marți 28 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2557 articole
Internațional

Petrolul rusesc va fi interzis în Europa

Petrolul rusesc va fi interzis în Europa. Țările Uniunii Europene vor înceta să mai importe petrol și produse rafinate rusești, a declarat miercuri șefa Comisiei Europene, care propune o a șasea rundă de sancțiuni împotriva Moscovei pentru războiul purtat în Ucraina. Petrolul rusesc va fi interzis în Europa "Vom elimina treptat aprovizionarea cu țiței rusesc în termen de șase luni și cu produse rafinate până la sfârșitul anului", a declarat Ursula von der Leyen în Parlamentul European, provocând aplauze din partea legislatorilor. "Aceasta va fi o interdicție completă de import pentru tot petrolul rusesc, maritim și prin conducte, brut și rafinat", potrivit Reuters. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională "Nu va fi ușor. Unele state membre sunt puternic dependente de petrolul rusesc. Dar pur și simplu trebuie să lucrăm la ea", a spus von der Leyen despre această propunere, care are nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de state membre ale UE pentru a intra în vigoare.

Ungaria pe o pantă "alunecoasă" (sursa: Twitter/Ursula von der Leyen)
Rușii acuzați că au furat tone de cereale din Ucraina (sursa: Unsplash)
Internațional

Rușii, acuzați că au furat tone de cereale din Ucraina

Rușii, acuzați că au furat tone de cereale din Ucraina. Oficiali ruşi au luat 400.000 de tone de cereale din teritoriul ucrainean ocupat, adică aproximativ o treime din stocurile de cereale de la Herson, din regiunile Zaporojie, Doneţk şi Lugansk, a declarat viceministrul agriculturii de la Kiev, Taras Vîsoţki, marţi seară la televiziunea ucraineană, transmite DPA. Rușii, acuzați că au furat tone de cereale din Ucraina Înainte de război, acolo erau depozitate aproximativ 1,3 milioane de tone de cereale pentru aprovizionarea zilnică, dar şi pentru plantare. "Nu erau rezerve strategice", a spus el. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională Dacă stocurile de cereale se reduc, acele zone se confruntă cu riscul de foamete, a avertizat el. Luarea cerealelor cu forţa este istoric o problemă dureroasă între ucraineni şi ruşi. Aproximativ patru milioane de oameni au murit de foame în Ucraina când dictatorul sovietic Iosif Stalin a forţat ţăranii să intre în ferme colective şi a confiscat cerealele cu forţa în 1932-1933, aminteşte DPA, potrivit Agerpres. Morţi au fost înregistraţi de asemenea în sudul Rusiei şi Kazahstan. Ucraina consideră foametea creată artificial drept un genocid ordonat de Moscova pe care îl numeşte Holodomor sau Marea Foamete.

Trei centrale electrice bombardate în Lvov (sursa: Twitter/Anastasiia Lapatina)
Internațional

Trei centrale electrice, bombardate în Lvov

Trei centrale electrice, bombardate în Lvov. Mai multe oraşe ucrainene au fost vizate marţi seară de un tir de rachete ruseşti care au produs distrugeri, în special la trei centrale electrice din Lvov, potrivit primarului acestui oraş important din vestul Ucrainei, lipsit acum parţial de electricitate, transmite AFP. Trei centrale electrice, bombardate în Lvov "Trei centrale electrice au fost avariate în urma unui atac cu rachete", a declarat pe Telegram primarul Andrii Sadovîi , adăugând că staţiile de pompare au rămas fără electricitate din cauza distrugerilor. Cel puţin o persoană a fost rănită, a adăugat el. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională Potrivit presei ucrainene, întreruperile de curent au afectat mai multe cartiere din Lvov. Autorităţile locale au informat despre bombardamente şi în regiunile Viniţa (centru), Odesa (sud-vest) şi Kirovograd (centru), fără a indica dacă au existat pagube, potrivit Agerpres. Regiunea Transcarpatia, până acum cruţată, a fost afectată de război pentru prima dată de la începutul invaziei ruse. "O rachetă a căzut într-o zonă muntoasă din Transcarpatia. Serviciile lucrează la faţa locului, clarificăm informaţiile despre răniţi şi posibile victime", a indicat pe Telegram guvernatorul acestei regiuni, Viktor Mikita.

Papa crede că NATO a „facilitat” invazia rusă Foto: Vatican News
Eveniment

Papa NATO a „facilitat” invazia rusă

Papa Francisc I crede că NATO a „facilitat” invazia rusă în Ucraina. El a apreciat că „lătratul” NATO la ușa Rusiei ar fi putut duce la invadarea Ucrainei de către Vladimir Putin. Papa a anunțat că s-a oferit să se întâlnească cu președintele rus la Moscova. Într-un interviu pentru ziarul italian Corriere della Sera, citat de politico.eu, Francisc a vorbit despre agresiunea Rusiei și a spus că, deși s-ar putea să nu ajungă până la a spune că prezența NATO în țările apropiate a „provocat” Moscova, aceasta „poate a facilitat” invazia. Papa crede că NATO a „facilitat” invazia rusă Francisc a condamnat „brutalitatea” războiului și a comparat-o cu războiul civil din Rwanda din anii 1990, care a dus la un genocid al minorității tutsi. Sfântul Scaun a cerut de la mijlocul lunii martie o întâlnire între Francisc și Putin la Moscova, a spus Papa. „Desigur, aveam nevoie ca liderul Kremlinului să aloce o fereastră de timp. Încă nu am primit niciun răspuns și încă încercăm, chiar dacă mă tem că Putin nu poate și nu vrea să aibă această întâlnire în acest moment”. Interviewed by CdS, Pope Francis said the "barking of NATO at Russia’s door" may have led to the invasion of Ukraine.He also said:- He wants to visit Putin in Moscow but doesn’t see a need to go to Kyiv- He doesn’t know if UA should be supplied with armsPope JP2 is missed pic.twitter.com/9zM8En6axq— Visegrád 24 (@visegrad24) May 3, 2022 În interviu, Francisc a exclus deocamdată să meargă la Kiev: „Mai întâi trebuie să merg la Moscova, mai întâi trebuie să mă întâlnesc cu Putin”. Citește și: Secretarul consiliului de securitate al Ucrainei: Putin l-ar fi avertizat pe Viktor Orban că va ataca Francisc a spus că a anulat o întâlnire cu Patriarhul Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse și un susținător cheie al lui Putin, care a justificat războiul, deoarece amândoi credeau că va părea „ambiguu” – dar într-un apel telefonic a spus că l-a avertizat pe Kirill. să nu „se transforme în băiatul de altar al lui Putin”.

Patriarhul Chiril al Moscovei: Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni, doar și-a apărat granițele Foto: Orthodox Times
Eveniment

Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni

Patriarhul Chiril al Moscovei a afirmat, luni, că Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni, ci doar și-a apărat granițele. Declarația a fost făcută pe 3 mai, a arătat agenția de presă rusă Ria. Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni „Nu vrem să luptăm cu nimeni, Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni. Este uimitor când o țară mare și puternică nu a atacat pe nimeni, ci și-a apărat doar granițele”, a spus patriarhul, citat de newsmaker.md. El a mai adăugat că biserica le cere azi sfinților să se roage ca „granițele sacre” ale Rusiei să fie neatinse, iar rușii să aibă suficientă „înțelepciune, putere și onoare în caz de necesitate să-și apere granițele sacre ale patriei”. Pe 6 martie 2022, după începerea războiului din Ucraina, patriarhul Rusiei s-a adresat credincioșilor cu o predică în care a chemat pe toată lumea să ierte. Însă, în aceeași zi, patriarhul Rusiei a prezentat argumente în sprijinul „operațiunii speciale” din Ucraina, unul dintre acestea fiind „paradele gay”. Pe 3 aprilie, patriarhul Chiril s-a adresat credincioșilor menționând că poporul rus este iubitor de pace și nu are „nici o dorință de război”. Val de atacuri împotriva patriarhului Chiril Capii bisericilor ortodoxe din întreaga lume au lansat un val de atacuri împotriva patriarhului Chiril al Moscovei, care susține invazia rusă în Ucraina. Însă patriarhul a fost mereu un susținător fidel al lui Putin. I call out the world to impose sanctions on the Russian Orthodox Church and its Primate Vladimir Gundyayev (Patriarch Kirill of Moscow) for participation in war crimes and genocide of Ukrainians pic.twitter.com/4bvYpWgCN4— Петро Порошенко (@poroshenko) April 27, 2022 „Fac un apel direct către Patriarhul Moscovei, Kiril: Amintește-ți de promisiunile pe care le-ai făcut înaintea lui Dumnezeu, ca episcop și patriarh. Vei răspunde în fața Celui Atotputernic. Pentru numele lui Hristos, trezește-te și condamnă acest rău. Folosește-ți influența pentru a promova pacea. Fă tot posibilul pentru a pune capăt acestui război. Mă rog ca smerenia și înțelepciunea de la Dumnezeu să te călăuzească”, a spus, la 4 aprilie, arhiepiscopul Finlandei, Leo, citat de Orthodox Times.

Rusia acuză Israelul că sprijină neonazismul Foto: Kremlin.ru
Internațional

Rusia acuză Israelul că sprijină neonazismul

Rusia acuză Israelul că sprijină neonazismul din Ucraina. Acuzațiile ministerului rus de Externe vin după ce liderii israelieni l-au criticat dur pe șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, care a spus că Hitler avea origini evreiești. Ieri, ministerul israelian de Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei în Israel, Anatoli Viktorov, la o întâlnire cu directorul general adjunct pentru Eurasia, Gary Koren, iar părțile au convenit să nu mai discute problema în public, potrivit unei surse diplomatice citate de Jerusalem Post. Rusia acuză Israelul că sprijină neonazismul În ciuda acestui fapt, ministerul rus a susținut, într-o declarație publică, că comentariile ministrului de externe Yair Lapid de condamnare a lui Lavrov sunt „antiistorice” și „explică în mare măsură de ce actualul guvern israelian susține regimul neo-nazist de la Kiev”. Moscova a reiterat punctul lui Lavrov conform căruia originile evreiești ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski nu împiedică Ucraina să fie condusă de neonazişti. „Antisemitismul în viața de zi cu zi și în politică nu este oprit [în Ucraina] și este, dimpotrivă, alimentat”, a declarat Ministerul de Externe al Rusiei într-un comunicat citat de Jerusalem Post. „Când se spune „Ce fel de denazificare este aceasta dacă suntem evrei”, ei bine, cred că și Hitler a avut origini evreiești, așa că asta nu înseamnă nimic”, a spus șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat duminică pentru canalul italian Rete 4. „De multă vreme auzim înțeleptul popor evreu spunând că cei mai mari antisemiți sunt evreii înșiși”, a mai afirmat Lavrov. On Telegram @mfa_russia accused Israel of supporting neo-nazis in Ukraine. At a minimum the world finally sees what Putin’s Russia is. Wish it didn’t have to come to a genocide being committed in Ukraine. This is what the Kremlin has always been. Now people are paying attention— Olga Lautman ?? (@OlgaNYC1211) May 3, 2022 Ministrul israelian de Externe, Yair Lapid, a spus că remarcile lui Lavrov sunt „de neiertat, scandaloase și o greșeală istorică teribilă”. Citește și: Secretarul consiliului de securitate al Ucrainei: Putin l-ar fi avertizat pe Viktor Orban că va ataca

Ungaria "dependentă" de Rusia (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria, "dependentă" de Rusia

Ungaria, "dependentă" de Rusia. Guvernul ungar nu va aproba niciun fel de sancţiuni care ar face imposibile livrările de petrol şi gaze ruseşti către Ungaria, deoarece acestea ar compromite securitatea energetică a ţării având în vedere că economia ungară nu poate funcţiona fără petrol rusesc, a declarat marţi ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, transmite MTI. Ungaria, "dependentă" de Rusia Cu prilejul unei vizite în Kazahstan, Peter Szijjarto a spus că cele aproximativ 20.000 de tone de petrol rusesc care ajung zilnic în Ungaria prin conducta Druzhba sunt responsabile pentru aproximativ 65% din necesarul de petrol al Ungariei şi nu există rute alternative de aprovizionare care să înlocuiască aceste livrări. "Nu ne interesează ce cred oamenii din Est sau Vest. Aceasta este o problemă reală care ţine de securitatea energetică deoarece în prezent este fizic imposibil ca economia să funcţioneze fără petrol rusesc", a spus Peter Szijjarto, potrivit Agerpres. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Szijjarto a adăugat că Ungaria susţine diversificarea surselor de aprovizionare cu energie a Europei şi a făcut progrese în acest sens prin creşterea importurilor de petrol din Kazahstan, care în prezent acoperă 16% din consumul său total. Comisia Europeană ar urma să finalizeze marţi pregătirile pentru cel de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, din cauza invadării Ucrainei. Noul pachet de sancţiuni ar urma să includă şi o interdicţie cu privire la achiziţionarea de petrol rusesc, motivul fiind acela că exporturile petroliere reprezintă o sursă importantă de venituri în valută pentru Moscova. Doi oficiali europeni au declarat luni pentru Reuters că executivul comunitar ar putea acorda Ungariei şi Slovaciei o excepţie de la embargoul privind achiziţiile de petrol din Rusia, având în vedere dependenţa crescută a celor două state membre de ţiţeiul rusesc. Noul pachet de sancţiuni urmează să fie prezentat miercuri ambasadorilor statelor membre la Bruxelles.

Rușii s-au împotmolit în sudul Ucrainei (sursa: Pixabay)
Internațional

Rușii s-au împotmolit în sudul Ucrainei

Rușii s-au împotmolit în sudul Ucrainei. Soldaţii ucraineni, care apără sudul ţării, unde trupele ruse şi-au intensificat ofensiva, au reuşit să contracareze o tentativă de ocupaţie a teritoriului şi să oprească avansarea forţelor ruse pe uscat, după ce au eliminat aproximativ 122 de soldaţi inamici, a declarat Comandamentul operativ de sud al armatei ucrainene pe pagina sa de Facebook, relatează marţi EFE şi Unian. Rușii s-au împotmolit în sudul Ucrainei "Inamicul, întărit în poziţii defensive ocupate dinainte, nu a efectuat nicio acţiune intensă în regiunile Herson şi Mikolaiv (/Nikolaev/, în sudul ţării, unde controlează zone vaste) în cursul ultimelor 24 de ore", asigură comandamentul ucrainean poziţionat în zonă. "Cu toate acestea, Mikolaiv şi împrejurimile sale au fost ţinta mai multor atacuri cu lansatoare de rachete. Inamicul a lovit încă o dată instalaţii industriale. Din fericire, nu au fost raportate victime", adaugă armata ucraineană. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity În regiunea Herson, potrivit acesteia, "o tentativă a unui grup de sabotaj şi recunoaştere inamic de a captura un post al nostru de observare a fost contracarată şi zădărnicită cu focuri mortier", potrivit Agerpres. "Unităţile noastre de rachete şi artilerie au efectuat peste 100 de lansări", care au provocat "pierderi de ordinul a 122 (soldaţi) în rândurile inamicului în ultimele 24 de ore", potrivit aceleiaşi surse. Aceste forţe grupate sub comandamentul operativ Sud (Pivden) au amintit că, în afară de două nave de asalt distruse luni dimineaţă lângă Insula Şerpilor, au mai scos din luptă mai multe vehicule blindate şi auto, precum şi o dronă de atac şi recunoaştere "Forpost" care încerca să intre în Odesa dinspre mare. După ce forţele ruse au atacat luni regiunea Odesa cu rachete de două ori, "agresorii au continuat să distrugă podul peste limanul Nistrului (şi aşa avariat), lovindu-l cu rachete de croazieră Yahont", mai adaugă armata ucraineană. O rachetă "Oniks" - lansată de sistemul "Bastion" din Crimeea ocupată - a distrus un imobil de locuit în Odesa, în urma atacului un adolescent de 15 ani a fost ucis, iar o fată a fost rănită. Un grup naval al Flotei Rusiei din Marea Neagră continuă să brăzdeze coasta de sud-est a Ucrainei, menţinând la un grad ridicat ameninţarea cu atacuri cu rachete, relevă Comandamentul forţelor ucrainene din sudul ţării. Separat, Statul Major al armatei ucrainene subliniază într-un comunicat postat pe Facebook că peste 400 de ocupanţi ruşi au fost eliminaţi în ultimele 24 de ore în Ucraina. În total, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie, forţele ucrainene au eliminat circa 24. 200 de militari ruşi, conform aceluiaşi comunicat, citat de media ucrainene.

Românul care ajută hackerii ruși arestat (sursa: Facebook/LucianBode)
Internațional

Românul care ajută hackerii ruși, arestat

Românul care ajută hackerii ruși, arestat. Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a anunţat, marţi, că a fost identificat un cetăţean român, rezident în Marea Britanie, care ar fi indicat hackerilor ruşi de la 'KillNet' ce site-uri din ţara noastră să atace. "A fost identificată o persoană, bănuită - cetăţean român, rezident în Marea Britanie -, care a susţinut activitatea grupării infracţionale, prin traducerea din limba rusă în limba română a materialelor promovate de gruparea infracţională şi prin indicarea unor site-uri web din România care ar fi putut fi atacate prin acelaşi mod de operare", a spus Bode, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres. Românul care ajută hackerii ruși, arestat Ministrul de Interne a adăugat că cetăţeanul este în custodia autorităţilor şi este audiat. "Sperăm că în viitorul apropiat vom avea şi rezultate", a adăugat Bode. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity "În urma activităţilor comune desfăşurate, a fost identificată o persoană bănuită, cetăţean român, rezident în Marea Britanie, care ar fi susţinut activitatea grupării infracţionale, prin oferirea de sprijin pentru traducerea din limba rusă în limba română a materialelor promovate de gruparea infracţională şi prin indicarea unor site-uri web din Romania care ar fi putut fi atacate prin acelaşi mod de operare", anunţă Poliţia Română. Din 29 aprilie, mai multe atacuri informatice de tip DDoS - Distributed Denial of Service - au afectat site-uri care aparţin unor instituţii publice şi organizaţii private din România. Atacurile ar fi fost revendicate de o grupare intitulată '˜KillNet', de origine rusă, iar activitatea acesteia ar fi promovată pe diferite canale de comunicare, fiind motivate de contextul conflictului militar Rusia - Ucraina.

Zelenski promite să recâștige CrimeeaFoto: Twitter/VolodimirZelesnki
Eveniment

Zelesnki pune condiții pentru neutralitatea Ucrainei

Zelesnki pune condiții pentru neutralitatea Ucrainei. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a condiţionat neutralitatea cerută ţării sale de către Rusia de eliberarea întregului teritoriu al Ucrainei, inclusiv a regiunii Donbas (est) şi a peninsulei Crimeea, anexată de Moscova în 2014, relatează EFE. Într-un interviu difuzat luni seara de canalul de televiziune saudit Al Arabiya, Zelenski a afirmat că "ruşii insistă asupra neutralităţii, iar pentru noi cel mai important este eliberarea Donbasului şi a tuturor teritoriilor ocupate temporar, precum şi a peninsulei Crimeea, şi ea ocupată". Zelesnki pune condiții pentru neutralitatea Ucrainei Zelenski a acuzat din nou Rusia, care somează Ucraina să se angajeze să nu adere la NATO şi să rămână neutră, că încearcă să fărâmiţeze ţara sa pe calea referendumurilor în teritoriile ocupate cu privire la independenţa acestora, după modelul celui desfăşurat în Crimeea în 2014, când a anexat peninsula, potrivit Agerpres. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Pe lângă eliberarea întregii ţări, preşedintele ucrainean a insistat că, pentru a accepta neutralitatea cerută de Moscova, sunt necesare "garanţii de securitate pentru ca Ucraina să nu mai facă obiectul unor atacuri similare pe viitor, precum şi alte tipuri de arme în cazul unui război ca cel de acum". În orice caz, el a reiterat că orice decizie în acest sens va fi supusă "unui referendum la care va participa întregul popor". Referitor la mersul negocierilor cu Rusia, Zelenski a spus că "negociatorii ruşi nu au capacitatea de a lua decizii, iar ultimul cuvânt îl va avea mereu (preşedintele rus Vladimir) Putin", motiv pentru care şi insistă asupra unui dialog direct cu şeful statului rus. În privinţa suspendării exporturilor din Ucraina, o problemă ce îngrijorează mai multe ţări arabe, dependente în mare măsură de produsele de bază din această ţară europeană, cum ar fi grâul sau floarea soarelui, el a afirmat că asediul impus de navele de război ruseşti porturilor ucrainene "ar putea provoca o criză alimentară" mondială anul acesta.

Criminali de război identificați (sursa: Pexels)
Internațional

Criminali de război identificați

Criminali de război identificați. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a comunicat că a stabilit identitatea a circa 900 de militari ruşi care sunt suspectaţi de comiterea de crime împotriva populaţiei civile în regiunea Kievului, în primele săptămâni ale invaziei ruse când au controlat suburbiile capitalei ucrainene, relatează marţi agenţia ucraineană de presă Ukrinform. Criminali de război identificați "Serviciile speciale ucrainene dispun de toate informaţiile cu privire la respectivii ocupanţi ruşi, precum şi de dovezi ale abuzurilor comise", a indicat purtătorul de cuvânt al SBU, Artiom Dehtiarenko, într-un comunicat postat luni după-amiază pe contul de Telegram al serviciului, Agerpres. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity La ora actuală, SBU verifică datele a peste 2.500 de militari ruşi privind posibila lor implicare în crime comise împotriva civililor ucraineni, ale căror unităţi au staţionat în luna martie în regiunea Kievului. Anchetatorii SBU continuă să colecteze date privind identitatea fiecărui ocupant rus, circa 7.000 de martori la crimele comise de forţele ruse fiind deja chestionaţi. În cadrul acestor cercetări, SBU a stabilit că aproximativ 100 de cetăţeni ucraineni au colaborat cu trupele ruse în regiunea Kiev ajutându-le în diferite moduri. Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a dat publicităţii anterior zece nume de militari ruşi, care - potrivit părţii ucrainene - ar fi implicaţi în abuzurile comise asupra locuitorilor civili din Bucea, o suburbie a Kievului, localitate simbol al atrocităţilor comise de forţele ruse în cursul invaziei în Ucraina.

Papa vrea să vorbească cu Putin Foto: Vatican News
Internațional

Papa vrea să vorbească cu Putin

Papa vrea să vorbească cu Putin. Papa Francisc a declarat, într-un interviu publicat marți, că a cerut o întâlnire la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin pentru a încerca să oprească războiul din Ucraina, dar nu a primit niciun răspuns. De asemenea, papa a declarat pentru ziarul italian Corriere Della Sera că patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse, care a susținut războiul în totalitate, "nu poate deveni băiatul de altar al lui Putin". Papa vrea să vorbească cu Putin Francisc, care a făcut o vizită fără precedent la ambasada rusă atunci când a început războiul, a declarat că la aproximativ trei săptămâni de la începerea conflictului, i-a cerut diplomatului de top al Vaticanului să îi trimită un mesaj lui Putin, potrivit Reuters. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity El a spus că mesajul a fost "că sunt dispus să merg la Moscova. Cu siguranță, era necesar ca liderul de la Kremlin să permită o deschidere. Nu am primit încă un răspuns și insistăm în continuare". "Mă tem că Putin nu poate și nu dorește să aibă această întâlnire în acest moment. Dar cum să nu poți opri atâta brutalitate?". Înainte de interviu, Francisc, în vârstă de 85 de ani, nu menționase în mod specific Rusia sau Putin în mod public de la începutul conflictului, la 24 februarie. Dar el a lăsat puține îndoieli cu privire la partea pe care a criticat-o, folosind termeni precum agresiune și invazie nejustificată și deplângând atrocitățile împotriva civililor.

Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie
Internațional

Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie

Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie.Președintele rus Vladimir Putin ar putea trece la declararea oficială a războiului împotriva Ucrainei chiar pe 9 mai, ceea ce ar permite mobilizarea completă a forțelor de rezervă ale Rusiei în încercarea de a cuceri estul și sudul Ucrainei, cred oficialii americani și occidentali. Data de 9 mai, cunoscută ca "Ziua Victoriei" în Rusia, comemorează înfrângerea rușilor în fața naziștilor în 1945. Oficialii occidentali au crezut mult timp că Putin va profita de semnificația simbolică și de valoarea propagandistică a acestei zile pentru a anunța fie o realizare militară în Ucraina, fie o escaladare majoră a ostilităților - sau ambele. Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie Oficialii au început să se concentreze asupra unui scenariu, și anume că Putin declară oficial război Ucrainei pe 9 mai. Până în prezent, oficialii ruși au insistat asupra faptului că conflictul a fost doar o "operațiune militară specială" cu obiectivul central de "denazificare". "Cred că va încerca să treacă de la "operațiunea sa specială"", a declarat săptămâna trecută secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, la postul de radio LBC. "A rulat terenul, a pregătit terenul pentru a putea spune 'uite, acesta este acum un război împotriva naziștilor, iar ceea ce am nevoie sunt mai mulți oameni'. Am nevoie de mai multă carne de tun rusă'", potrivit CNN. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Wallace a adăugat că "nu ar fi surprins, și nu am nicio informație în acest sens, că probabil va declara în această zi de 1 Mai că 'acum suntem în război cu naziștii din lume și trebuie să mobilizăm în masă poporul rus'". O declarație oficială de război pe 9 mai ar putea galvaniza cetățenii ruși și ar putea crește opinia populară pentru invazie. De asemenea, în conformitate cu legislația rusă, i-ar permite lui Putin să mobilizeze forțele de rezervă și să recruteze recruți, despre care oficialii spun că Rusia are nevoie disperată pe fondul unui deficit tot mai mare de forță de muncă. Oficialii occidentali și ucraineni au estimat că cel puțin 10.000 de soldați ruși au fost uciși în război de când Rusia a invadat în urmă cu puțin peste două luni. Statele Unite au informații "foarte credibile" potrivit cărora Rusia va încerca să anexeze Luhansk și Donețk "undeva la mijlocul lunii mai", a declarat luni ambasadorul american la OSCE, Michael Carpenter. Există, de asemenea, indicii că Rusia ar putea plănui să declare și să anexeze o "republică populară" în orașul Kherson din sud-estul țării. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat luni că există "motive întemeiate pentru a crede că rușii vor face tot ce pot pentru a folosi" ziua de 9 mai în scopuri propagandistice. "Sunt destul de încrezător că vom auzi mai multe de la Moscova în perioada premergătoare datei de 9 mai", a adăugat Price. "Sunt destul de încrezător că veți auzi mai multe de la Statele Unite, de la partenerii noștri, inclusiv de la partenerii noștri din NATO, în perioada premergătoare datei de 9 mai, de asemenea."

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Foto: Facebook Olaf Scholz
Internațional

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul. Sancţiunile impuse împotriva Rusiei în urma invadării Ucrainei nu vor fi ridicate până la semnarea unui acord de pace între Moscova şi Kiev, a declarat luni seară cancelarul german Olaf Scholz, care a adăugat că îi revine Ucrainei să decidă ce fel de pace doreşte, transmite Reuters. Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Într-un interviu pentru postul public de televiziune ZDF, Scholz a spus că liderul rus Vladimir Putin a greşit dacă a crezut că ar putea fi capabil să câştige teritorii de la Ucraina, să declare încetarea ostilităţilor şi apoi să vadă ridicate sancţiunile occidentale. "El nu a crezut că Ucraina va rezista aşa cum a făcut-o. Nu s-a gândit că noi vom sprijini Ucraina să reziste atât de mult timp. Nu vom retrage sancţiunile dacă Vladimir Putin nu ajunge la un acord cu Ucraina", a subliniat şeful executivului german, potrivit Agerpres. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Pe de altă parte, Olaf Scholz a respins criticile conform cărora a ezitat să susţină Ucraina după începerea invaziei ruse. "Am decis întotdeauna rapid, în coordonare cu aliaţii", a explicat el, adăugând că strategia stabilită a fost aceea ca Germania să acţioneze "prudent şi cu mintea limpede". Scholz a subliniat că asistenţa militară şi financiară furnizată de către Germania şi alte state a contribuit la succesele armatei ucrainene, care potrivit lui "este acum capabilă să reziste atât de mult împotriva unui inamic copleşitor". Germania va continua să susţină armata ucraineană, a afirmat el. Rusia îşi numeşte agresiunea asupra Ucrainei drept "operaţiune specială pentru denazificarea" ţării vecine şi pentru protejarea comunităţii rusofone din estul acesteia, acuzaţie considerată de Kiev şi Occident ca neîntemeiată.

Noi sancțiuni la adresa Rusiei (sursa: Facebook/Josep Borrell)
Internațional

Noi sancțiuni la adresa Rusiei

Noi sancțiuni la adresa Rusiei. Uniunea Europeană speră să adopte a şasea rundă de sancţiuni împotriva Rusiei la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Externe (CAE), a declarat luni Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene, transmite Reuters. Noi sancțiuni la adresa Rusiei Josep Borrell a declarat într-o conferinţă de presă organizată în Ciudad de Panama, unde se află într-o vizită oficială, că UE speră să reducă exporturile de energie din Rusia ca parte a eforturilor sale de a sancţiona Moscova pentru invadarea Ucrainei. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Comisia Europeană este de aşteptat să propună pachetul de sancţiuni în această săptămână, inclusiv un potenţial embargo asupra achiziţionării de petrolul rusesc, o măsură ce ar priva Moscova de un flux mare de venituri, dar care a divizat până acum statele membre, potrivit Agerpres. Josep Borrell, care prezidează reuniunile Consiliului Afaceri Externe, a spus că speră că UE va putea să adopte "măsuri pentru a limita semnificativ aceste importuri", dar a recunoscut că până acum nu s-a ajuns la un acord din partea tuturor ţărilor membre."Dar sunt încrezător că, cel puţin în ceea ce priveşte importurile de petrol, acest acord va fi posibil până la următoarea reuniune a Consiliului", a adăugat el. Consiliul are două reuniuni programate pe 10, respectiv 16 mai.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră