să returneze peste 2 miliarde de ambalaje din întreaga țară, indicând un nivel ridicat de participare din partea consumatorilor. Această realizare demonstrează că România poate deveni un exemplu de bune practici la nivel global. Materialele colectate au fost livrate către reciclatori, contribuind astfel la reducerea cantității de deșeuri care ajung în natură și la gropile de gunoi. În plus, proiectul a generat peste 800 de locuri de muncă verzi și a dezvoltat o infrastructură solidă de procesare, cu 7 centre regionale de numărare și sortare, capabile să gestioneze peste 7 miliarde de ambalaje anual. Beneficiile sistemului de garanție-returnare se resimt la nivel național, prin reducerea cantității de deșeuri din spațiile verzi și diminuarea volumului de ambalaje care ajung în mediul înconjurător. Complexitatea și acoperirea geografică extinsă fac din SGR un proiect unic la nivel global și al doilea ca mărime din Europa, după Germania. SGR, la Climate Week NYC 2024 SGR din România poate fi privit și ca un reper pentru alte țări care doresc să implementeze sisteme similare de economie circulară. Prezentarea sa în cadrul Climate Week NYC subliniază rolul activ pe care România îl joacă în tranziția către sustenabilitate, oferind un exemplu concret de bune practici și soluții eficiente pentru reciclarea ambalajelor. Gemma Webb a declarat că SGR are potențialul de a deveni un model de referință la nivel global, influențând alte țări să adopte soluții similare pentru protejarea mediului și stimularea reciclării.

Cum se colectează pe județe (RetuRO) (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Economie

Cum se colectează pe județe (RetuRO)

Cum se colectează pe județe (RetuRO). Compania are date care arată exact câte ambalaje de băuturi se strâng la nivelul fiecărui județ. Datele din acest articol se referă la luna august 2024 și pot fi consultate defalcat pe județe și tipuri de ambalaje în tabelul de la finalul articolului. Cum se colectează pe județe (RetuRO) De departe, jucând într-o ligă proprie, Bucureștiul este cel mai mare colector: 41 de milioane de ambalaje de plastic, 15,5 milioane de ambalaje de metal și 15,6 milioane de ambalaje de sticlă. Citește și: RetuRO a deschis al șaselea centru regional de numărare și sortare a ambalajelor SGR. Vor urma încă patru până la finalul anului În total, peste 72 de milioane de ambalaje de băuturi s-au colectat în București în Ilfov. În afara Bucureștiului, primele cinci județe cu cele mai mari valori de colectare sunt, în ordine descrescătoare, Constanța, Timiș, Ilfov, Cluj și Prahova. Constanța a colectat cu un sfert mai multe ambalaje decât Timiș (30,7 milioane versus 24,5 milioane). Ilfovul, Clujul și Prahova au valori de colectare mai apropiate: între 21,4 și 19 milioane de ambalaje. Codașii, cifre foarte mici Cele cinci județe de la coada clasamentului sunt Covasna (cea mai slabă colectare din sistemul RetuRO), Tulcea, Sălaj, Giurgiu și Călărași. Numărul de ambalaje colectate în Covasna, de exemplu, este de șapte ori mai mic decât cel din Constanța (4,4 milioane versus 30,7 milioane). Tulcea stă cam la fel (4,5 milioane), Sălajul tot pe acolo (4,7 milioane). Giurgiu și Călărașiul depășesc cinci milioane de ambalaje colectate în luna august a.c. (5,2 milioane, respectiv 5,6 milioane). Datele sunt disponibile pe site-ul RetuRO SGR. Numărul de ambalaje colectate prin sistemul RetuRO în august 2024 (sursa: returosgr.ro)

Supermarketurile, amendate pentru automate SGR defecte (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Supermarketurile, amendate pentru automate SGR defecte

Supermarketurile, amendate pentru automate SGR defecte. Comisarii de la Protecția Consumatorilor Iași au început controalele care vizează Sistemul de Garanție Returnare (SGR) la operatorii economici. Supermarketurile, amendate pentru automate SGR defecte În acest sens, reprezentanții ANPC din Iași au înregistrat un număr de 25 de reclamații, în urma cărora au fost efectuate verificări în teren, la mai multe supermarketuri. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Astfel, potrivit informațiilor puse la dispoziție de către reprezentanții Comisariatului pentru Protecția Consumatorilor Iași, au fost descoperite și nereguli. Au fost aplicate 27 de sancțiuni: 26 de avertismente și o amendă în cuantum de 20.000 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

RetuRO, al șaselea centru (numărare, sortare) (sursa: RetuRO)
Mediu

RetuRO, al șaselea centru (numărare, sortare)

RetuRO, al șaselea centru (numărare, sortare). Administratorul Sistemului de Garanție-Returnare a deschis în comuna Almăj (județul Dolj) cel de-al șaselea centru regional de numărare și sortare a ambalajelor SGR. Centrul din proximitatea orașului Craiova va gestiona și procesa ambalajele de băuturi colectate de la comercianți și va deservi, în principal, zona de sud a țării. RetuRO, al șaselea centru (numărare, sortare) Amplasat în incinta parcului industrial Global Vision, noul centru RetuRO integrează echipamente pentru asigurarea unui proces eficient de sortare și numărare pentru toate tipurile de ambalaje incluse în SGR. Cu o suprafață de aproximativ 6.000 de metri pătrați, centrul din județul Dolj are o capacitate anuală de numărare de aproximativ 280 de milioane de ambalaje SGR și o capacitate de sortare și procesare pe tipuri de materiale (PET, metal, sticlă) de peste 820 de milioane de ambalaje SGR. "Suntem la mai bine de opt luni de la implementarea Sistemului de Garanție-Returnare în România. Extinderea continuă a infrastructurii noastre este esențială pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluție ale sistemului și creșterea ratelor de reciclare. Până la sfârșitul acestui an planificăm deschiderea altor patru noi centre: în Prahova, Suceava, Oradea și Constanța. Selecția zonelor în care operăm prin intermediul centrelor regionale vizează o acoperire strategică a întregii țări, precum și accesul la infrastructura esențială a SGR", a declarat Gemma Webb, CEO și Președinte al Directoratului RetuRO, la inaugurarea centrului. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, și Gemma Webb, CEO al RetuRO, la inaugurarea centrului din Almăj (sursa: RetuRO SGR) 1,3 miliarde de ambalaje returnate Deschiderea centrului RetuRO din Dolj va crea 120 de locuri de muncă verzi pe plan local. În luna iulie a.c., conform raportării preliminare, consumatorii au returnat 470 de milioane de ambalaje SGR, cu 35% mai mult comparativ cu luna iunie. Per total, 3,5 miliarde de ambalaje SGR au fost puse pe piață de către producători în primele opt luni de funcționare a programului, dintre care peste 1,3 de miliarde au fost returnate de consumatori. 75.000 tone de materiale, reprezentând aproximativ 83% din cantitatea de ambalaje colectată, au fost direcționate către unități de reciclare, ultima etapă a acestui mecanism complex.

RetuRO SGR face bani, nu colectare (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Mediu

RetuRO SGR face bani, nu colectare:

RetuRO SGR face bani, nu colectare. În România, schema de funcționare a sistemului SGR (sistemul de garanție-returnare) este similară celor implementate în alte țări europene. RetuRO SGR face bani, nu colectare Marcel Ciolacu l-a comparat cu sistemul german. Premierul a declarat că RetuRO va fi "al doilea cel mai mare" după cel din Germania. Însă sistemul din Germania este unic în Europa, totul fiind informatizat. Nici comparația cu alte țări nu ne avantajează: în România, potrivit reprezentanților RetuRO, există aproximativ 3.000 de automate operaţionale de colectare, potrivit ZF, și patru centre de sortare și numărare. RetuRO SGR, însă, susține, potrivit unei informații transmise DeFapt.ro, că numărul de automate este de 4.000. Danemarca, în schimb, are 14.500 de stații de colectare, la o populație de nici șase milioane de locuitori. În acest timp, RetuRO SGR, administratorul sistemului de garanție-returnare, se alege cu 30 de milioane de euro lunar în conturi, dar numărul automatelor nu crește. Citește și: Suma uriașă pe care RetuRO nu o mai returnează consumatorilor pe ambalaje: 150 de milioane de lei lunar, bani plătiți la casă pe sticle, doze și PET-uri La fel de adevărat este că, prin lege, sarcina achiziționării automatelor de reciclare este a comercianților. O situație care arată că sistemul este prost gândit și administrat. Germania: totul informatizat, returnare ambalaje - 95-99% Potrivit estimărilor Agenției Federale de Mediu, rata de returnare a ambalajelor în Germania este între 95 și 99%. În Germania sistemul de garanție-returnare funcționează în regim informatizat. Sistemul nu implică doar producătorii, comercianții, colectorii și instalațiile de sortare, ci și specialiști în informatică și producătorii de cerneală specială, pentru etichete. Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare Etichetarea ambalajelor se face printr-un marcaj DPG, realizat cu această cerneală specială și fiecare primește un cod unic: GTIN (Global Trade Item Number). Atât automatele, cât și instalațiile de sortare citesc codul GTIN, pe baza căruia fiecare ambalaj este înregistrat automat în baza de date a sistemului DPG. În această bază de date sunt înscrise, de la bun început, toate ambalajele DPG. Astfel, fiecare înregistrare de date creată de automatul de colectare este atribuită imediat producătorului. În momentul colectării, producătorul primește o cerere electronică pentru plata garanției. Astfel, garanția e plătită în timp real, fiind controlată, gestionată și facturată încă de la introducerea pe piață și vânzarea unui produs. În paralel cu înregistrarea automată, ambalajul este distrus fizic și reciclat. În Germania, automatele de colectare pot identifica și primesc și ambalajele deteriorate. În supermarketurile din Germania o persoană este angajată cu normă întreagă pentru a avea grijă de buna funcționare a mașinilor. Danemarca, 14.500 de puncte de colectare la șase milioane de locuitori Anul trecut, în Danemarca, 92% din ambalajele au fost returnate și reciclate. Sistemul danez de garanție returnare, Dansk Retursystem, este operațional din 2002. Este gestionat de o asociație non-profit, aflată sub supravegherea Ministerului Mediului și Alimentației, care îi oferă licența o dată la trei ani. Sistemul include șase actori: furnizori (producător/importator), comercianți, puncte de colectare (automate și stații de depozitare), colectori și uzinele de procesare. Schema de funcționare este similară cu cea implementată de România. Citește și: RetuRO, făcut zob de clienți: sistemul de garanție-returnare a ambalajelor nu are suficiente aparate, multe nu funcționează, cozile sunt foarte mari Însă, potrivit lui Hanne Svenningsen, șeful departamentului de mediu și climă la Dansk Retursystem, în Danemarca există aproximativ 14.500 de puncte de colectare. În afară de supermarket, aparatele de colectare sunt amplasate și în restaurante și în clădiri de birouri. Unul dintre punctele cheie al succesului SGR-ului danez sunt automatele Drop and Go. Acestea au capacitatea de primire a 300 de sticle simultan și sunt amplasate în centre comerciale și stadioane. În Danemarca automatele preiau și ambalaje din străinătate, chiar dacă nu oferă garanție pentru acestea. Irlanda, mai multe automate la mia de locuitori decât România În Irlanda sistemul SGR a fost implementat pe 1 februarie 2024. Este gestionat de organizația Re-turn, iar modul de desfășurare este similar celui din România. Diferențele există la nivel operațional. După patru zile de la introducerea sistemului, peste 2.000 de automate de colectare erau deja amplasate în toată țara (la o populație de aproximativ cinci milioane de locuitori). Există automate atât în supermarketuri, cât și în magazine mai mici sau în benzinării. Toate automatele trebuie să îndeplinească standardele Re-turn. Colectarea ambalajelor de la comercianți se face în mod regulat, fără a se aștepta atingerea unui anumit plafon, cum se așteaptă în România. Campaniile de conștientizarea și grija pentru funcționarea optimă a automatelor de colectare au dus ca ratele returnărilor ambalajelor să atingă rapid cifre record. La nici trei luni de la implementarea sistemului au fost returnate peste 30 de milioane de ambalaje. De la lansare, șapte automate s-au defectat, însă au fost înlocuite rapid.

RetuRO, 150 milioane lunar - sume nereturnate (sursa: Inquam Photos/Virgil Simonescu)
Eveniment

RetuRO, 150 milioane lunar - sume nereturnate

RetuRO, 150 milioane lunar - sume nereturnate. Sistemul de garanție-returnare al RetuRO lasă lunar milioane de români fără sume colosale. RetuRO SGR rămâne cu 60% din sumele încasate RetuRO SGR este compania care administrează noul sistem de garanție-returnare al ambalajelor pentru băuturi. Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare Activitatea companiei este reglementată de Hotărârea de Guvern 1.074 din 2021. Potrivit acesteia, fiecare ambalaj de băuturi este taxat cu 50 de bani, sumă pe care fiecare cumpărător o plătește când cumpără apă, bere, suc etc. HG citată arată și cum funcționează sistemul: pe scurt, în final, RetuRO rămâne cu 60% din sumele colectate pe garanție, care nu se mai întorc la cumpărători. Producătorul trimite toți banii la RetuRO Astfel, potrivit HG citate, încă de la momentul punerii pe piață al produselor la PET, doză de metal sau sticlă, producătorii transferă și garanția aferentă direct către RetuRO. "Producătorii sunt obligați să plătească administratorului SGR lunar, prin transfer bancar, valoarea garanției aferente produselor în ambalaje SGR introduse pe piața națională", conform art. 4, (1), f din HG 1.074/2021. Cu alte cuvinte, dacă un producător de apă introduce pe piață, într-o lună, 100 (o sută - număr folosit pentru exemplificare și pentru ușurința calculului) de PET-uri cu apă, va și transfera către RetuRO 50 de lei (adică 100 de PET-uri înmulțit cu garanția de 50 de bani pe PET). Producătorul își recuperează toți banii de la comercianți Aceeași HG, însă, arată că producătorul de apă, în exemplul nostru, își recuperează banii de la comercianții care pun apa în vânzare către populație. "Comercianții sunt obligați să plătească valoarea garanției operatorilor economici de la care achiziționează produse ambalate în ambalaje SGR", conform art. 6, (1), c din HG 1.074/2021. Cu alte cuvinte, comercianții care iau apa de la producător îi trimit acestuia în cont 50 de lei pentru produsele puse în vânzare. În acest moment, producătorul și-a recuperat banii de garanție trimiși RetuRO. Consumatorii acoperă pierdea comercianților Mai departe, comercianții vând apa către consumatorii finali. Consumatorii finali preiau acum sarcina garanției, plătind câte 50 de bani pe fiecare PET cu apă. Astfel, comerciantul își recuperează garanția, în primă fază, de la cumpărători. Doar că o parte din cumpărători aleg să recupereze garanția ducând PET-urile la punctele de colectare. De acolo, obțin, vouchere (cel mai adesea) sau bani cash (mult mai rar). Voucherele pot fi folosite în magazinele de unde s-a cumpărat apa, deci comercianții au iarăși pierderi, adică le returnează clienților banii pe garanție. Clienții își recuperează 40%, RetuRO acoperă suma Rămân comercianții cu pierderea? Nu. Potrivit HG 1.074/2021, banii pe voucherele folosite de clienți an magazine sunt recuperați de la RetuRO. "Administratorul SGR are următoarele obligații: (...) să ramburseze comercianților, prin transfer bancar, valoarea integrală a garanțiilor returnate consumatorilor sau utilizatorilor finali", conform art. 23, (9), k din HG 1.074/2021. Potrivit statisticilor RetuRO SGR, cam 40% din ambalaje se colectează. Așadar, comerciantul care a vândut 100 de PET-uri de apă a încasat 50 de lei pe garanția PET-urilor. Apoi a "pierdut" 40% (adică 20 de lei) când consumatorii finali s-au întors cu vouchere, după predarea PET-urilor. Dar, cum arată citatul anterior, recuperează acești bani de la RetuRO SGR. 60% din consumatori nu duc ambalajele la colectare În final, singurii care rămân păgubiți sunt consumatorii finali, cei care plătesc la casă. Statisticile RetuRO SGR arată că, acum, 60% din acești consumatori finali, dintr-un motiv sau altul, nu predau ambalajele și nu colectează vouchere. Așadar, 60% din consumatorii finali nu-și recuperează banii. La nivelul lunii mai, acești 60% din consumatorii finali au pierdut 150 de milioane de lei, adică 30 de milioane de euro. Într-o singură lună. RetuRO, 150 milioane lunar - sume nereturnate De unde știm: în luna mai a.c., producătorii au pus pe piață 549 de milioane de ambalaje, din care au fost predate spre reciclare doar 247 de milioane de ambalaje. Diferența de ambalaje nepredate: 302 milioane. Date oficiale pentru luna mai 2024 (sursa: returosgr.ro) Cum garanția fiecărui ambalaj, plătită la casă, a fost de 50 de bani, reiese că pe cele 302 milioane de ambalaje s-a plătit o garanție de 151 milioane de lei. Unde se duc acești bani? Nu la producător, care-i trimite la RetuRO SGR, dar și-i recuperează integral de la comercianți. Nici la comercianți, care-i trimite la producători, dar și-i recuperează de la RetuRO SGR (40%) și restul de 60% i-au încasat fără să fie nevoiți să-i returneze prin vouchere. Practic, suma de peste 150 de milioane de lei lunar rămâne la RetuRO SGR. Care a încasat garanția pe 100 de PET-uri de apă de la producător, integral, dar a dat mai departe doar 40% comercianților. Punctul de vedere al RetuRO SGR RetuRO SGR a trimis un "punct de vedere" la acest articol, pe care-l publicăm integral mai jos: "Contravaloarea garanției pentru produsele în ambalaje SGR achiziționate de către clienți și nereturnate de către aceștia la punctele de colectare va constitui un venit pentru RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare. Totodată, precizăm faptul că RetuRO funcționează în baza principiului not-for-profit, însemnând că acționarii și-au asumat prin actul constitutiv al companiei ca orice venituri realizate să fie reinvestite exclusiv pentru susţinerea funcţionării şi creşterea eficienţei Sistemului de Garanţie-Returnare. Cadrul legal care stabilește implementarea în România a Sistemului de Garanție-Returnare, respectiv HG 1074/2021 (republicată), stabilește totodată țintele anuale de colectare pe care RetuRO, în calitate de administrator al sistemului, trebuie să le atingă. În cazul neîndeplinirii obiectivelor de returnare în legătură cu ambalajele SGR, administratorul SGR are obligația să declare şi să achite contribuțiile conform legii pentru diferenţa dintre cantităţile de ambalaje SGR corespunzătoare obiectivelor minime anuale de returnare şi cantităţile de ambalaje validate în cadrul Sistemului de Garanție-Returnare. Așadar, atingerea țintelor minime stabilite prin cadrul de reglementare reprezintă un obiectiv major pentru RetuRO, care, astfel, își propune și depune eforturi susținute pentru a recupera o cantitate cât mai mare din ambalajele SGR puse pe piață de către producători. În acest sens, RetuRO a derulat încă dinaintea introducerii sistemului și continuă să deruleze ample campanii de informare și educare a consumatorilor pentru a-i ghida și încuraja să returneze ambalajele SGR pentru produsele pe care le achiziționează. Mai mult, ambalajele SGR colectate și procesate în centrele RetuRO sunt valorificate prin vânzarea către operatorii de reciclare, reprezentând sursă de venit pentru companie. Aceste materiale reprezintă resurse valoroase, fiind materii prime secundare de înaltă calitate pentru unitățile de reciclare, aspect important pentru procesul de producție al reciclatorilor, dar și din punct de vedere al oportunității de valorificare, RetuRO având astfel un obiectiv firesc de a direcționa către unitățile de reciclare o cantitate cât mai mare de materiale procesate în centrele sale. Și aceste venituri realizate sunt reinvestite exclusiv pentru susţinerea funcţionării şi creşterea eficienţei Sistemului de Garanţie-Returnare, conform principiului not-for-profit care stă la baza actului constitutiv al companiei.".

RetuRO fură lunar milioane pe ambalaje (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Economie

RetuRO fură lunar milioane pe ambalaje

RetuRO fură lunar milioane pe ambalaje. Automatele RetuRO SGR dau rateuri constant și nu returnează garanția plătită deja de clienți pe ambalaje. Care este procedura de returnare Procedura prin care cei care cumpără băuturi în recipiente de plastic, metal sau sticlă își primesc garanția de 50 de bani pe recipient e simplă. Citește și: RetuRO, făcut zob de clienți: sistemul de garanție-returnare a ambalajelor nu are suficiente aparate, multe nu funcționează, cozile sunt foarte mari Astfel, după cumpărare și consum, recipientul gol, intact și nedeformat trebuie predat pentru returnarea banilor. Predarea se poate face fie unui operator uman, fie unui automat care colectează ambalajele. După colectare, clientul primește un bon pe care se află inscripționate numărul de ambalaje predate și suma pe care clientul o are de încasat (numărul de ambalaje predate ori 50 de bani). Cu acel bon, clientul poate alege fie să plătească alte cumpărături, fie să primească bani lichizi. Etichete nerecunoscute de automatul de colectare Predarea la automat, însă, pune întotdeauna probleme. Și nu este vorba doar de faptul că, de multe ori, se formează cozi mari la aparate. Ci și că automatele nu recunosc toate etichetele ambalajelor, deși atât ambalajele, cât și etichetele sunt în stare perfectă. "În general, aștept să se adune câteva zeci de sticle, doze sau recipiente din plastic ca să le duc la automat. Cu regularitate, unele doze ale unei mărci de bere nemțești, fără alcool, dar și unele sticle de plastic ale unei ape minerale românești nu sunt recunoscute de aparat", a spus un client pentru DeFapt.ro. Angajații care se ocupă de automate recunosc Practic, acele ambalaje nu pot fi returnate la automate. Sau, cel puțin, nu la toate atutomatele (în cazul descris mai sus este vorba de automatul unui mare lanț franțuzesc de supermarketuri). "O angajată care se ocupă de acest automat mi-a spus, la un moment dat, chiar să mă străduiesc mai mult cu sticlele de apă minerală și că dozele de bere au o problemă pentru că eticheta cu logo-ul RetuRO e pe hârtie, care se uzează mai repede", a spus același client citat mai sus. RetuRO fură lunar milioane pe ambalaje Practic, conform mai multor mărturii adunate de DeFapt.ro, la o sută de ambalaje predate unui automat, cel puțin două sau trei nu sunt acceptate de aparat. Pare puțin. Dar numai până privim lucrurile în context. Astfel, în mai 2024, potrivit datelor făcute publice chiar de RetuRO, au fost returnate peste 247 de milioane de ambalaje (140,1 milioane - plastic, 58,9 milioane - metal, 48,1 milioane - sticlă). Ambalaje returnate în mai 2024 (sursa: returosgr.ro) Doar 2% ambalaje refuzate de automate din acest total înseamnă aproximativ cinci milioane de ambalaje. La 50 de bani pe ambalaj, asta înseamnă 2,5 milioane de lei. Bani pe care clienții i-au plătit când au cumpărat băuturi, dar nu-i mai văd înapoi. Punctul de vedere al RetuRO SGR RetuRO SGR a trimis un "punct de vedere" la acest articol, pe care-l publicăm integral mai jos: "Contravaloarea garanției pentru produsele în ambalaje SGR achiziționate de către clienți și nereturnate de către aceștia la punctele de colectare va constitui un venit pentru RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare. Totodată, precizăm faptul că RetuRO funcționează în baza principiului not-for-profit, însemnând că acționarii și-au asumat prin actul constitutiv al companiei ca orice venituri realizate să fie reinvestite exclusiv pentru susţinerea funcţionării şi creşterea eficienţei Sistemului de Garanţie-Returnare. Cadrul legal care stabilește implementarea în România a Sistemului de Garanție-Returnare, respectiv HG 1074/2021 (republicată), stabilește totodată țintele anuale de colectare pe care RetuRO, în calitate de administrator al sistemului, trebuie să le atingă. În cazul neîndeplinirii obiectivelor de returnare în legătură cu ambalajele SGR, administratorul SGR are obligația să declare şi să achite contribuțiile conform legii pentru diferenţa dintre cantităţile de ambalaje SGR corespunzătoare obiectivelor minime anuale de returnare şi cantităţile de ambalaje validate în cadrul Sistemului de Garanție-Returnare. Așadar, atingerea țintelor minime stabilite prin cadrul de reglementare reprezintă un obiectiv major pentru RetuRO, care, astfel, își propune și depune eforturi susținute pentru a recupera o cantitate cât mai mare din ambalajele SGR puse pe piață de către producători. În acest sens, RetuRO a derulat încă dinaintea introducerii sistemului și continuă să deruleze ample campanii de informare și educare a consumatorilor pentru a-i ghida și încuraja să returneze ambalajele SGR pentru produsele pe care le achiziționează. Mai mult, ambalajele SGR colectate și procesate în centrele RetuRO sunt valorificate prin vânzarea către operatorii de reciclare, reprezentând sursă de venit pentru companie. Aceste materiale reprezintă resurse valoroase, fiind materii prime secundare de înaltă calitate pentru unitățile de reciclare, aspect important pentru procesul de producție al reciclatorilor, dar și din punct de vedere al oportunității de valorificare, RetuRO având astfel un obiectiv firesc de a direcționa către unitățile de reciclare o cantitate cât mai mare de materiale procesate în centrele sale. Și aceste venituri realizate sunt reinvestite exclusiv pentru susţinerea funcţionării şi creşterea eficienţei Sistemului de Garanţie-Returnare, conform principiului not-for-profit care stă la baza actului constitutiv al companiei.".

RetuRO pierde banii clienților, acuză aceștia (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Eveniment

RetuRO pierde banii clienților, acuză aceștia

RetuRO pierde banii clienților, acuză aceștia. Sistemul de garanție-returnare a ambalajelor pentru băuturi este subdimensionat și prost gândit, spun clienții. RetuRO pierde banii clienților, acuză aceștia Pe pagina de Facebook a RetuRO se descarcă, la orice postare, sute de clienți frustrați de ineficiența sistemului. Citește și: EXCLUSIV Pacient cu infarct lăsat să vomite pe trotuar, sedat și oxigenat defectuos la „Sf. Pantelimon”, în final ucis de încă un infarct. La plângerea fiului, s-a deschis dosar penal "Mă plimb de o oră la 38 degrade prin cartier și toate magazinele au mașinile de returnare defecte. Mulțumesc Returo! Găsiți cei 12 lei în tomberonul de la colțul blocului! Să vă spălați cu banii ăștia pe cap! ", a scris un client la această postare. Un alt comentariu la aceeași postare: "stai la coadă o oră sau mai mult în plin soare și o să înțelegi plângerile! Automatele sunt fie nefuncționale fie asaltate de "profesioniști" cu saci plini cu SUTE de sticle, oamenii normali se lasă păgubași, e mai mare bătaie de cap ca să recuperezi câțiva lei!". "Hoție", "porcărie" Alți clienți au fost mai radicali: "Dacă oamenii ar fi uniți, dar mai ales patrioți și ar boicota marile marketuri măcar o săptămână, s-ar rezolva problema acestei hoții!". "O porcărie, fiecare magazin sa fie obligat sa primească reciclabile, în caz contrar sa nu mai vândă produsele.", a adăugat un alt utilizator de Facebook la postarea menționată. Administratorii paginii de Facebook a RetuRO răspund unor comentarii. În general, într-o notă împăciuitoare. Iată un exemplu: "Salut, Alexandru! Să știi că nu e loc de hoție, ai tot dreptul să-ți recuperezi garanția plătită. Ne pare rău dacă ai trecut prin situații care te-au făcut să crezi asta. Însă orice problemă ai întâmpina atunci când returnezi, o poți semnala personalului din magazin. Sperăm că data viitoare vei avea o experiență mai bună atunci când returnezi. ".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră