luni 01 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: putin

611 articole
Internațional

Arme cu laser în Ucraina

Arme cu laser în Ucraina. Rusia a declarat miercuri că folosește o nouă generație de lasere puternice în Ucraina pentru a arde dronele, desfășurând unele dintre armele secrete ale Moscovei pentru a contracara un val de arme occidentale. Președintele rus Vladimir Putin a dezvăluit în 2018 o rachetă balistică intercontinentală, drone nucleare subacvatice, o armă supersonică și o armă laser. Arme cu laser în Ucraina Se știu puține lucruri despre specificul noului laser. Putin a menționat unul numit "Peresvet", numit după un călugăr războinic ortodox medieval Alexandru Peresvet. Iury Borisov, vicepremierul responsabil cu dezvoltarea militară, a declarat la o conferință la Moscova că Peresvet este deja utilizat pe scară largă și că poate orbi sateliții până la 1.500 km deasupra Pământului. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul El a spus că există deja sisteme mai puternice decât Peresvet care ar putea arde drone și alte echipamente. Borisov a citat un test efectuat marți, despre care a spus că a ars o dronă aflată la 5 km distanță în cinci secunde, potrivit Reuters. "Dacă Peresvet orbește, atunci noua generație de arme cu laser duce la distrugerea fizică a țintei - distrugere termică, ard", a declarat el la televiziunea de stat rusă. Întrebat dacă astfel de arme au fost folosite în Ucraina, Borisov a spus: "Nu este cazul: "Da. Primele prototipuri sunt deja folosite acolo". El a spus că arma se numește "Zadira". Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a comparat lasere cu așa-numitele arme minune pe care Germania nazistă le-a prezentat în încercarea de a preveni înfrângerea în cel de-al Doilea Război Mondial.

Arme cu laser în Ucraina (sursa: sandboxx.us)
Finlanda și Suedia în NATO (sursa: nato.int)
Internațional

Finlanda și Suedia în NATO

Finlanda și Suedia în NATO. Finlanda şi Suedia şi-au depus miercuri cererile de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), consultări fiind în curs între aliaţi pentru a înlătura opoziţia Turciei la integrarea celor două ţări nordice în Alianţă, informează AFP. Finlanda și Suedia în NATO "Acesta este un moment istoric, într-un moment istoric pentru securitatea noastră", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a primit cererile de aderare prezentate de ambasadorii celor două ţări. "Sperăm să finalizăm rapid" procesul de aderare, a adăugat Stoltenberg. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat luni că nu va aproba această aderare din cauza sancțiunilor impuse Ankarei și a acuzat ambele țări că găzduiesc "organizații teroriste" kurde, potrivit Agerpres. Moscova a avertizat asupra unor "consecințe de anvergură" dacă se va merge mai departe.Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni că intrarea Finlandei și Suediei în NATO nu va crea o amenințare, dar "extinderea infrastructurii militare pe acest teritoriu va provoca cu siguranță răspunsul nostru". Ministerul rus de Externe a declarat că "va fi obligat să ia măsuri de retorsiune, atât de natură tehnico-militară, cât și de altă natură, pentru a opri amenințările la adresa securității sale naționale".

SUA reclamă multe fenomene OZN (sursa: Pixabay)
Internațional

SUA reclamă multe fenomene OZN

SUA reclamă multe fenomene OZN. Un "număr tot mai mare" de obiecte neidentificate a fost raportat pe cer în ultimii 20 de ani, a indicat marţi un responsabil al Pentagonului în faţa congresmenilor americani, fără a ajunge până la a confirma prezenţa vieţii extraterestre, notează AFP. Pentru prima dată după mai mult de 50 de ani, Congresul SUA a organizat o audiere publică dedicată "fenomenelor aeriene neidentificate". SUA reclamă multe fenomene OZN "De la începutul anilor 2000, am observat un număr tot mai mare de obiecte neautorizate sau neidentificate", a declarat Scott Bray, director adjunct al serviciului de informaţii pentru US Navy. Responsabilul a atribuit această creştere "eforturilor considerabile" ale armatei americane pentru "a destigmatiza actul de raportare a observărilor" şi progresului tehnologic. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Cu toate acestea, el a spus că nu a detectat nimic "care să sugereze o origine non-terestră" acestor fenomene. Dar nici nu a exclus definitiv această posibilitate. În iunie 2021, serviciile americane de informaţii americane au afirmat deja într-un raport mult aşteptat că nu există nicio dovadă a existenţei extratereştrilor, recunoscând în acelaşi timp că zeci de fenomene observate de piloţii militari nu pot fi explicate. Unele ar putea fi explicate prin prezenţa dronelor sau a păsărilor care creează confuzie în sistemele radar ale armatei americane. Altele ar putea proveni din teste de echipamente sau de tehnologii militare efectuate de alte puteri, precum China sau Rusia. Armata americană şi serviciile de informaţii americane caută în primul rând interesate să determine dacă aceste "fenomene aeriene neidentificate" pot fi legate de ameninţări împotriva Statelor Unite. "Fenomenele aeriene neidentificate constituie o potenţială ameninţare la adresa securităţii naţionale", a avertizat alesul democrat André Carson, şeful comisiei parlamentare la originea audierii. "Şi trebuie tratate ca atare", a adăugat congresmenul, citat de AFP.

Rușii nu se simt deranjați de candidatura Ucrainei la UE(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Peskov recunoaște războiul din Ucraina

Peskov recunoaște războiul din Ucraina. Ţările care erau considerate până în prezent "neprietenoase" la adresa Rusiei pot fi de acum numite ţări "ostile", întrucât acestea duc un război pe plan diplomatic, politic şi economic împotriva Federaţiei Ruse, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă Interfax. "Orice război se termină cu pacea, iar această lume va fi una în care vocea noastră va fi auzită, în care ne vom simţi confortabil, în siguranţă şi în care vom sta cu încredere", a punctat el, vorbind la conferinţa educaţională 'Noi Orizonturi', recunoscând astfel că aşa-numita 'operaţiune militară specială' în Ucraina este un război, notează EFE. Peskov recunoaște războiul din Ucraina Peskov a spus că ţările occidentale, inclusiv SUA, poartă un "război hibrid" împotriva Rusiei în acest moment. "Nu se limitează la consilierii militari britanici şi americani care îi învaţă pe naţionaliştii ucraineni înarmaţi ce să facă şi le oferă şi informaţii operative. Nu, acesta este un război diplomatic şi politic. Se fac încercări de a ne izola pe plan internaţional, iar aceasta este un război economic", a declarat Peskov, în cadrul forumului organizat de societatea 'Znanie' ('Cunoaşterea'), potrivit Agerpres. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” "Le numim în continuare într-un mod blând drept state 'neprietenoase'. Dar aş spune că deja acestea sunt state 'ostile' pentru că ceea ce fac ele este război", a insistat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. "Dreptul la proprietate privată a încetat să mai fie sacru, dreptul la active a încetat să mai fie sacru, iar banii noştri naţionali, care ne-au fost sechestraţi, au fost blocaţi", a pus Peskov, care, împreună cu actuala sa soţie Tatiana Navka, celebră patinatoare (de altfel, de naţionalitate ucraineană, fiind născută la Dnepropetrovsk), şi copiii săi adulţi se află pe lista cu sancţiuni occidentale. "Uneori se pare că însăşi existenţa Rusiei ca stat irită Occidentul colectiv în mod semnificativ şi acesta nu se va opri de la nimic pentru a nu ne permite să ne dezvoltăm aşa cum ne dorim şi să trăim aşa cum ne dorim", a declarat reprezentantul Kremlinului. Care sunt țările neprietenoase în opinia Kremlinului Rusia va depăşi această perioadă de "furtună perfectă" şi îşi va atinge toate obiectivele, întrucât Vladimir Putin "ştie încotro îşi duce ţara" şi se bucură de sprijinul populaţiei, a mai declarat Peskov, afirmând că, dacă o ţară "nu acţionează ferm şi nu îşi apără cu curaj interesele existenţiale, ea îşi va pierde independenţa, suveranitatea şi nu va mai putea lua propriile decizii". Moscova consideră 'neprietenoase' toate statele care i-au impus sancţiuni după invazia în Ucraina, inclusiv Japonia, SUA şi toate statele membre ale Uniunii Europene. La 14 mai, ministrul de externe rus Serghei Lavrov afirmase că ţările occidentale au declarat Rusiei un război hibrid total, acuzând SUA că au pregătit actuala criză încă de la finele Războiului rece, şi spunând că Moscova acceptă această provocare, potrivit RBC.ru. La rândul său, Dmitri Peskov a afirmat că Rusia "are totul" pentru a surmonta conflictul (din Ucraina) cu Occidentul, aşa cum Kremlinul îl numeşte în mesajele adresate audienţei interne, şi a asigurat că "la ora actuală, o ţară nu poate fi izolată nici economic, nici diplomatic, nici informaţional". "Avem propriile noastre tehnologii şi avem posibilitatea de a înlocui importurile", a asigurat el.

Bombardamente rusești la 15 km de Polonia (sursa: Twitter/nexta)
Internațional

Bombardamente rusești la 15 km de Polonia

Bombardamente rusești la 15 km de Polonia. Rachetele rusești au vizat în cursul nopții vestul Ucrainei, avariind infrastructura feroviară din apropierea graniței cu Polonia, potrivit șefului administrației militare regionale din Lviv. Maksim Kozitski a declarat că locația lovită se află în apropierea orașului Yavoriv, care găzduiește, de asemenea, o mare bază militară. El a precizat că nu au fost raportate victime. Bombardamente rusești la 15 km de Polonia Sistemele de apărare aeriană au doborât trei rachete, a adăugat el. Primarul orașului, Andri Sadovi, a declarat că niciun sit din orașul Lviv nu a fost lovit. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Pe Twitter, Sadovyi a spus că au fost două salve de rachete asupra regiunii în cursul nopții. Apărarea antiaeriană a funcționat bine, a spus Sadovyi, adăugând că nu era clar dacă orașul în sine a fost o țintă, potrivit CNN. https://twitter.com/nexta_tv/status/1526325999339708417 O serie de explozii au fost auzite în centrul orașului Lviv în jurul orei locale 00:45, la scurt timp după ce sirenele de alarmă aeriană au sunat în oraș. Yavoriv a fost lovit de cel puțin trei ori de la începutul războiului. În primul atac, asupra bazei militare de acolo, pe 13 martie, peste 30 de persoane au fost ucise. Locuri din Lviv au fost, de asemenea, lovite de rachete rusești în ultimele săptămâni, inclusiv o fabrică de piese de avion, un depozit de combustibil și mai multe substații electrice.

Securitatea cibernetică noul tip de război (sursa: Facebook/MirceaGeoana)
Internațional

Securitatea cibernetică, noul tip de război

Securitatea cibernetică, noul tip de război. Domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război, a afirmat, marţi, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană. El a avut o intervenţie video în cadrul conferinţei "Building Blocks of Global Digitalisation: creating trust, deterrence & policy coordination through cyber diplomacy". Securitatea cibernetică, noul tip de război "Pe lângă dezinformare şi spionaj digital, domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război. În ziua invaziei (Ucrainei - n.r.) de către Rusia, au avut loc atacuri cibernetice la scară mare asupra guvernului, armatei şi infrastructurii critice. Folosirea în continuare a acestor atacuri are ca scop întreruperea sau oprirea sistemului de apărare cibernetică al Ucrainei", a punctat el. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” În acest context, secretarul general adjunct al NATO a apreciat consolidarea securităţii cibernetice drept "esenţială pentru creşterea rezilienţei societăţilor noastre şi pentru securitatea oamenilor noştri, pe timp de pace, în momente de criză şi în momente de conflict", potrivit Agerpres. "Este un aspect crucial pentru rolurile de apărare şi descurajare, de aceea este o prioritate a agendei NATO actuale", a subliniat Geoană. El a vorbit şi de sprijinul aliat pe care Ucraina îl primeşte în acest domeniu. "Experţii NATO din Bruxelles schimbă frecvent informaţii cu omologii lor ucraineni şi le oferă asistenţă", a precizat Mircea Geoană. Secretarul general adjunct al NATO a atras atenţia că Georgia şi Bosnia-Herţegovina "prezintă un risc de a fi ţinta unei agresiuni ruse". "Aşa că suplimentăm susţinerea noastră adaptată, atât din punct de vedere politic, cât şi practic, pentru a consolida rezilienţa şi să împiedicăm alte agresiuni, inclusiv în domeniul cibernetic", a punctat Mircea Geoană.

Ucraina contraatacă rușii fac pasul înapoi din Harkov (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

Ucraina contraatacă, rușii fac pasul înapoi din Harkov

Ucraina contraatacă, rușii fac pasul înapoi din Harkov. Soldații ucraineni avansează spre nord și nord-est de Harkov, potrivit șefului administrației militare regionale din nord-estul orașului, în timp ce un contraatac care durează de câteva săptămâni se intensifică. Oleh Syniehubov a declarat marți la televiziunea ucraineană că luptele sunt în desfășurare la nord-est de al doilea oraș ca mărime din Ucraina, spre orașul Vovchansk, de-a lungul graniței dintre Rusia și Ucraina. Ucraina contraatacă, rușii fac pasul înapoi din Harkov Orașul a devenit o rută de realimentare pentru forțele rusești, în timp ce acestea încearcă să își susțină ofensiva în regiunile Donețk și Luhansk, mai la sud. Întreruperea acestei linii de aprovizionare ar putea compromite capacitatea rușilor de a-și consolida ofensiva spre Sloviansk și Kramatorsk. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” "Ostilități active au loc în așezările din nordul regiunii", a declarat Syniehubov. "Inamicul se concentrează pe menținerea pozițiilor. Trupele noastre trebuie să le respingă fiecare centimetru din teritoriul nostru", potrivit CNN. Siniebuhov a adăugat că avansurile ucrainene au ajutat la reducerea - dar nu la eliminarea - atacurilor de artilerie rusești asupra Harkovului. A existat "o liniște relativă în ultimele două săptămâni", a spus Syniebuhov. "Cu toate acestea, inamicul lovește uneori cu lovituri de artilerie". Luni au avut loc lovituri în districtele Saltivka și Shevchenkivski, în apropiere de Kharkiv, a adăugat Siniebuhov. "Două persoane au fost ucise și nouă au fost rănite în ultimele 24 de ore", a spus el.Syniebuhov a precizat că au continuat bombardamentele rusești asupra altor părți ale regiunii Harkov.

Rușii au reluat atacurile asupra Odesei (sursa: Facebook/VolodimirZelesnki)
Internațional

Rușii au reluat atacurile asupra Odesei

Rușii au reluat atacurile asupra Odesei. Ucraina a raportat un alt atac cu rachete împotriva regiunii de coastă Odesa de la Marea Neagră, care a provocat pagube la infrastructură și a dus la un incendiu. Administrația militară regională din Odesa a declarat luni că "în urma unei lovituri cu rachete lansate de avioane strategice în regiunea Odesa, infrastructura turistică a fost avariată, clădirile au fost distruse și a izbucnit un incendiu". Rușii au reluat atacurile asupra Odesei Aceasta a precizat că Rusia a continuat să lovească podul deja grav avariat peste estuarul Nistrului, la sud de Odesa. Două persoane au fost rănite. Un context: Săptămâna trecută, un centru comercial și două hoteluri au fost lovite de lovituri militare rusești la Odesa, potrivit CNN. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Trei rachete hipersonice Kinzhal au fost lansate dintr-un avion și și au lovit o "țintă de infrastructură turistică", a declarat un oficial ucrainean. Se dau lupte grele în Lugansk și Donetsk În regiunile Luhansk și Donețk, luptele continuă de-a lungul liniilor de front care se întind pe câteva sute de kilometri. Ucrainenii raportează, de asemenea, continuarea luptelor în zonele din est, unde forțele rusești încearcă să pătrundă. Cele mai grele lupte par să se desfășoare în două locații: în jurul orașelor industriale din Luhansk și în zonele rurale de la nord de orașul Sloviansk din Donețk. Statul Major ucrainean a declarat luni că "inamicul și-a concentrat principalele eforturi în direcția Donețk… și pregătește o ofensivă a forțelor concentrate în zona Izium".Rușii și-au întărit prezența în jurul Iziumului, în efortul de a înainta mai mult spre sud, iar în weekend au fost raportate lupte grele în zonă. Statul Major General a declarat că în trei zone de pe linia frontului - Lyman, Bakhmut și Kurakhiv -forțele rusești au continuat să avanseze și luptele au continuat. Dar a afirmat, de asemenea, că într-o altă zonă, Avdiivka, unitățile rusești s-au retras. Forțele rusești continuă să bombardeze Severodonetsk, potrivit oficialilor locali. Serhii Hayday, șeful administrației militare din Luhansk, a declarat că două persoane din oraș au fost ucise în cel mai recent bombardament. El a spus că au fost bombardate intens mai multe orașe și sate din zonă, dar că forțele rusești au fost forțate să se retragă în apropierea orașului Borivske, la sud de Severodonetsk.

Rusia amenință Finlanda și Suedia (sursa: Themoscowtimes.com)
Eveniment

Rusia amenință Finlanda și Suedia

Rusia amenință Finlanda și Suedia. Aderarea Finlandei și a Suediei la NATO ar fi o "greșeală" cu "consecințe profunde", a declarat luni ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Ryabkov, potrivit agenției de presă de stat TASS. Duminică, guvernul finlandez și-a semnalat intenția de a se alătura NATO, lăsând în urmă decenii de neutralitate și ignorând amenințările rusești de represalii, în timp ce țara nordică încearcă să își consolideze securitatea pe fondul războiului în curs de desfășurare din Ucraina. Rusia amenință Finlanda și Suedia Partidul de guvernământ din Suedia a declarat ulterior că va susține, de asemenea, aderarea la alianță. "Ei nu ar trebui să își facă iluzii că noi pur și simplu vom suporta acest lucru", a declarat Ryabkov, potrivit TASS, calificând decizia celor două state, "o altă greșeală gravă cu consecințe de mare amploare". Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Aderarea Finlandei la NATO - a cărei finalizare va dura probabil luni de zile - ar aduce alianța militară americană la ușa Rusiei, întrucât cele două națiuni au o graniță comună de 830 de mile (1.335 de kilometri), potrivit CNN. "Faptul că securitatea Suediei, ca și cea a Finlandei de altfel, nu va fi întărită ca urmare a acestei decizii, este complet evident pentru noi", a declarat Ryabkov, potrivit TASS. "Nivelul general de tensiune militară va crește și va exista mai puțină predictibilitate în această zonă. Este păcat că bunul simț este sacrificat în favoarea unor idei fantomatice despre ce ar trebui făcut în situația actuală".

Drama de la Azovstal continuăl (sursa: Twitter/Θανάσης Νάκος)
Internațional

Drama de la Azovstal continuă

Drama de la Azovstal continuă. Rusia a refuzat duminică să negocieze cu privire la posibilitatea eliberării combatanţilor ucraineni ai batalionului naţionalist Azov, baricadaţi de mai multe săptămâni în tunelurile combinatului siderurgic Azovstal, pe care i-a calificat drept "criminali de război", relatează EFE. "A face din criminalii de război ai Azov obiectul unor negocieri politice este o blasfemie faţă de istoria anului 1941", când Germania a invadat Uniunea Sovietică, a declarat Vladimir Medinski, negociatorul şef al rus pe canalul său Telegram. Drama de la Azovstal continuă În Ucraina însă, Rusia de astăzi a lui Vladimir Putin este comparată cu regimul pe care Medinski, unul din istoricii îndrăgiţi ai preşedintelui rus, îl înfierează, potrivit media ucrainene, care scrie că începerea invaziei a amintit multor ucraineni un foarte popular cântec din anii celui de-al Doilea Război Mondial, "Baticul albstru": "La 22 iunie, fix la ora 04:00, Kievul a fost bombardat şi nouă ni s-a comunicat că războiul a început...". Invazia rusă a început în Ucraina la 24 februarie, la 04:00 dimineaţa, iar două zile mai târziu ministrul leton de externe, Edgar Rinkevici, scria pe blogul său de pe Twitter: "Ruşilor, asta acum e despre voi: 'Exact la ora patru, Kievul a fost bombardat şi ni s-a comunicat că războiul a început'". Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Medinski (născut de fapt în RSS Ucraineană), care în perioada cât a fost ministru rus al culturii (2012-/2020) a contribuit la rescrierea istoriei Rusiei pentru a corespunde actualei politici a Kremlinului, consideră eronat şi impropriu a compara apărarea Azovstal cu rezistenţa apărătorilor fortăreţei Brest (Belarus) în 1941 în faţa înaintării de neoprit a trupelor naziste. Combatanţii Azov, susţine oficialul rus, repetând narativul Kremlinului, "au târât sute de civili în tuneluri, luându-i ca ostatici", "au propus schimbarea ostaticilor civili pe hrană şi medicamente" şi "au împuşcat în spate ostatici şi civili din ţara lor". De fapt, după cum susţin observatori ucraineni şi chiar jurnalişti ruşi, precum Iulia Latânina, civilii din Mariupol s-au refugiat în combinatul siderurgic Azovstal, pentru că în primele săptămâni ale războiului era un loc sigur în faţa bombelor în rachetelor ruseşti, pentru ca apoi forţele ruse să înceapă să bombardeze oţelăria. Cei din batalionul Azov au împărţit ultima bucată de pâine cu civilii, iar "minciunile Moscovei" pot fi uşor demontate, declară rude ale combatanţilor, care la 14 mai s-au adresat după ajutor preşedintelui Chinei, Xi Jinping, cu rugămintea de a interveni pe lângă omologul său rus Vladimir Putin pentru a-i lăsa pe cei rămaşi la Azovstal să plece într-o ţară terţă, potrivit Focus.ua. Stavr Vişneţki, tatăl unuia dintre combatanţii Azov, a propus evacuarea celor rămaşi la oţelărie într-o terţă ţară, cu condiţia ca ei să nu mai participe la ostilităţi. Când se referă la crime de război comise de cei din Batalionul Azov, Medinski se referă la "genocidul" comis - potrivit Moscovei - în ultimii opt ani de armata ucraineană împotriva populaţiei civile din Donbas, notează EFE. Atunci când a anunţat "operaţiunea specială militară" rusă în Ucraina, Vladimir Putin a invocat "denazificarea" Ucrainei ca unul dintre argumente, în timp ce i-a numit pe neonazişti drept "bastarzi". În opinia mai multor jurnalişti ucraineni, dar şi ruşi (independenţi), Putin nu poate ierta 'Azovului' faptul că în 2014 a eliberat Mariupolul de sub separatiştii proruşi, care cuceriseră pentru scurt timp acest oraş-port la Marea Azov. Din cei 900 de membri ai batalionului, cel mult 180 pot fi numiţi radicali, conform analistului ucrainean Vitali Kaţenelson. Din 2015, batalionul Azov face parte din Garda Naţională a Ucrainei şi este unul dintre cele mai instruite unităţi ucrainene. Deşi Putin a ordonat suspendarea asaltului asupra combinatului, oţelăria este supusă unor bombardamente intense, potrivit autorităţilor ucrainene. Soldaţii ruşi au folosit duminică bombe incendiare sau cu fosfor alb împotriva combinatului siderurgic. Temperatura lor de ardere ajunge la 2000-2500 de grade Celsius, a indicat un consilier al primarului ucrainean al Mariupolului.

Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră (sursa: Twitter/@GeneralStaffUA)
Eveniment

Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră

Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră. Rusia a pierdut probabil aproximativ o treime din forțele terestre pe care le-a desfășurat în Ucraina, iar ofensiva sa în regiunea Donbas "a pierdut din elan și a întârziat semnificativ față de program", au declarat duminică serviciile de informații militare britanice. "În pofida unor progrese inițiale la scară mică, Rusia nu a reușit să obțină câștiguri teritoriale substanțiale în ultima lună, menținând în același timp niveluri constant ridicate de uzură", a declarat pe Twitter Ministerul britanic al Apărării. Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră "Rusia a suferit acum probabil pierderi de o treime din forța de luptă terestră pe care a angajat-o în februarie". Acesta a precizat că este puțin probabil ca Rusia să își accelereze dramatic ritmul de avansare în următoarele 30 de zile. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist De la invazia Rusiei din 24 februarie, armata ucraineană i-a forțat pe comandanții ruși să renunțe la un avans asupra capitalei Kiev, înainte de a obține câștiguri rapide în nord-est și de a-i îndepărta de al doilea oraș ca mărime, Harkov, potrivit Reuters. O contraofensivă ucraineană a fost în curs de desfășurare în apropierea orașului Izium, deținut de ruși, deși armata ucraineană a raportat duminică că forțele rusești avansează în altă parte în regiunea Donbas, principalul teatru de război în ultima lună.

Germania rupe prietenia cu Rusia (sursa: Pexels)
Internațional

Germania "rupe" prietenia cu Rusia

Germania "rupe" prietenia cu Rusia. Germania intenţionează să înceteze să mai importe petrol din Rusia de la finele acestui an, chiar dacă Uniunea Europeană (UE) nu va reuşi să ajungă la un acord cu privire la un embargo la nivelul UE cu privire la ţiţeiul rusesc, au declarat oficialii guvernamentali citaţi de Bloomberg. Eforturile Berlinului destinate încheierii de contracte cu furnizorii alternativi înregistrează progrese, iar guvernul german este încrezător că poate rezolva problemele de logistică rămase în decurs de şase-şapte luni, susţin oficialii care au dorit să îşi păstreze anonimatul. Germania "rupe" prietenia cu Rusia În condiţiile în care miniştrii de Externe din UE se întâlnesc luni la Bruxelles pentru a discuta o nouă rundă de sancţiuni impuse Rusiei, diplomaţii au lansat ideea unei amânări a embargoului după ce Ungaria s-a opus la propunerea iniţială a Comisiei Europene, pe motiv că încetarea importurilor de petrol din Rusia ar crea probleme pentru economia sa. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist În schimb, oficialii citaţi de Bloomberg susţin că guvernul condus de cancelarul german Olaf Scholz este hotărât să continue cu planul său naţional de încetare a importurilor de petrol din Rusia, ca parte a sancţiunilor europene impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei, potrivit Agerpres. Potrivit cifrelor oficiale, ponderea ocupată de ţiţeiul rusesc în consumul de petrol al Germaniei a scăzut deja până la 12%, de la un nivel de 35% înaintea războiului din Ucraina. Provocările care au mai rămas de rezolvat de autorităţile de la Berlin includ obţinerea de petrol dintr-o sursă alternativă pentru o importantă rafinărie din estul Germaniei, care se bazează pe ţiţeiul rusesc livrat prin conducta Drujba şi care este operată de producătorul rus Rosneft PJSC. Germania are surse alternative de petrol Autorităţile germane au decis că poate fi utilizată o veche conductă petrolieră care face legătura între portul Rostock de la marea Baltică şi rafinăria de la Schwedt, însă din cauza capacităţii sale reduse poate acoperi doar 60% din necesarul rafinăriei. În consecinţă, autorităţile lucrează acum la creşterea presiunii de pompare în această conductă şi la modernizarea infrastructurii astfel încât mai mult petrol să ajungă la rafinăria de la Schwedt. Această rafinărie asigură aprovizionarea cu combustibil a aeroportului internaţional din Berlin şi a majorităţii benzinăriilor din capitala Germania şi a landului Brandenburg. De asemenea, este analizată varianta ca necesarul de combustibil al aeroportului internaţional din Berlin să vină de la o altă rafinărie, posibil din Bavaria. Iniţial, petrolul non-rusesc pentru rafinăria de la Schwedt ar urma să vină de la rezerva naţională amplasată în apropiere de portul Wilhelmshaven, de unde va fi transportat prin canalul Kiel până la Rostock şi de acolo prin vechiul oleoduct până la rafinăria de la Schwedt. Însă în condiţiile în care grupul petrolier rus Rosneft nu este interesat să schimbe furnizorul de petrol pentru rafinăria de la Schwedt, Germania pregăteşte un act legislativ care va permite preluarea controlului la rafinărie de la compania rusă, începând chiar cu data de 1 iunie. Comisia Europeană a propus un embargo pentru importurile de ţiţei brut rusesc în decurs de şase luni, iar importurile de produse petroliere rafinate ar urma să înceteze la finele lui 2022. Însă premierul ungar Viktor Orban a sugerat că un embargo petrolier ar trebui să fie discutat la un summit al liderilor UE, următorul astfel de summit fiind programat pentru finele lunii mai.

Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze sursa: Facebook/Annalena Baerbock)
Internațional

Rușii au "rupt" acordul cu NATO

Comportamentul Rusiei echivalează cu repudierea unilaterală a acordului de cooperare cu NATO din 1997, a declarat duminică ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, transmite Reuters. Rușii au "rupt" acordul cu NATO "Guvernul rus a spus clar că Actul fondator NATO-Rusia nu mai valorează nimic. Aşadar, acum trebuie să recunoaştem că şi acestui act de bază i-a fost pus capăt unilateral de către Rusia, nu de NATO", a declarat Baerbock reporterilor la sfârşitul unei întâlniri a miniştrilor de externe ai NATO. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Acordul a fost conceput pentru a construi încredere şi a limita prezenţa forţelor ambelor părţi în Europa de Est, potrivit Agerpres. NATO a suspendat cooperarea practică cu Rusia în 2014, după ce Moscova a ocupat peninsula ucraineană Crimeea. Rusia şi-a suspendat misiunea la NATO şi a închis biroul alianţei la Moscova în octombrie 2021 ca răspuns la expulzările diplomaţilor ruşi. https://www.youtube.com/watch?v=Q1guc9O7Z4I&ab_channel=NATONews

Închisoare pe viață la 21 de ani (sursa: regionalis.fr)
Internațional

Și-a distrus viața pentru Vladimir Putin

Și-a distrus viața pentru Vladimir Putin. Un soldat în vârstă de 21 de ani va deveni primul rus judecat pentru crime de război în cadrul unui proces care va avea loc vineri la Kiev. Vadim Shishimarin va apărea în fața primului proces pentru crime de război de când Rusia a invadat Ucraina în februarie. El este acuzat de uciderea unui bărbat de 62 de ani în regiunea Sumi din Ucraina, potrivit biroului procurorului general al țării. Și-a distrus viața pentru Vladimir Putin Ancheta susține că Șișimarin a împușcat mortal un civil neînarmat care mergea pe bicicletă pe marginea drumului în satul Chupakhivka, la 28 februarie. Potrivit procurorului, trupele rusești au intrat în sat cu o mașină furată cu roțile găurite, după ce convoiul lor a fost atacat de forțele ucrainene. Citește și: De ce se dau lupte grele cu pierderi rusești uriașe pentru Insula Șerpilor: mica stâncă din Marea Neagră este esențială pentru atacul asupra Odesei și joncțiunea cu Transnistria Când au văzut un bărbat care se deplasa cu bicicleta spre casă în timp ce vorbea la telefon, unul dintre membrii grupului i-a ordonat sergentului să îl ucidă pentru ca acesta să nu îi raporteze armatei ucrainene. Șișimarin ar fi tras cu un Kalașnikov de mai multe ori prin fereastra deschisă spre capul civilului, spun procurorii, potrivit CNN. "Șișimarin se află în prezent în arest. Procurorii și anchetatorii SBU au adunat suficiente dovezi ale implicării sale în încălcarea legilor și obiceiurilor de război, combinate cu o crimă premeditată", a declarat procurorul general ucrainean Iryna Venediktova într-o declarație pe Facebook. Dacă va fi găsit vinovat, Șișimarin riscă de la zece ani până la închisoare pe viață.

Ucraina va primi încă 500 de milioane de euro de la UE (sursa: Facebook/Josep Borrell)
Internațional

Ucraina va primi încă 500 de milioane de euro de la UE

Ucraina va primi încă 500 de milioane de euro de la UE. Uniunea Europeană va oferi Ucrainei un sprijin militar în valoare de 500 de milioane de euro, potrivit șefului diplomației blocului Josep Borrell. "Vom oferi o nouă tranșă de 500 de milioane de euro în plus pentru sprijin militar Ucrainei", a declarat vineri Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, în drum spre o reuniune a miniștrilor de externe din G7, care a avut loc la Weissenhaus, în Germania. Ucraina va primi încă 500 de milioane de euro de la UE De asemenea, G7 va "pune mai multă presiune asupra Rusiei" în ceea ce privește sancțiunile economice, potrivit lui Borrell. Diplomatul s-a declarat "optimist" că se poate ajunge la un acord privind un embargo al UE asupra importurilor de petrol rusesc, subliniind necesitatea de a "scăpa de dependența de petrol de Rusia". Grupul celor mai bogate națiuni din lume urmează să discute, de asemenea, despre dezinformarea din timpul războiului și despre creșterea prețurilor la energie și alimente, a precizat Borrell. Citește și: De ce se dau lupte grele cu pierderi rusești uriașe pentru Insula Șerpilor: mica stâncă din Marea Neagră este esențială pentru atacul asupra Odesei și joncțiunea cu Transnistria El a adăugat că, atunci când va fi vorba de relațiile cu Rusia, G7 va "prezenta un front unit" și "va ieși cu un mesaj puternic", potrivit CNN. Mai multe arme trebuie trimise în Ucraina pentru a ajuta la "menținerea presiunii" asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat vineri ministrul britanic de externe Liz Truss. "Este foarte important în acest moment să menținem presiunea asupra lui Vladimir Putin prin furnizarea de mai multe arme Ucrainei, prin sporirea sancțiunilor", a declarat Truss, în drum spre o reuniune a miniștrilor de externe din Grupul celor șapte (G7) la Weissenhaus, în Germania. Ministrul de externe a spus că "unitatea G7 a fost vitală în timpul acestei crize pentru a proteja libertatea și democrația", referindu-se la relațiile dintre, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră