VIDEO Ministrul Educației, Daniel David: Învățământul preuniversitar, risc de securitate națională
Educația preuniversitară, risc de securitate națională. Un raport (VIDEO) de diagnostic prezentat luni de ministrul Educației, Daniel David, evidențiază probleme grave în sistemul de învățământ preuniversitar din România, precum calitatea scăzută a competențelor absolvenților, abandonul școlar ridicat și nivelul alarmant de analfabetism funcțional. Educația preuniversitară, risc de securitate națională Intitulat „Raportul de diagnostic al Educației și Cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)”, documentul este asumat personal de ministrul Educației, fără a fi un act oficial al Guvernului sau al Ministerului. Citește și: Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD: „Este colaps” Problemele identificate de raport sunt considerate drept factori de risc pentru securitatea națională. Raportul subliniază că învățământul preuniversitar obligatoriu (de la preșcolar până la liceu) nu reușește să transfere eficient cele opt competențe-cheie necesare pentru integrarea absolvenților în societate și pe piața muncii. De asemenea, este necesară regândirea educației antepreșcolare pentru a oferi baza solidă necesară ciclurilor următoare. Absolvenții ar trebui să obțină calificări relevante: nivelul 3 după clasa a XI-a, nivelul 4 după liceu, pentru a accesa piața muncii sau pentru a continua studiile la nivel postliceal/universitar. Reforma trebuie să combată și pseudoștiința Educația trebuie să le ofere elevilor nu doar competențe tehnice, ci și capacitatea de a înțelege cum se generează știința și valorile asociate, contribuind astfel la învățarea pe tot parcursul vieții și la combaterea fenomenelor de tip pseudoștiință. În învățământul superior, accentul trebuie pus pe conectarea cu piața muncii și inovație Sistemul național de învățământ superior ar trebui să pregătească resursă umană înalt calificată. Astfel, calificările 5/6: licență – legătură directă cu piața muncii, și calificările 7/8: master și doctorat – specializare și generare de noi domenii profesionale. Absolvenții trebuie să înțeleagă nu doar conținutul, ci și modul în care se generează cunoașterea, pentru a rămâne relevanți într-o lume în continuă schimbare. Cercetarea românească: sistem depășit, fragmentat, vulnerabil Raportul critică sever arhitectura actuală a sistemului național de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI), caracterizată prin fragmentare și lipsă de coordonare, distribuție ineficientă la nivel național, suprapuneri care frânează dezvoltarea, lipsa atragerii de resurse internaționale. De asemenea este criticată vulnerabilitatea crescută la „brain drain”. Deși România este a șasea țară din UE ca populație, produce foarte puțină cunoaștere științifică, iar din aceasta, doar o mică parte este de calitate și de concepție românească. Reforma propusă Reforma sistemului CDI ar urma să aducă o arhitectură clară, cu actori cu misiuni diferențiate și o coordonare eficientă între instituții pentru evitarea redundanțelor. De asemenea reformar ar trebui să producă o „masă critică” care să conteze în competiția și clasamentele internaționale. Astfel, resursa umană va deveni mai competitivă, mai bine finanțată, iar cercetarea va genera cunoaștere științifică avansată cu impact real în inovarea tehnologică și culturală.
