duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2434 articole
Opinii

O lecție de etică de la multinaționalele

Acum câteva zile, când Jeffrey Sonnenfeld de la Universitatea Yale a redactat prima listă a companiilor mari care au plecat din Rusia lui Putin, erau circa 100 de nume pe listă. Peste circa o săptămână, erau aproape 200. Azi, depășesc 300. Pe măsură ce presiunea publicului din țările democratice creștea, multinaționalele se grăbeau să rupă orice legături cu regimul unui dictator dezechilibrat care amenință omenirea cu folosirea bombei atomice. Aceste companii pierd sume uriașe părăsind Rusia. Putin a anunțat deja că planul este să le confiște afacerile. British Petroleum, una din primele companii care și-au abandonat legăturile cu firmele rusești, anticipa faptul că va pierde circa 25 de miliarde de dolari - adică aproximativ 10% din PIB-ul României. Equinor, o companie norvegiană de petrol și gaze, are în Rusia investiții pe termen lung de 1,2 miliarde de dolari. Pleacă și ei, va pierde enorm. Mult hulita companie australiană de minerit, Rio Tinto, rupe orice legături cu firme rusești, deși îi va cauza uriașe probleme financiare și logistice. Exemple ar mai fi, dar cred că este clar ce am vrut să arăt. Mult hulitele naționale au dezvoltat o anume etică profesională - inclusiv sub presiunea propriilor angajați, tinerii „corporatiști”...- și se tem de reacția consumatorilor. Politicienii, nu. Ei se tem și nu prea de electorat...Politicienii sunt aleși la patru ani și, mai ales în țările estice, speră ca orice măgărie pe care o fac să se uite sau să o acopere cu ajutorul presei aservite. Cel mai bun exemplu în acest sens este premierul Ungariei, Viktor Orban. Prietenul lui Putin. Singura țară NATO de la granița Ucrainei care n-a permis tranzitarea armamentului către Kiev. România și Polonia au permis acest tranzit, iar Slovacia a livrat armament. Va trebui să nu-l uităm pe acest laș care, din păcate, controlează politic UDMR-ul. Al doilea exemplu este al localnicului George Simion. Care ar putea să intre în istorie cu „protestul” ridicol de 35 de secunde în fața Ambasadei Rusiei de la București. Simion a scris, miercuri, pe Facebook că românii n-ar trebui să-și apere țara fiindcă nu dețin „nimic”. În primul rând că este o minciună: resursele naturale aparțin statului, conform Constituției. Ele pot fi concesionate. În al doilea rând, ce dețineau soldații români care au plecat la război în 1877 sau 1916? Cu adevărat nimic, mulți dintre ei. Abia în 1917 s-a dus regele Ferdinand pe front și le-a promis pământ. Vizunea liderului AUR, pe Facebook: „Cine deține petrolul și restul bogățiilor Țării să angajeze și armate. Noi, românii, nu avem nimic deci nu avem pentru ce lupta”. Este bine că domnul Simion ne-a arătat că el unul nu face nimic fără să primească ceva în schimb. În loc de concluzie: dacă domnul Simion era, prin absurd, la putere, azi companiile de stat românești ar fi fost băgate până peste cap în afaceri dubioase cu Rusia lui Putin. Exact asta se întâmplă în Ungaria lui Viktor Orban, nu-i o speculație lipsită de temei. Naționalizarea auristă ar însemna întoarcerea României în epoca ceaușistă, într-un CAER al loserilor strânși în jurul lui Putin. Pentru România, sărăcie crâncenă și lipsuri. Pentru domnul Simion și clica din jurul său, averi uriașe, exact așa cum se întâmplă în Rusia lui Putin și a oligarhilor săi.

Mircea Marian
Kasparov: SUA vor Ucraina predată Rusiei (sursa: Twitter/Garry Kasparov)
Eveniment

Kasparov: SUA vor Ucraina predată Rusiei

Kasparov: SUA vor Ucraina predată Rusiei. Marele campion de șah Garry Kasparov a postat joi o serie de tweet-uri în care se declară scandalizat și îngrozit de politica adoptată de SUA și NATO. Potrivit lui Kasparov, nu există altă explicație pentru neintervenția decisivă a statelor NATO în apărarea Ucrainei decât că Putin va fi lăsat să scape și de data aceasta. Kasparov: SUA vor Ucraina predată Rusiei "Mă tem că SUA vor ca Putin să iasă cu fața curată, pun presiune pe Ucraina să se predea, vor ridica cele mai dure sancțiuni, Crimeea și estul Ucrainei vor rămâne ocupate. Îi fac promisiuni lui Zelenski că vor plăti pentru reconstrucție, ne pare rău de masacru.", este unul din tweet-urile lui Kasparov, dintr-o serie de opt. Din punctul de vedere al lui Kasparov, să i se permită acum lui Putin să iasă nu foarte afectat din acest război și să aibă șansa să se regrupeze înseamnă ca liderul rus să recidiveze. Citește și: Genocid rusesc la Mariupol: 1.207 civili ucraineni uciși de bombardamente în nouă zile de asediu al orașului Fostul mare șahist mai spune că aceasta a fost tot timpul greșeala Occidentului. Și, tocmai din acest motiv, Putin a invadat acum Ucraina.

Tancuri ruse, aproape de marginea Kievului (sursa: mil.ru)
Internațional

Tancuri ruse, aproape de marginea Kievului

Tancuri ruse, aproape de marginea Kievului. Acestea erau joi la marginea de nord-est a capitalei ucrainene Kiev, pe care trupele ruse încearcă să o încercuiască după ce au intrat în suburbiile sale de la nord şi vest, transmite France Presse. Tancuri ruse, aproape de marginea Kievului O echipă a acestei agenţii a observat coloane de fum ridicându-se deasupra satului Skibin, la câteva sute de metri de ultimul baraj al forţelor ucrainene înainte de intrarea în Kiev prin partea de nord-est. Soldaţi ucraineni au declarat echipei France Presse că au dus lupte grele noaptea trecută pentru a menţine controlul asupra ultimei porţiuni a autostrăzii către capitală, care este principala intrare dinspre nord-est. Citește și: Ucraina acceptă să renunțe la intrarea în NATO dacă primește garanții de securitate de la ONU. O întâlnire Zelenski – Putin, posibilă Operaţiuni militare sunt în desfăşurare la Skibin, a spus unul dintre soldaţii ucraineni, susţinând că o coloană de tancuri ruse a fost parţial distrusă. Către ora prânzului, o ploaie de rachete Grad s-a abătut peste satul golit de locuitori Velika Dimerka, la circa cinci kilometri de limita capitalei Kiev, sat de care trupele ruse se apropie şi unde forţele ucrainene menţin doar o prezenţă minimă. Ucrainenii, acces doar la șoselele către sud De când a început invazia, pe 24 februarie, trupele ruse au avansat pe mai multe fronturi în jurul Kievului, astfel că ucrainenii se tem de o încercuire mai mult sau mai puţin rapidă a capitalei. Autorităţile ucrainene mai au acum acces doar la şoselele către sud pentru evacuarea civililor şi aprovizionarea oraşului. Potrivit CNN, administraţia regională din Kiev a avertizat că mai multe artere rutiere din afara capitalei sunt periculoase din cauza luptelor grele, inclusiv autostrada către vest în direcţia oraşelor Jitomir şi Makarov. Lupte sunt semnalate mai nou şi în aşezările din jurul localităţii Brovari, aflată la est de capitală peste râul Nipru.

Ucraina acceptă fără NATO, vrea ONU (sursa: Agerpres)
Internațional

Ucraina acceptă fără NATO, vrea ONU

Ucraina acceptă fără NATO, vrea ONU. Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a asigurat joi că ţara sa este dispusă să rămână în afara NATO. Ucraina acceptă fără NATO, vrea ONU Dar numai dacă membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Rusia, şi toate ţările vecine îi garantează un "sistem de garanţii similar celui al NATO", relatează agenţia EFE. "Este ceva ce suntem dispuşi să discutăm", a spus Kuleba după întâlnirea avută în Turcia cu omologul său rus Serghei Lavrov. În urma acesteia nu s-au făcut progrese în deschiderea de coridoare umanitare şi nici în convenirea unei încetări a focului după invazia lansată în urmă cu două săptămâni de Rusia împotriva Ucrainei. Citește și: Antena 3 și România TV au indus și stimulat panica de la benzinării. A3 a pomenit obsesiv frica de război, RTV a invocat scenarii neprobate "Ce mi-a transmis (Lavrov) este că (Rusia) îşi va continua agresiunea până când Ucraina îi va îndeplini cererile. Şi această cerere este capitularea, ceea ce nu este acceptabil (...). Ucraina este puternică, ea luptă", dar în acelaşi timp este dispusă să caute soluţii pentru o înţelegere cu Rusia, a asigurat Kuleba la conferinţa de presă după întrevederea cu omologul său rus. Kuleba acuză crime de război, Lavrov - rusofobia Este acum dovedit faptul că NATO nu este dispusă să "acţioneze colectiv pentru a opri războiul şi a proteja civilii din Ucraina în faţa bombardamentelor Rusiei", a adăugat el, referindu-se la refuzul Alianţei de a impune o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei. Ministrul de Externe ucrainean a acuzat Rusia de "crime de război", după ce în ziua precedentă un atac rusesc asupra unei maternităţi din oraşul asediat Mariupol s-a soldat cu cel puţin trei morţi şi 17 răniţi. La conferinţa sa de presă după discuţia cu Dmitro Kuleba, Serghei Lavrov a susţinut că în respectiva clădire nu erau pacienţi şi că acolo se instalaseră combatanţi ucraineni din batalionul de extremă dreapta Azov. Ministrul de Externe rus a acuzat în acest context mass-media occidentale că prezintă numai "punctul de vedere ucrainean". "Există o rusofobie în tot Occidentul dirijată de SUA", a mai remarcat Lavrov. Posibil întâlnire Zelenski - Putin El a asigurat pe de altă parte că preşedintele rus Vladimir Putin este dispus să se întâlnească cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, dar numai pentru convenirea unor acorduri, care, potrivit lui Lavrov, pot fi găsite doar în formatul de dialog desfăşurat în Belarus, unde au avut loc până în prezent trei runde de negocieri ruso-ucrainene. Despre o posibilă întâlnire între cei doi preşedinţi a vorbit şi gazda întâlnirii Lavrov-Kuleba, ministrul de externe turc Mevlüt Çavuşoğlu. "La această întâlnire s-a vorbit de asemenea despre o întâlnire la nivel de lideri. Kuleba a spus că Zelenski este dispus şi Lavrov a spus că Putin nu este împotrivă", a afirmat Çavuşoğlu. Pentru a opri invazia Putin a cerut în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea acesteia, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas.

Măsuri anti-propaganda Moscovei în Lituania, anunțate de șefa Guvernului. Sursă: Twitter @IngridaSimonyte
Internațional

Măsuri anti-propaganda Moscovei în Lituania

Măsuri anti-propaganda Moscovei în Lituania. Parlamentul a înăsprit starea de urgență și a limitat dreptul la libertatea de expresie. Citește și: Antena3 și RomâniaTV au indus și stimulat panica de la benzinării. A3 a pomenit obsesiv frica de război, RTV a invocat scenarii neprobate Măsuri anti-propaganda Moscovei în Lituania: sunt blocate canalele care răspândesc dezinformări privind războiul Legea adoptată joi de Parlamentul din Lituania permite Poliției să blocheze accesul la un canal media până la 72 de ore în caz de „dezinformare", „propagandă de război" şi „incitare la ură" în legătură cu invazia Rusiei din Ucraina. Legea va fi în vigoare cel puțin până în 20 aprilie, relatează Reuters, conform Agerpres. 71 din cei 117 membri ai Parlamentului au votat în favoarea legii, care nu avea nevoie decât de o majoritate simplă pentru a trece. Citește și: Șoșoacă și Flux 24 rostogolesc ultima minciună a Kremlinului: „Scandalul laboratoarelor biologice secrete din Ucraina” Se limitează posibilitatea de a spune „Putin e măreț” „Această moţiune limitează posibilitatea de a spune „Putin este măreţ” în întâlniri (publice) şi de a răspândi propagandă de război şi dezinformare", a spus premierul Ingrida Simonyte în Parlament. „Cred că nimeni din această sală a Parlamentului nu este interesat să permită ca acest lucru să otrăvească hotărârea şi dorinţa poporului lituanian de a ajuta Ucraina", a mai declarat ea. Preşedintele Lituaniei, ţară membră a NATO, a decretat stare de urgenţă în 24 februarie, la câteva ore după ce Rusia şi-a început invazia în Ucraina, şi a desfăşurat armata la graniţele cu Rusia şi Belarus.

Civilii ucraineni pot împușca soldați ruși. Sursă imagine: Twitter NEXTA
Internațional

Civilii ucraineni pot împușca soldați ruși

Civilii ucraineni pot împușca soldați ruși, conform unei noi legi care a intrat în vigoare săptămâna aceasta, relatează DPA. Citește și: VIDEO Rezultatul discuțiilor Rusia-Ucraina, după războiul pornit de Moscova: nu se oprește focul. Rusia susține că nu a atacat Ucraina #Brovarsky district. The Armed Forces of #Ukraine and volunteer batallions are repelling #Russian occupiers. pic.twitter.com/H52EkwtwlT— NEXTA (@nexta_tv) March 10, 2022 Civilii ucraineni pot împușca soldați ruși. Kremlinul a lansat amenințări Civilii din Ucraina pot să deschidă focul asupra soldaţilor identificabili ca forţe ostile conform unei noi legi, relatează presa ucraineană, citată de DPA. Legea mai prevede că străinii şi apatrizii care trăiesc legal în ţară pot de asemenea să obţină arme şi să le folosească împotriva soldaţilor ruşi care iau parte la atacul în desfăşurare asupra Ucrainei. Furnizarea de arme va fi reglementată de Ministerul de Interne, conform Agerpres. Orice armă şi orice surplus de muniţie furnizate vor trebuie returnate în cel mult zece zile după încheierea legii marţiale aflate în prezent în vigoare. Arme de asalt şi muniţie au fost oferite încă din primele zile ale războiului, în special la Kiev. Kremlinul a criticat noua lege din Ucraina și a lansat amenințări. „Dacă cineva cu o armă în mână atacă un soldat rus, atunci devine la rândul său o ţintă", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. These are the estimates of Russia's losses as of March 10, according to the Armed Forces of Ukraine. pic.twitter.com/7BUHJDJ9eJ— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 10, 2022

Rezultatul discuțiilor Rusia-Ucraina, după războiul declanșat de Moscova. Sursă imagine: NEXTA Twitter
Internațional

Rezultatul discuțiilor Rusia-Ucraina după război

Rezultatul discuțiilor Rusia-Ucraina, după războiul pornit de Moscova: Rusia nu încetează focul în Ucraina. Mai mult, Serghei Lavrov susține că Rusia nu a atacat Ucraina. Citește și: VIDEO Pentagonul a respins definitiv propunerea ca aparatele MiG-29 ale Poloniei să ajungă în Ucraina. WSJ: Un fiasco Rezultatul discuțiilor Rusia-Ucraina, după războiul pornit de Moscova. Kuleba: Nici un progres privind încetarea focului „Am evocat o încetare a focului, dar nu s-a realizat niciun progres în acest sens”, a anunțat ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, în faţa presei. El a afirmat că situaţia cea mai dificilă este la Mariupol şi că ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu s-a angajat în privinţa deschiderii unui coridor umanitar acolo. Kuleba a adăugat că a decis totuşi împreună cu omologul său rus să „continue discuţiile în acest format”, relatează Agerpres, citând Reuters și AFP. Ucraina a vrut să obțină „încetarea imediată a focului”, „ameliorarea situaţiei umanitare la Mariupol, Harkov, Sumî, Volnovaha şi alte oraşe ucrainene”, dar și retragerea trupelor rusești din țară. Foreign Minister Kuleba met with his Russian counterpart Lavrov in an attempt to broker a 24-hour ceasefire & a humanitarian corridor to the southern port city of Mariupol, encircled by Russian troops. https://t.co/lsPDdYhnaK— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 10, 2022 Lavrov susține că Rusia nu a invadat Ucraina Ministrul de Externe al Rusiei a susținut că în Ucraina este „o operațiune specială” și că „se va continua cu planul”. Întrebat dacă Rusia are în plan să atace și alte țări, Lavrov a susținut că nu și că poziția Rusiei este că nu a atacat Ucraina. Lavrov a acuzat Occidentul că „acționează periculos” că trimite arme Ucrainei și că acest lucru încalcă „așa-zisele principii și valori”. Joi a avut loc întâlnirea celor doi miniștri de Externe, în Antalya, Turcia, în prezența ministrului turc de Externe Mevklut Cavusoglu. Lavrov visibly nervous at the press conference pic.twitter.com/W5uBJUbrDE— NEXTA (@nexta_tv) March 10, 2022

Genocid la Mariupol: 1.207 civili uciși (sursa: CNN)
Internațional

Genocid la Mariupol: 1.207 civili uciși

Genocid la Mariupol: 1.207 civili uciși. Cele nouă zile de asediu rus asupra portului strategic Mariupol din sudul Ucrainei au făcut în total 1.207 de morţi în rândul civililor, a afirmat miercuri seară primăria într-un scurt text pe canalul său Telegram, notează AFP. Genocid la Mariupol: 1.207 civili uciși "Nouă zile. Nouă zile de blocadă a oraşului Mariupol. Nouă zile de bombardament continuu asupra populaţiei civile. Nouă zile, jumătate de milion de oameni trăind fără electricitate, apă, încălzire sau comunicaţii. Nouă zile în care oraşul este rupt de lumea exterioară. Nouă zile - 1.207 civili din Mariupol ucişi. Nouă zile de genocid al populaţiei civile", a scris primăria în acest text. Solicitată de AFP, preşedinţia ucraineană a confirmat această informaţie: "Nu avem cifra exactă, dar cifra provizorie este corectă", a indicat ea. Citește și: FOTO Imagini dramatice de la bombardarea, de către ruși, a maternității din Mariupol. Liderii europeni o consideră o crimă de război "Nu vom ierta niciodată. Nu vom uita niciodată, rezistăm, noi, locuitorii din Mariupol", a mai scris primăria în timp ce oraşul este supus unor bombardamente violente din partea armatei ruse care miercuri a lovit printre altele un spital de copii dintr-un complex cuprinzând şi o maternitate. Port-cheie ucrainean la Marea Azov, acest oraş industrial avea peste 450.000 de locuitori înainte de lansarea invaziei ruse la 24 februarie, reaminteşte France Presse.

Rusia, arme chimice, biologice în Ucraina, spune Jen Psaki (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Rusia, arme chimice, biologice în Ucraina

Rusia, arme chimice, biologice în Ucraina. Statele Unite au acuzat miercuri Rusia şi China că răspândesc "în mod intenţionat" "minciuni" despre presupuse laboratoare americane de arme biologice şi chimice în Ucraina, spunând că se tem că Rusia foloseşte astfel de arme interzise, notează AFP. Rusia minte și China răspândește falsurile "Kremlinul răspândeşte pur şi simplu în mod intenţionat minciuni potrivit cărora Statele Unite şi Ucraina desfăşoară activităţi legate de arme chimice şi biologice în Ucraina", a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price, într-un comunicat. "Am văzut, de asemenea, responsabili din Republica Populară Chineză care colportează aceste teorii ale conspiraţiei", a adăugat el. Citește și: FOTO Imagini dramatice de la bombardarea, de către ruși, a maternității din Mariupol. Liderii europeni o consideră o crimă de război "Nu este prima dată când Rusia inventează astfel de acuzaţii false împotriva unei alte ţări", a afirmat el, dând asigurări că acestea au fost "infirmate definitiv şi în mai multe rânduri". Chestionată marţi în cursul unei audieri parlamentare, numărul trei al diplomaţiei americane, Victoria Nuland, afirmase că Ucraina dispune de "facilităţi de cercetare biologică". "În prezent, suntem de fapt destul de îngrijoraţi de posibilitatea ca forţele ruse să încerce să preia controlul asupra acestora", a adăugat ea, spunând că lucrează cu ucrainenii pentru a preveni ca aceste materiale sensibile să "cadă în mâinile" Moscovei. Rusia, arme chimice, biologice în Ucraina Un senator republican, Marco Rubio, a subliniat apoi că "propaganda rusă" a raportat despre un presupus "plan" ucrainean de a folosi "arme biologice în ţară cu coordonarea NATO". "Este o tehnică clasică rusă de a-i acuza pe alţii de ceea ce plănuiesc să facă ei înşişi", a răspuns Victoria Nuland. Miercuri, Casa Albă a mers mai departe. "Acum, când Rusia a emis acuzaţiile sale false, iar China pare să îmbrăţişeze această propagandă, trebuie să supraveghem orice posibilă utilizare de către Rusia a armelor chimice sau biologice în Ucraina", a avertizat pe Twitter purtătoarea sa de cuvânt, Jen Psaki. Ea a afirmat că Statele Unite respectă "pe deplin" textele internaţionale privind aceste arme interzise, spre deosebire de Rusia, pe care Occidentul o acuză că a "otrăvit" opozanţi şi că a sprijinit regimul sirian "care a utilizat în mod repetat arme chimice".

Moscova neagă bombardarea maternității din Mariupol (sursa: Twitter/Oleksiy Sorokin)
Internațional

Moscova neagă bombardarea maternității din Mariupol

Moscova neagă bombardarea maternității din Mariupol. Rusia a transmis joi că acuzaţia Ucrainei că a bombardat un spital de copii din oraşul Mariupol este ştire falsă, deoarece clădirea este o fostă maternitate care fusese preluată de mult timp de trupe, relatează Reuters. Moscova neagă bombardarea maternității din Mariupol "Aşa se nasc ştirile false", a scris pe Twitter reprezentantul permanent adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Poliaski. El a mai spus că Rusia a atras atenţia la 7 martie că spitalul a fost transformat într-un obiectiv militar din care trag ucrainenii. Citește și: FOTO Imagini dramatice de la bombardarea, de către ruși, a maternității din Mariupol. Liderii europeni o consideră o crimă de război Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a comis o crimă de război după ce autorităţile au spus că aviaţia rusă a bombardat miercuri respectivul spital de copii. Bombardarea spitalului din Mariupol a stârnit de asemenea indignarea UNICEF şi a ţărilor occidentale.

Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești (sursa: gov.ro)
Investigații

Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești

Premierul Nicolae Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești. Acesta a anunțat că România a înghețat activele deținute de trei companii și două persoane fizice aflate în strânsă legătură cu puterea de la Moscova. Decizia ar fi fost luată în urma sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană unor oligarhi, politicieni și companii rusești aflate în sfera de influență a lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Defapt.ro a aflat oficial că, în realitate, sunt verificate trei companii, dar nu și două persoane fizice. Iar cele trei companii ar putea avea legături cu două persoane fizice, respectiv o persoană juridică, aflate pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Mai mult, nu s-a luat nici o decizie privind înghețarea bunurilor celor vizați de investigația condusă de ANAF. Lista neagră a UE: 696 de persoane și 59 de companii Uniunea Europeană a decis să impună sancțiuni Rusiei începând cu anul 2014, în urma anexării ilegale a Peninsulei Crimeea. Până la începutul acestui an, pe lista neagră a Uniunii Europene se aflau 211 persoane și 51 de companii. Pe 15 februarie 2022, președintele Vladimir Putin a cerut Dumei de Stat să voteze recunoașterea independeței așa numitelor republici populare Donețk și Lugansk, din regiunea Donbas, situată în estul Ucrainei. Citește și: Ministrul Energiei: Avem suficiente stocuri de combustibil! Românii nu trebuie să intre în panică şi să stea la cozi În acest context, Uniunea Europeană a decis să mărească lista neagră a persoanelor și companiilor aflate în strânsă legătură cu Kremlinul. Astfel, numărul persoanelor aflate pe lista de sancțiuni a crescut la 571. Totodată, au fost incluse și Agenția pentru cercetarea internetului, dar și băncile Rossiya Bank, Promsvyabank și VEB.RF. Zece zile mai târziu, lista cu sancțiuni a fost din nou actualizată. De data aceasta au fost adăugate alți 99 de membri ai Dumei de Stat și persoane din anturajul lui Vladimir Putin. Pe 28 februarie 2022, lista neagră a Uniunii Europene a fost din nou completată, cu alte 26 de persoane și Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ. La 1 martie au mai fost introduse pe lista de sancțiuni și băncile Bank Otkritie, Novikombank, Sovcombank și VTB Bank. În total, 696 de persoane și 59 de companii. Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să înghețe activele persoanelor fizice și juridice din Rusia aflate pe lista de sancțiuni. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat la Digi24 că pe teritoriul României au fost identificate trei companii și două persoane fizice care alimentează financiar Kremlinul. "Instituţia care se ocupă de această problemă este ANAF-ul şi, desigur, celelalte instituţii şi până în momentul de faţă au fost identificate trei entităţi şi două persoane fizice. Intră sub sancţiuni pe mâna autorităţilor din România. Suntem obligaţi să punem în aplicare deciziile care au fost luate la nivelul Uniunii Europene”, a afirmat Nicolae Ciucă. Premierul a mai spus că ministrul Finanțelor, adică ministrul Adrian Câciu, l-a anunţat că bunurile celor cinci au fost blocate "imediat ce au fost identificate". "Acesta a fost răspunsul ministrului Finanțelor", a spus premierul. ANAF verifică numai trei firme și nu a blocat nimic Defapt.ro a încercat să afle numele celor cinci persoane fizice și juridice cărora le-au fost înghețate activele în România pentru că finanțează regimul de la Kremlin, condus de Vladimir Putin. Dar s-a izbit de o secretomanie excesivă, în contradicție cu practica țărilor din Uniunea Europeană care au luat măsuri similare. Defapt.ro a aflat oficial de la Direcția de Comunicare a Guvernului României că deocamdată nu a fost înghețat nici un activ al vreunei companii rusești din România. "Pe baza informațiilor primite de la instituțiile abilitate, până în prezent, ANAF derulează proceduri specifice pentru un număr de 3 persoane juridice care ar putea avea legături cu 2 persoane fizice, respectiv o persoană juridică, listate în Regulamente/Decizii europene”, a transmis oficial Guvernul României. Tot Direcția de Comunicare a Guvernului a mai transmis că "investigațiile specifice aplicării sancțiunilor internaționale sunt în stadiu avansat de finalizare. La acest moment, nu putem oferi alte detalii, informațiile de această natură fiind supuse secretului fiscal până la finalizarea investigațiilor. Rezultatele vor fi făcute publice la momentul adoptării unor decizii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”. Practic, ANAF nu a blocat încă bunurile celor trei companii înregistrate în România cu conexiuni la Moscova, așa cum a menționat în direct premierul Nicolae Ciucă. VTB Bank a finanțat Chimcomplex Borzești De la invadarea Ucrainei de către Rusia, pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene au fost introduse cele șapte bănci mai sus menționate și Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ. Una dintre cele șapte bănci, VTB Bank, a creditat compania Chimcomplex Borzești, controlată de Ștefan Vuza, pentru a prelua o parte din activele Oltchim. Pe lista de sancțiuni se află și trei membri din conducerea VTB Bank: Dmitriy Yuryevich Grigorenko, Maxim Gennadyevich Reshetnikov și Denis Aleksandrovich Bortnikov. Primul este viceprim-ministru al Federației Ruse și președintele Consiliului de Supraveghere al băncii. Cel de-al doilea este ministrul Dezvoltării Economice din Rusia și membru în Consiliul de Supraveghere al VTB Bank. Denis Aleksandrovich Bortnikov este fiul lui Alexander Bortnikov, șeful Serviciului Federal de Securitate (FSB) și membru permanent în Consiliul de Securitate al Rusiei. În vara anului trecut, reprezentanții Chimcomplex au anunțat că vor împrumuta 90 de milioane de euro de la CEC Bank și Alpha Bank pentru a refinanța împrumutul primit de la banca rusească. "Le mulțumesc partenerilor Credit Suisse Zurich şi VTB Frankfurt pentru că au fost alături de noi în 2018, într-o tranzacție specială de obținere a creditului de 164 de milioane de euro, pentru achiziția Oltchim", declara Ștefan Vuza în toamna anului trecut. Alte firme românești creditate de VTB Bank Filiala băncii rusești pentru Europa, VTB Bank SE, a semnat un contract de ipotecă creanțe pe 13 ianuarie 2022 cu firma Brintex Depot pentru suma de 16 milioane de euro. O altă ipotecă, de 16 milioane de euro, a fost încrisă pe numele debitorilor Complex Comercial Brintex și Brintex Holdings Ltd. VTB Bank a mai creditat acționarii producătorului de înghețată Alpin57 Lux, Food Union Holding Company Limited și SIA Food Union Management. O altă firmă românească, Solar Electric Mostistea, a garantat un împrumut de la VTB Bank cu 100.600 certificate verzi evaluate la peste 13,7 milioane lei. SOGAZ, asiguratorul Gazprom Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ are ca acționari și parteneri strategici mai multe firme din grupurile rusești Gazprom, Rosatom, Roscosmos și RusHydro. În plus, a achiziționat trei firme de asigurări de la VTB Bank. La finalul anului trecut, Sogaz și Gazprombank au cumpărat 45% din MF Tehnologies, care deține 57,3% din rețeaua Vkontakte, "Facebook-ul" rusesc. Sogaz este considerată firma de asigurări a Gazprom și îl are printre acționari pe Yuri Kovalchuck, unul dintre aliații și prietenii oficiali ai lui Vladimir Putin. Președintele firmei de asigurări este Alexei Miller, președintele Consiliului de Administrație și director al Gazprom. Totodată, Miller se mai află la conducerea altor 14 companii din Rusia. Acesta nu a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Nici măcar SUA nu l-a inclus în prima listă de sancțiuni împotriva Rusiei după ce Vladimir Putin a anexat ilegal peninsula Crimeea. De abia în 2018, SUA l-a inclus pe lista neagră. Potrivit BBC, în urma apariției pe lista neagră a SUA, Alexei Miller s-a declarat mândru. "Nefiind inclus în prima listă chiar am avut câteva îndoieli - poate că ceva nu este în regulă? Dar sunt inclus, în sfârșit. Asta înseamnă că facem totul bine", a spus Miller.

Imagini dramatice de la bombardarea maternității din Mariupol
Eveniment

Imagini dramatice de la bombardarea maternității

Armata rusă a bombardat, azi, maternitatea din Mariupol, oraș din sudul Ucrainei, supus unui asediu dur de mai multe zile. „Distrugerea este enormă. Clădirea unității medicale în care au fost tratați copiii recent este complet distrusă. Informațiile privind victimele sunt în curs de clarificare”, a anunțat, pe Twitter consiliul municipal al acestui oraș. Imagini dramatice de la bombardarea maternității Tot pe rețelele sociale au apărut imagini dramatice de la bombardarea, de către ruși a maternității din Mariupol. Foto: Twitter „O maternitate în centrul orașului, o secție de copii și un departament de medicină internă… toate acestea au fost distruse în timpul atacului aerian rusesc asupra Mariupol. Chiar acum”, a declarat Pavlo Kyrylenko, șeful administrației regionale Donețk. Foto: Twitter Fostul premier belgian Guy Verhofstadt a scris că aceasta este o crimă împotriva umanității. El cere liderilor europeni să nu mai finanțeze războiul lui Putin și să nu mai cumpere gaz și petrol din Rusia. Acum circa 10 zile Partidul Popular European a apreciat că invazia Ucrainei de către Rusia este o crimă internațională și a susținut, împreună cu Parlamentul European, sancțiuni severe „care vor asigura că Kremlinul va fi tras la răspundere pentru acțiunile sale”. Citește și: Conspirația MiG-urilor poloneze care ar trebui să ajungă în Ucraina: nesincronizare între aliați sau joc de imagine „Invazia Ucrainei de către Rusia este o crimă internațională. Grupul PPE și Parlamentul European sprijină sancțiuni severe care vor asigura că Kremlinul va fi tras la răspundere pentru acțiunile sale. Suntem alături de Ucraina”, se arăta un mesaj al grupului Partidului Popular European. ⚡️Mariupol is being destroyed by Russia. The city of 400,000 people is encircled and shelled nonstop.People lack drinking water, food, medicine.Videos published by the Mariupol City Council give us a glimpse of how dire the situation is. pic.twitter.com/nO6xIDmOZu— Oleksiy Sorokin (@mrsorokaa) March 9, 2022

Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Sursă imagine: Twitter @EmilioMorenatti
Eveniment

Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina

Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Daria și Kirill au fugit de pro-rușii din Donbass la 13 ani. Acum, au fost nevoiți să fugă din Kiev, din cauza războiului din Ucraina, declanșat de Rusia în 24 februarie. „A fost foarte greu pentru noi să ne părăsim casele, țara. A fost înspărimântător”, spune Daria, cu o voce aproape șoptită. Cei doi tineri, de 21 de ani, au plecat din Kiev în 26 februarie, spre Republica Moldova. În România au ajuns în 1 martie. I-am întâlnit la București săptămâna trecută, când s-au cazat într-un centru al Direcției de Asistență Socială din Capitală. Astăzi, tinerii au plecat din România, spre o altă țară europeană. Citește și: Efectele războiului, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic. Majoritate zdrobitoare pentru sancționarea Rusiei Ukraine today. Evacuating from Russian assault. Kyiv. pic.twitter.com/BghVDzm8ZG— Richard Engel (@RichardEngel) March 8, 2022 Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Tineri ucraineni: „N-am vrut să ne părăsim familiile. A fost foarte greu, au vrut ca noi să fim în siguranță” Daria și Kirill au 21 de ani și vin din Kiev. Daria e firavă, micuță. Până la izbucnirea războiului, lucra într-o companie de audit. Kirill e înalt și slab. Deși are 21 de ani, a putut pleca din Ucraina pentru că este foarte bolnav. Într-o engleză presărată cu dialoguri în ucraineană, cei doi tineri mi-au povestit despre plecarea lor din Kievul bombardat, frica pentru familiile lăsate acolo, telefoanele date cu sufletul strâns pentru a vedea dacă toată lumea e în viață. „A fost foarte greu pentru noi să ne părăsim casele, țara. A fost înspăimântător, a fost periculos. Familiile noastre au rămas acolo. Stau în adăpost”, spune Daria. „Am văzut avioane rusești doborâte de armata ucraineană. Un avion rusesc s-a prăbușit peste câteva case din cartier. A fost foarte înspăimântător”, continuă Kirill. Daria îl completează: „Am fost în adăpost. Coboram de fiecare dată când se auzeau sirenele. Coboram la metrou, unde suntem în siguranță”. „În adăpost e greu să dormi, e frig, răcești cu ușurință. Eu m-am îmbolnăvit”, spune Kirill. „Este greu și trebuie să rămânem curajoși ca să facem asta”, spune Daria, oftând, apoi adaugă: „N-am vrut să ne părăsim familiile. A fost foarte greu, au vrut ca noi să fim în siguranță”. Citește și: FOTO+VIDEO Spital distrus de trupele rusești, în Izium, regiunea Harkov. Pacienții au încercat să iasă printre dărâmături Ukrainians crowd under a destroyed bridge as they try to flee crossing the Irpin river in the outskirts of Kyiv, Ukraine, Saturday, March 5, 2022. pic.twitter.com/4OUFbemLXJ— Emilio Morenatti (@EmilioMorenatti) March 5, 2022 Rețeta cocktailului Molotov, cea mai distribuită informație. „Cel mai curajos lucru: când o persoană ia cocktailul și îi apără pe ceilalți de armata rusească” Tinerii sunt foarte mândri de compatrioții lor. „Sunt oameni foarte curajoși. Mulți prepară acum cocktailuri Molotov, e arma principală pentru cei care n-au puști. Când văd tancuri, aruncă cu sticlele. Este cel mai curajos lucru pe care l-am văzut, când o persoană ia cocktailul Molotov și îi apără pe alții de armata rusească”, spune Kirill. „Rețeta cocktailului Molotov a devenit cea mai distribuită informație acum”, continuă tânărul. Și Daria îi laudă pe ucraineni pentru curajul lor și spune că mulți dintre prietenii lor s-au înscris ca voluntari și ajută armata ucraineană cu haine, medicamente, bani. „Și noi trimitem bani armatei ucrainene”, adaugă tânăra, serioasă. „Unii dintre prietenii noștri au puști. S-au înscris în patrulele de apărare ale orașului, încearcă să-i prindă pe diversioniști, pe cei care distrug case sau clădiri guvernamentale”, spune Kirill. #Kyiv, Central Station. pic.twitter.com/97K45Rkvmp— NEXTA (@nexta_tv) March 5, 2022 Daria și-a văzut școala bombardată când avea 13 ani. Părinții prietenilor au rămas mutilați Vorbim deja de o oră despre război și orașele ucrainene bombardate, când Kirill îmi spune: „Noi avem război de opt ani deja”. Daria completează: „Noi suntem din Donbass și am plecat în Kiev cu familiile”. Kirill a plecat din Donețk imediat după începerea conflictului. „Eu n-am văzut bombele căzând în Donbass, dar le-am văzut în Kiev”, adaugă tânărul. Daria, în schimb, a rămas cu familia în Donețk câteva luni după începerea conflictului. Avea 13 ani. „Am văzut cu ochii mei case distruse și școala mea distrusă de rachete, cartierul meu distrus de rachete... Am văzut această mizerie. Am plecat cu familia în Kiev și nu m-am mai întors niciodată după 2013”, spune Daria. „În acest caz, sperăm să ne putem întoarce acasă, la Kiev”, adaugă Daria, oftând. „Familia mea este în siguranță, dar am cunoștințe care și-au pierdut familiile sau mințile în Donbass, din cauza traumei, din cauza războiului”, adaugă tânăra. Daria spune că poate trăi cu trauma: „Sperăm doar să fie totul bine într-o zi”. Kirill însă spune că îi este frică de oameni în uniforme militare și de arme. Citește și: FOTO Copil de 11 ani, refugiat din Ucraina, a călătorit singur 1.200 kilometri până în Slovacia. A fost trimis de mama sa din Zaporojie, oraș bombardat de ruși Aleksander, 41, says goodbye to his daughter Anna, 5, on a train to Lviv at the Kyiv station, Ukraine, March 4. 2022. Aleksander has to stay behind to fight in the war while his family leaves the country to seek refuge in a neighbouring country. pic.twitter.com/inG01ArGDS— Emilio Morenatti (@EmilioMorenatti) March 4, 2022 „Rușii ar trebui să se gândească și la morții lor” Kirill spune că „numai democrația poate salva planeta” , adăugând că „nu cred că un singur om ar trebui să aibă atâtea arme, atâta putere să fie într-o mână nebună”. „Avem nevoie de ajutor să-l oprim pe Putin. Nu înțelegem motivele lui. De ce ...”, adaugă tânărul. Îi întreb dacă au cunoștințe sau prieteni în Rusia și cum se raportează ei la război. „Mulți oameni din Rusia vor să protesteze, dar se tem că vor fi arestați și doar urmăresc că oamenii mor în Ucraina, unii știu, alții nu cred sau cred că Vladimir Putin face ceea ce este corect”, spune Daria. Kirill completează: „Rușii ar trebui să se gândească și la morții lor … au pierdut atâția oameni și nu fac nimic . Poate că e de înțeles că rușii nu merg să protesteze pentru Ucraina, nu e țara lor, nu e poporul lor. Dar și ei au mulți morți – frații și tații cuiva – dacă nici pentru asta nu faci nimic,... - trebuie să faci ceva dacă nu faci nimic acum, în viitor ar putea fi mai rău. Deja se confruntă și ei cu foarte multe restricții. Ar trebui să facă ceva”. Daria spune: „Trebuiau să facă ceva mai demult”, iar Kirill adaugă: „Poate că acum e ultima lor șansă să facă ceva”. Circa 70.000 de refugiați ucraineni au rămas în România, de la începerea războiului în Ucraina, în 24 februarie, conform datelor Poliției de Frontieră. Până în prezent, peste două milioane de ucraineni și-au părăsit țara, din estimările Organizației Națiunilor Unite.

România, import-export cu Rusia, Belarus, Ucraina (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

România, import-export cu Rusia, Belarus, Ucraina

România, import-export cu Rusia, Belarus, Ucraina. Legăturile economice ale Iaşiului cu Rusia, Belarus sau Ucraina par sporadice. România, import-export cu Rusia, Belarus, Ucraina Dar cifrele oficiale privind schimburile comerciale ajung la niveluri surprinzătoare. Potrivit datelor statistice, Iaşiul a importat în zece luni bunuri de 56,4 milioane euro din Ucraina, Rusia şi Belarus. Citește și: Conspirația MiG-urilor poloneze care ar trebui să ajungă în Ucraina: nesincronizare între aliați sau joc de imagine În acelaşi timp, în cele trei state au fost trimise de la Iaşi mărfuri de numai 13 milioane de euro, rezultând un deficit de circa 43 milioane euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin vrea tot sau distruge Ucraina (sursa: Sputnik)
Internațional

Putin vrea tot sau distruge Ucraina

Putin vrea tot sau distruge Ucraina. Rusia a oferit Ucrainei în negocieri o versiune "finală" a propunerii sale de a pune capăt crizei. Iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski trebuie să o accepte sau să o refuze, potrivit unor surse aflate la curent cu detalii de la întâlnirea din urmă cu trei zile, de la Moscova, dintre premierul israelian Naftali Bennett şi preşedintele rus Vladimir Putin, relatează miercuri cotidianul Jerusalem Post din Israel. Putin vrea tot sau distruge Ucraina Propunerea a fost considerată "dificilă", dar nu "imposibilă", au precizat sursele, adăugând că ea este mai proastă decât ce ar fi obţinut preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski înainte de invazia rusă, dar că "decalajele dintre cele două părţi nu sunt mari". Citește și: Conspirația MiG-urilor poloneze care ar trebui să ajungă în Ucraina: nesincronizare între aliați sau joc de imagine Putin le-a cerut forţelor sale militare să se oprească - şi a fost dat ordinul de aplicare a armistiţiului -, în aşteptarea deciziei lui Zelenski, au mai spus sursele. Dacă preşedintele ucrainean respinge propunerea, atunci este posibil să se întâmple ce a avertizat preşedintele francez Emmanuel Macron, şi anume că "răul abia de acum urmează". Într-un astfel de scenariu, Putin va ordona armatei sale să meargă până la capăt şi să schimbe faţa Ucrainei, potrivit publicaţiei israeliene. Zelenski are de luat o decizie grea Zelenski este prins la mijloc, au spus sursele. Pe de o parte, se bucură de o popularitate imensă şi a devenit un fel de Che Guevara. Pe de altă parte, el ştie cum a sfârşit revoluţionarul şi şeful de gherilă argentinian. Zelenski poate întări independenţa Ucrainei, însă va trebui să plătească un preţ ridicat, potrivit surselor. Conform unor presupoziţii, el va fi forţat să renunţe la contestata regiune Donbas, să îi recunoască oficial pe disidenţii pro-ruşi din Ucraina, să promită că Ucraina nu va adera la NATO, să reducă armata şi să declare neutralitatea ţării. Dacă va refuza propunerea, urmarea ar putea fi teribilă: mii sau chiar zeci de mii de ucraineni vor muri şi există un mare risc ca ţara să îşi piardă complet independenţa. Potrivit surselor aflate la curent cu discuţiile, vizita lui Bennett la Moscova nu a avut ca scop să medieze între cele două părţi aflate în conflict şi nu a fost lansată oficial nicio propunere de arbitraj. Bennett a urmărit prin această vizită mai degrabă să vadă care este poziţia lui Putin, ce gândeşte şi care sunt liniile sale roşii, pentru ca apoi toate acestea să fie transmise şi Occidentului. Putin ar merge până la capăt Potrivit surselor, adevăratele negocieri se poartă direct între Rusia şi Ucraina şi sunt mult mai serioase decât ce afirmă Occidentul. Kievul nu a transmis şi Occidentului ce se întâmplă în negocieri, pentru că nu vrea să atenueze impresia de la nivel mondial că este vorba de o situaţie gravă. În realitate, totuşi, ucrainenii ştiu foarte bine care sunt cerinţele lui Putin şi că vor fi nevoiţi să ia o decizie dramatică în următoarele zile, mai scrie Jerusalem Post. Nimeni nu îi presează pe ucraineni, iar decizia îi aparţine lui Zelenski, au spus sursele. Un lucru este totuşi sigur, şi anume că Putin este hotărât, iar complicaţiile tot mai mari apărute de la începutul invaziei nu îl vor descuraja. Dimpotrivă, nu poate da înapoi, aşa că pe măsură ce războiul se va complica şi mai tare şi numărul victimelor va creşte, va fi tot mai presat să arate reuşite reale. Impresia este că, în ciuda faptului că predicţiile unei victorii rapide asupra armatei ucrainene s-au dovedit false, Putin este mai hotărât ca oricând, mai scrie publicaţia israeliană.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră