Eveniment
Europa, panicată de dezastrul testelor PISA
Europa, panicată de dezastrul testelor PISA. Recentele teste PISA (Program for International Student Assessment) au indicat o scădere globală fără precedent a rezultatelor educaționale, între 2018 și 2022. Potrivit OCDE, spațiul european a cunoscut o „scădere fără precedent a performanței școlare”.
După publicarea rezultatelor, guvernele statelor din Uniunea Europeană au intrat în panică: majoritatea au luat deja măsuri, anunțând schimbări majore.
Europa, panicată de dezastrul testelor PISA
Franța va adopta de anul viitor modelul educațional din Singapore (statul-oraș cu cele mai ridicate competențe școlare, potrivit testelor PISA).
Germania a convocat de urgență miniștrii educației din toate landurile, iar politicienii au cerut o mai bună integrare a copiilor imigranților.
Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate
Țările UE cu cele mai slabe rezultate au fost Bulgaria, România și Grecia.
Dintre acestea, Bulgaria și Grecia și-au denunțat incapacitatea sistemului educațional, anunțând totodată implementarea primelor reguli de redresare. Grecia a cerut ajutorul specialiștilor în educație din cadrul OCDE.
Doar România, plasată pe penultimul loc în clasamentul PISA al Uniunii Europene, cu doar puțin înaintea Bulgariei, și după Grecia, nu a anunțat nici o măsură, găsind rezultatele satisfăcătoare.
Franța vrea un "șoc educațional"
Franța a înregistrat la testele PISA un punctaj de 474, la matematică și lectură, și de 487, la științele naturii.
Rezultatele sunt cele mai scăzute măsurate vreodată în Franța în toate domenile investigate: performanțele elevilor francezi au scăzut, în patru ani, cu 21 de puncte la matematică, 25 de puncte la înțelegerea cititului și șase puncte la științe.
În ce privește înțelegerea unui text citit și matematică, trendul descendent s-a înregistrat încă din 2012, accentuându-se din 2018 (când a înregistrat 493 de puncte, față de 474 în 2022).
Una dintre cauzele acestei scăderi este imigrația puternică: copiii imigranților tind să obțină rezultate mai scăzute.
Alte cauze depistate: violența din școli, folosirea excesivă a telefonului și lipsa acută de profesori.
Imediat după publicarea rezultatelor PISA, ministrul Educației, Gabriel Attal, a reacționat, propunând un „Șoc educațional”.
Pe 5 decembrie, ministrul Attal a propus o serie de măsuri, printre care și implementarea metodei de învățare a matematicii dezvoltată de Singapore, stat care a înregistrat anul acesta cele mai mari performanțe ale elevilor, în toate domeniile.
Attal a anunțat că această metodă de învățare va fi generalizată în școlile primare de la începutul anului școlar 2024.
Un tânăr german din trei nu poate converti euro în altă monedă
În ceea ce privește punctajul înregistrat la testele PISA, Germania se încadrează cam în același punctaj ca Franța: 475 de puncte la matematică, 480, la înțelegerea unui text și 492, la științe ale naturii.
Potrivit studiului, aproape o treime dintre tinerii testați nu pot converti prețurile într-o altă monedă.
23% nu pot recunoaște și explica fenomene științifice binecunoscute și 25% dintre tinerii de 15 ani citesc cu greutate și nu înțeleg în întregime mesajul unui text de lungime medie. Doar 8% dintre elevi citesc deosebit de bine, înțelegând texte lungi, și fiind în stare diferențieze faptele de opinii.
Germania a mai experimentat și în 2000 o cădere a performanțelor școlare, luând însă imediat măsuri de redresare. Rezultatele au fost vizibile începînd cu 2006.
Însă declinul a reînceput în Germania în 2015, la fel cum s-a întâmplat în marea parte a țărilor OCDE.
În 2015, în urma crizei siriene, Germania a primit un număr mare de imigranți. Proporția elevilor proveniți din imigrație a crescut de la 13 la 26% între 2012 și 2022.
Potrivit studiilor, copiii imigranților obțin la testele școlare, în medie, cu 59 de puncte mai puțin decât copiii nativilor germani. Cauzele țin de sărăcie, dar și de faptul că aceștia nu vorbesc limba germană în familie.
Copiii imigranților trag testele în jos
După publicarea rezultatelor testelor PISA 2022, Guvernul a convocat o întâlnire de urgență a miniștrilor educației din landurile germane.
Karin Prien, ministrul Educației din Schleswig-Holstein și vicepreședinte federal al CDU, a cerut mai multe investiții în educație și o educație mai inclusivă, precum locuri la grădinițe de calitate pentru copiii imigranților.
Același lucru l-a suținut și senatorul pentru Educație al Hamburgului, Ties Rabe, purtătorul de cuvânt al ministerelor educației din Germania. "Numărul elevilor din medii defavorizate a crescut semnificativ în ultimii zece ani.
Numărul copiilor proveniți din migrație în Germania a crescut cu aproximativ 50% din 2002 (de la 25,8 la 38,7 la sută). Doar mai puțin de jumătate dintre ei vorbesc germană acasă. Proporția copiilor deosebit de defavorizați din prima generație de imigranți a crescut chiar de două ori și jumătate, până la aproape 10%", a argumentat acesta.
Bulgaria scoate mobilele din sălile de clasă
Potrivit rezultatelor PISA, Bulgaria este țara UE cu cele mai slabe rezultate la nivelul competențelor școlare: 417, la matematică, 404, la citit, 421, la științe ale naturii.
În urma rezultatelor, ministrul Educației, Galin Tsokov, a declarat că țara se confruntă de mult cu o reală problemă, însă vina nu aparține copiilor, ci sistemului „învechit” și neperformant.
„Rezultatele sunt extrem de nesatisfăcătore. (...) Avem nevoie de o schimbare. Pentru că, de fapt, nimic nu s-a schimbat de la ultimele teste PISA. Stăm pe loc. Periodic, lipsa competențelor școlare este o știre bombă, dar apoi, ca societate, uităm de ea”, a declarat ministrul Educației.
Întrebat ce urmează, Galin Tsokov a anunțat că în prezent se elaborează un set de noi măsuri „care să demareze o adevărată transformare în educație în lunile următoare”.
Ca un prim pas concret, Tsokov a anunțat că se va limita accesul elevilor cu telefoanele mobile în sala de clasă. Măsura a fost luată ca urmare a unui studiu care a conchis că 46% dintre elevii bulgari sunt distrași de dispozitivele digitale în clasă, în timp ce procentul mediu pentru țările OCDE este de 30%.
Grecia, schimbări radicale
Rezultatele Greciei la testele PISA o situează pe antepenultimul loc în clasamentul UE: 430, matematică, 438, citire, 441, științele naturii.
Imediat după anunțarea rezultatelor, Grecia a cerut ajutorul OCDE.
Ministrul Kyriakos Pierrakakis a anunțat că va solicita OCDE să prezinte propuneri pentru modificările care trebuie făcute în școlile din Grecia, anunțând totodată cinci măsuri care vor fi implementate în primul semestru al anului școlar 2024: schimbarea manualelor, certificare IT în cadrul școlii, revizuirea programei școlare, orientare profesională în toate școlile și teste de aptitudini, schimbări majore în învățământul preșcolar.
În România e mulțumire
Cu un scor egal, la toate domeniile investigate, 428 de puncte, România s-a situat pe penultimul loc în topul țărilor UE. Înainte de Bulgaria și după Grecia.
Pe toate planurile, elevii din România au obținut scoruri mai mici decât media OCDE la matematică, lectură și științe, menținându-se proporția de jumătate dintre elevi care nu înțeleg ceea ce citesc.
La matematică, 51% dintre elevi au atins nivelul 2 de competență, mult mai puțin decât media țărilor OCDE (media OCDE: 69%).
La citire și interpretare a unui text, aproximativ 58% dintre elevii români au atins nivelul 2 (media OCDE: 74%).
În ceea ce privește științele, aproximativ 56% dintre elevi au atins nivelul 2 în ceea ce privește capacitatea de a recunoaște și a explica fenomene științifice simple (media OCDE: 76%).
Ministrul român al Educaţiei, Ligia Deca, nu a anunțat nici o măsură de reabilitare, declarându-se mulțumită de recentele rezultate ale elevilor români la testele PISA.
Aceasta a declarat că, spre deosebire de alte state, ţara noastră nu a înregistrat pierderi semnificative în performanţele elevilor, și că e bine că ne menținem la același nivel ca în 2018.
În 2018, rezultatele testelor PISA au arătat că 44% dintre elevii români erau analfabeţi funcţional.
