luni 20 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

polițiști

37 articole
Eveniment

Proiectul legii salarizării ascunde salariile de la Interne. Ministerul a publicat regulile, dar nu și grilele

Ministerul Muncii a publicat, pe 17 iulie 2026, noua formă a proiectului Legii salarizării, însă din document nu se poate ști cât vor câștiga militarii, polițiștii, jandarmii și pompierii. Anexa VI, dedicată sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, descrie mecanismul de calcul, sporurile și majorările posibile, dar nu conține tabelele cu coeficienții necesari stabilirii salariilor. Mai mult, proiectul declară soldele și salariile lunare confidențiale și precizează expres că acestea „nu se publică”. Anexa începe cu Capitolul II Proiectul stabilește că salariul sau solda de funcție va fi calculată prin înmulțirea coeficientului postului cu o valoare de referință. Citește și: EXCLUSIV Pahonțu, șeful SPP, a cumpărat mașini blindate de 215.000 de euro bucata. Serviciul a cumpărat autoturisme de șase milioane de euro în ultimele luni Problema este că documentul public nu arată ce coeficient revine fiecărei funcții. Anexa precizează că limitele coeficienților pentru militari, polițiști și polițiștii de penitenciare sunt prevăzute în Capitolul I.1. Documentul publicat începe însă direct cu Capitolul II, iar tabelul la care face trimitere nu se regăsește în forma disponibilă. Proiectul mai arată că nivelul concret al coeficientului pentru fiecare post va fi stabilit ulterior prin hotărâre a Guvernului, în funcție de instituție, structură și eșalon. În aceste condiții, nu se poate calcula pe baza proiectului oficial cât va câștiga un agent de poliție, un subofițer ISU, un jandarm, un militar sau un ofițer. Formula este publică, salariul nu Dacă valoarea de referință va fi de 4.100 de lei, un coeficient de 1,50 va însemna un salariu de funcție de 6.150 de lei brut. Un coeficient de 1,60 va produce 6.560 de lei, iar unul de 2,10 va însemna 8.610 lei brut. Calculele sunt corecte, dar nu pot fi asociate unei anumite funcții, deoarece proiectul nu arată cui îi revine fiecare coeficient. Nu se poate afirma, de exemplu, că un agent principal va avea coeficientul 1,60 sau că un comisar va fi încadrat la 2,10. Gradul profesional nu este același lucru cu funcția ocupată. Doi angajați cu același grad pot primi salarii diferite dacă lucrează în structuri distincte, au responsabilități diferite sau ocupă posturi cu niveluri diferite de risc și complexitate. Venitul final are mai multe componente Salariul de funcție este doar una dintre componentele venitului. Militarii vor primi solda de funcție și solda de grad, iar polițiștii și polițiștii de penitenciare vor avea salariul de funcție și salariul gradului profesional. La acestea se pot adăuga gradația de vechime, sporurile, primele, indemnizațiile, compensațiile și majorările acordate pentru anumite misiuni sau condiții de muncă. Proiectul prevede șapte gradații de vechime, care pot majora succesiv salariul de funcție. La nivelul maxim, creșterea cumulată poate ajunge la aproximativ 23%. Pentru anumite activități operative, la coeficientul funcției se poate adăuga până la 0,40. La o valoare de referință de 4.100 de lei, suplimentul maxim ar însemna 1.640 de lei brut. Pot beneficia de acest mecanism angajații implicați în intervenții, misiuni operative, acțiuni antiteroriste, protecție, escortare, supraveghere sau cercetare penală. Acordarea nu este însă automată. Categoriile eligibile și valoarea concretă vor fi stabilite prin ordine emise la nivelul fiecărei instituții. Salariile sunt declarate confidențiale În timp ce grilele complete lipsesc, proiectul păstrează regimul special de confidențialitate. Articolul 44 alin. (5) din Anexa VI prevede că soldele și salariile lunare ale personalului din apărare, ordine publică și securitate națională sunt confidențiale și „nu se publică”. Formularea este mai categorică decât cea din actuala Lege-cadru nr. 153/2017, care menționează caracterul confidențial al veniturilor, dar nu conține expresia imperativă „nu se publică”. Proiectul cere transparență, dar introduce o excepție Regimul special din Anexa VI intră în tensiune și cu prevederile generale ale proiectului. Acestea obligă instituțiile publice să publice lista funcțiilor, salariile de bază sau soldele de funcție, sporurile, bazele de calcul și valorile brute ale drepturilor salariale. Anexa dedicată sistemului de apărare spune însă că salariile și soldele lunare nu se publică. Cele două texte ar putea fi interpretate diferit: obligația generală poate viza grilele și funcțiile anonimizate, iar norma specială poate proteja venitul individual al fiecărui angajat. Proiectul nu trasează însă clar această delimitare. Confidențialitatea, în contradicție cu regulile europene Prevederea apare într-un moment în care Uniunea Europeană solicită mai multă transparență salarială. Directiva (UE) 2023/970, adoptată în mai 2023, urmărește aplicarea principiului remunerării egale între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de valoare egală. Actul european se aplică angajatorilor publici și privați și trebuia transpus în legislația națională până la 7 iunie 2026. Directiva nu cere publicarea nominală a tuturor salariilor. Ea acordă însă angajaților dreptul de a primi informații despre criteriile de salarizare și nivelurile medii de remunerare pentru categorii comparabile. În acest context, interdicția generală de publicare ridică problema diferenței dintre protejarea informațiilor sensibile și dreptul angajaților de a verifica dacă sunt plătiți echitabil. Militarii și polițiștii cunosc regulile, dar nu și salariile Lipsa datelor concrete este criticată și de organizațiile sindicale. Sindicatul Polițiștilor „Diamantul” a avertizat, la finalul lunii mai, că lipsa accesului la datele salariale îi va împiedica pe angajați să compare veniturile acordate pentru funcții similare și să identifice eventuale erori, discriminări sau diferențe nejustificate de salarizare. În același timp, absența informațiilor agregate privind salariile pe funcții, grade, vechime și sporuri reduce capacitatea sindicatelor de a identifica inechități, de a formula observații argumentate în cadrul consultărilor și de a apăra drepturile membrilor. Problema este accentuată de faptul că o parte dintre suplimente și majorări va depinde de ordine emise ulterior de conducătorii instituțiilor. Astfel, militarii, polițiștii, jandarmii și pompierii pot vedea arhitectura generală a reformei, dar nu pot afla din proiect cât vor câștiga efectiv. Până la publicarea grilelor complete și a actelor de aplicare, orice sumă atribuită unui agent, unui comisar, unui subofițer sau unui general rămâne o estimare, nu un salariu confirmat oficial.

Proiectul legii salarizării ascunde salariile de la Interne. Ministerul a publicat regulile, dar nu și grilele
Expert în gestionarea conflictelor, acuzat de ultraj: a lovit polițiștii care i-au dat o amendă
Eveniment

Expert în gestionarea conflictelor, acuzat de ultraj: a lovit polițiștii care i-au dat o amendă

Un specialist în managementul conflictelor din Iași a fost implicat într-un incident violent, după ce a agresat doi polițiști locali care l-au sancționat pentru parcare neregulamentară în zona Serviciului de Pașapoarte de pe strada Primăverii. Specialist în conflicte, acuzat de ultraj Bărbatul a devenit agresiv verbal, apoi i-a lovit cu pumnii pe ambii agenți, fiind ulterior imobilizat și încătușat cu sprijinul altor echipaje. Citește și: Cum a amplificat ieșirea PSD de la guvernare criza economică din 2009: ce riscuri există acum Paradoxal, șoferul avea pregătire în gestionarea situațiilor conflictuale, însă și-a pierdut controlul în momentul intervenției poliției. Pe numele acestuia a fost deschis un dosar penal pentru ultraj și lovire sau alte violențe. Continuarea, în Ziarul de Iași

Un polițist a agresat fizic alți doi polițiști veniți la un accident cu victimă minoră
Eveniment

Un polițist a agresat fizic alți doi polițiști veniți la un accident cu victimă minoră

Un polițist din cadrul serviciului de combatere a criminalității organizate a fost condamnat pentru ultraj, după ce și-a agresat doi colegi ajunși la un accident rutier cu o victimă minoră, într-un caz șocant judecat la Curtea de Apel Iași. Decizii contradictorii între instanțe Incidentul, petrecut chiar în prezența unei fetițe rănite, a declanșat o anchetă de durată, iar procesul s-a întins pe parcursul a patru ani, cu decizii contradictorii între instanțe. Citește și: EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei Inițial achitat, polițistul a fost ulterior condamnat, a obținut rejudecarea dosarului prin contestație în anulare, însă verdictul final a rămas același: vinovat. Deși pedeapsa a fost suspendată, condamnarea penală îl obligă să părăsească sistemul, statutul de polițist fiind incompatibil cu o astfel de sancțiune. Continuarea, în Ziarul de Iași

Polițiști suspectați că furau din magazinul pe care ar fi trebuit să îl protejeze, scandal la Roma
Internațional

Polițiști suspectați că furau din magazinul pe care ar fi trebuit să îl protejeze, scandal la Roma

Un amplu dosar de furt zguduie Italia, după ce procurorii din Roma au finalizat o investigație care vizează 44 de persoane suspectate că au sustras haine și parfumuri în valoare de aproximativ 300.000 de euro din magazinul Coin aflat în gara Termini. Printre cei anchetați se numără 21 de membri ai forțelor de ordine, trimiși inițial în zonă pentru a asigura securitatea. Polițiști și carabinieri, suspectați Ancheta, deschisă în octombrie 2024, a scos la iveală o schemă de furt organizat în care ar fi fost implicați polițiști și carabinieri aflați în misiune la gara Termini. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Potrivit presei italiene, aceștia sunt acuzați că ar fi sustras în mod repetat articole vestimentare și parfumuri din magazin, cu sprijinul unei angajate. Dosarul instrumentat de Parchetul din Roma a dus la inculparea a 44 de persoane, într-un caz care ridică semne de întrebare privind integritatea unor membri ai forțelor de ordine. Schema de furt, surprinsă de camerele de supraveghere Imaginile video au dezvăluit modul de operare. O casieriță ar fi pus deoparte haine și parfumuri, ar fi îndepărtat dispozitivele antifurt și ar fi plasat produsele într-o plasă predată ulterior polițiștilor. Pentru a evita suspiciunile, angajata ar fi introdus chitanțe vechi în pungi sau ar fi simulat plăți electronice, încercând să creeze aparența unor tranzacții legitime. Pierderi de sute de mii de euro și închiderea magazinului Furturile repetate au provocat pierderi semnificative. În timpul inventarului realizat în februarie 2024 a fost descoperită o lipsă de gestiune de aproximativ 184.000 de euro. În lunile următoare au dispărut produse în valoare de încă 94.000 de euro, jumătate provenind din raionul de parfumuri. Magazinul Coin din gara Termini și-a închis porțile în urmă cu câteva luni, pe fondul problemelor financiare generate de aceste pierderi. Suspiciuni privind plăți fictive Una dintre înregistrările analizate de anchetatori arată un polițist care intră în magazin cu o plasă de produse alimentare, o lasă la casă, iar câteva ore mai târziu pleacă cu mai multe articole decât ar indica o achiziție obișnuită. Imaginile reprezintă o parte din probele pe baza cărora procurorii au construit dosarul.

Doi polițiști acuzați că au agresat o femeie după apelul la 112 scapă cu sancțiuni minime
Eveniment

Doi polițiști acuzați că au agresat o femeie după apelul la 112 scapă cu sancțiuni minime

Doi polițiști din Iași acuzați că au agresat o femeie care sunase la 112 au scăpat cu sancțiuni minime, unul fiind achitat, iar celălalt primind o amendă penală pe care nu o va plăti. Agresiune reclamată, polițiști păstrați în funcție Hotărârea instanței le permite ambilor să-și păstreze funcțiile, deși incidentul din 8 iunie 2018 a pornit de la un conflict banal între femeia din Cotnari și un vecin. Citește și: Sondaj AtlasIntel: Anca Alexandrescu a crescut puternic, Drulă a picat În urma apelului la 112, în care reclamanta a acuzat aruncarea cu pietre și injurii, operatorul a avertizat-o că riscă amendă dacă situația nu se confirmă. Un echipaj de poliție din Deleni a fost trimis la fața locului, intervenția lor conducând ulterior la acuzațiile de purtare abuzivă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor
Eveniment

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor: dosarul a zăcut prin instanțe timp de aproape nouă ani. Citește și: „ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu” Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor Tribunalul Prahova a constatat intervenirea prescripţiei răspunderii penale şi a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpaţii Mihail Emanuel Saghel (la data faptelor ofiţer de poliţie judiciară, cu funcţia de şef Serviciu în cadrul BCCO Ploieşti), trimis în judecată pentru şantaj, luare de mită, trafic de influenţă, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, Ionuţ Adrian Rădulescu, la data faptei ofiţer în cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie (SJU) Prahova, deferit justiţiei pentru cercetare abuzivă, şi Constantin Sebastian Ristea, acuzat de complicitate la infracţiunea de luare de mită. Judecătorii au dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpatul Constantin Ispas (fost şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Prahova din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie), deferit justiţiei pentru luare de mită, cercetare abuzivă în formă continuată, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, în cazul său urmând să fie constituit un dosar care se va judeca separat. DNA a susținut, potrivit unui cominicat din 2016, în cursul lunii aprilie 2010, Constantin Ispas, în calitate de şef al DGA Prahova, a pretins şi primit de la un denunţător, în perioada aprilie 2010 - februarie 2011, câte 10.000 euro în două tranşe şi ajutor financiar pentru o anumită societate comercială deţinută de un apropiat al său. Ajutorul financiar a constat într-un împrumut în sumă de 200.000 lei.  Aceste avantaje patrimoniale au fost pretinse de Ispas pentru a-l determina pe ofiţerul coordonator din cadrul BCCO Ploieşti, comisarul-şef Mihail Emanuel Saghel, să instrumenteze, într-o anumită direcţie, un dosar penal, astfel încât să se creeze o situaţie favorabilă denunţătorului, cercetat în cauza respectivă.   Procurorii mai susţin că, în perioada 2010-2013, Constantin Ispas i-a determinat pe administratorii a două firme să creeze avantaje materiale altor societăţi comerciale (având ca obiect de activitate comercializarea de produse petroliere), primind în schimb de la reprezentantul acestora din urmă: foloase materiale constând în 1.500 lei, pentru fiecare dintre cele 39 de tranzacţii cu produse petroliere derulate de firmele favorizate, totalizând suma de 58.500 lei; sume de bani cuprinse între 700 şi 2.000 lei, pentru alimentarea cu carburant a autoturismului personal, în toată perioada menţionată; sume de bani sau motorină pentru alimentarea propriului autoturism în cuantum de aproximativ 2.000 lei lunar (începând cu anul 2009 până la sfârşitul anului 2012), furnizarea, în mod repetat, de agregate minerale exploatate în cadrul unei balastiere, echivalentul a 45-50 basculante; transportul unor baloţi de lucernă sau grâu din zona Urlaţi la o fermă pe care o administrează în fapt Ispas Constantin; plata, în vara anului 2011, a cheltuielilor dintr-un concediu împreună cu familia sa pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, sejur în valoare de 2.000 euro. DNA mai menţionează că, în perioada 2014 - 2015, ofiţerul de poliţie Mihail Emanuel Saghel, lucrând în baza delegărilor de competenţă dispuse de DIICOT Ploieşti, a constrâns un jurnalist, prin ameninţare, direct sau prin interpuşi, cu constituirea de dosare penale şi luarea unor măsuri preventive faţă de acesta, în scopul de a-l determina pe de o parte să nu mai editeze şi să nu mai publice materiale de presă compromiţătoare la adresa sa, iar pe de altă parte să compromită un magistrat prin formularea unor denunţuri împotriva acestuia. La data de 18 august 2015, procurorii au găsit la domiciliul lui Mihail Emanuel Saghel 17 documente ce conţineau informaţii secret de stat, înscrisuri de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, pe care acesta din urmă le deţinea fără drept, în afara atribuţiilor sale de serviciu. Cu aceeaşi ocazie, au fost descoperite 39 înscrisuri care conţineau informaţii secret de stat de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, sustrase în mod repetat de poliţist, în perioada 15 februarie 2005 - 8 septembrie 2010, mai arată DNA. În 2023, Agerpres scria că ofiţerul de poliţie Constantin Ispas, din Prahova, obține daune morale de la stat, după ce a fost achitat în dosarul în care a fost judecat și omul de afaceri Sebastian Ghiță. 

Polițiști și jandarmi activi au avut contracte în Congo prin companiile mercenarului Potra
Eveniment

Polițiști și jandarmi activi au avut contracte în Congo prin companiile mercenarului Potra

Polițiști, jandarmi - în Congo cu Potra. Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul de Interne, a declarat joi că, "în urma verificărilor efectuate până la acest moment, un număr de opt jandarmi și trei polițiști ar fi semnat contracte cu companii de securitate care au activat în Republica Democratică Congo." Polițiști, jandarmi - în Congo cu Potra "La nivelul structurilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne s-a dispus o asemenea verificare. (...). Citește și: EXCLUSIV Toată campania lui Lasconi, în online, fără acțiuni în teren, dar cu inimioare și redistribuiri la postări cu mesaje de campanie Nu avem un rezultat final la acest moment, rezultatele sunt în dinamică, rezultatele respective pentru noi sunt foarte importante pentru că, în funcție de constatări, se dispun anumite măsuri legale, și vorbim aici de anumite situații care vin în zona de răspundere penală și de aceea în asemenea situații noi vom face sesizări. Am și făcut asemenea sesizări către organele de parchet. Dacă ieri era un anumit număr de sesizări, astăzi vă pot confirma că de la nivelul structurilor MAI au fost realizate trei sesizări cu privire la trei cadre care, în afara serviciului, în timpul lor liber, concediu, au desfășurat asemenea activități. Sunt în documentare alte opt cadre. Cele 11 cadre provin din Jandarmeria Română și Poliția Română. La finalul acestei activități de verificare, în funcție de constatări, cu siguranță vor fi dispuse, dacă se impun, și alte sesizări, dacă nu, și alte măsuri interne. Sunt opt jandarmi și trei polițiști", a declarat Bogdan Despescu. Sute de foști ofițeri MApN, în Africa Pe lângă ancheta internă a MAI, Ministerul Apărării Naționale a transmis miercuri că "un număr de 466 de militari rezerviști, care provin din cadrul instituției, au semnat, după trecerea în rezervă, contracte cu companii de securitate care au activat în Republica Democratică Congo”. De asemenea, conform aceleiași surse, "șapte militari în activitate care se aflau în concediu de creștere a copilului au desfășurat, în mod nejustificat, activități în Congo."

Polițiștii și pompierii ieșeni protestează după tăierea sporurilor: nu mai dau amenzi, ci doar avertismente
Eveniment

Polițiștii și pompierii ieșeni protestează după tăierea sporurilor: nu mai dau amenzi, ci doar avertismente

Protest la Iași, avertismentele înlocuiesc amenzile. Polițiștii și pompierii ieșeni sunt tot mai revoltați după ce ordonanța „trenuleț”, drept urmare au lansat o formă inedită de protest. Protest la Iași, avertismentele înlocuiesc amenzile Ordonanța „trenuleț” le-a redus veniturile, eliminând plata orelor suplimentare și a zilelor lucrate în weekend sau de sărbători. Citește și: Minciună a Ministerului de Externe, care a anunțat un „schimb de opinii concentrat” între Hurezeanu și ambasadorul Grenell Angajații Ministerului Afacerilor Interne resimt o atmosferă tensionată, potrivit unor surse consultate de Ziarul de Iași. Ca formă de protest, unii polițiști au decis să nu mai aplice amenzi, ci doar avertismente. Continuarea, în Ziarul de Iași

Sute de polițiști din toată țara refuză să mai facă ore suplimentare după ce, prin "ordonanța trenuleț", s-a sistat plata acestora
Eveniment

Sute de polițiști din toată țara refuză să mai facă ore suplimentare după ce, prin "ordonanța trenuleț", s-a sistat plata acestora

Polițiștii vor refuza orele suplimentare neplătite. Polițiștii din Buzău au depus aproximativ 70 de rapoarte prin care refuză efectuarea orelor suplimentare, pe fondul noilor măsuri fiscale adoptate de Guvern, care elimină plata orelor lucrate în zilele de weekend și de sărbători legale. Inspectoratul Județean de Poliție (IPJ) Buzău analizează situația pentru a asigura funcționarea eficientă a activităților de ordine publică. Polițiștii vor refuza orele suplimentare neplătite Potrivit preşedintelui Filialei Buzău, prim-vicepreşedintele la nivel naţional al Sindicatului Poliţiştilor Sidepol, Georgian Hudiţă, măsura luată de polițiști este o reacție la eliminarea sporurilor prin așa-numita "ordonanță trenuleț". Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Acesta a declarat pentru Agerpres: „Programul normal de lucru îl executăm în totalitate, însă după aceste ore de program nu ne mai exprimăm dorința, conform Codului muncii, să mai mergem la serviciu. Sporurile pentru zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, care erau de 75%, au fost tăiate. Este ilogic să mergi la 2 noaptea la serviciu și să fii recompensat doar cu timp liber în altă zi”. Care vor fi consecințele? Refuzul orelor suplimentare afectează activitatea poliției în zonele rurale, unde personalul este deja insuficient. Programul de lucru se va limita la intervalul 8:00-16:00, iar activitățile desfășurate în afara acestor ore vor întârzia. „Cercetările se vor desfășura doar în timpul programului 8:00-16:00. Nu poți să finalizezi lucrările ca atunci când veneai suplimentar sâmbăta sau duminica,” a explicat Hudiță. Ce măsuri ia IPJ Buzău? IPJ Buzău a transmis că toate cererile depuse vor fi analizate și se vor identifica soluții pentru menținerea activităților polițienești la un nivel eficient. „Se vor dispune măsuri pentru identificarea soluțiilor, astfel încât serviciul polițienesc să nu fie afectat. Polițiștii vor fi în continuare la datorie pentru siguranța cetățenilor.” Posibile proteste pe viitor Sindicatul Sidepol a avertizat că nemulțumirile generate de măsurile fiscal-bugetare ar putea escalada, fiind posibilă organizarea unor proteste. Refuzul polițiștilor de a efectua ore suplimentare subliniază tensiunile generate de măsurile fiscale recente. În timp ce IPJ Buzău caută soluții pentru menținerea siguranței publice, situația rămâne delicată, iar impactul asupra activităților polițienești se resimte deja.

Primele proteste în stradă ale bugetarilor împotriva măsurilor fiscale ale lui Ciolacu: polițiștii, în Piața Victoriei
Eveniment

Primele proteste în stradă ale bugetarilor împotriva măsurilor fiscale ale lui Ciolacu: polițiștii, în Piața Victoriei

Polițiștii protestează împotriva noilor măsuri fiscale. Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (FSNPPC) a organizat un protest luni, la sediul Guvernului, împotriva „diminuărilor salariale” și a neindexării pensiilor prevăzute pentru anul 2025. Polițiștii protestează împotriva noilor măsuri fiscale Potrivit sindicaliștilor, protestul, desfășurat în București, marchează nemulțumirea față de măsurile fiscal-bugetare pe care actuala coaliție intenționează să le implementeze. Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură Aceștia au anunțat că acțiuni similare vor avea loc în fața prefecturilor din țară, în special în județele îndepărtate, unde organizarea transportului către Capitală este dificilă. Sindicatul critică prevederile incluse în ordonanța „trenuleț” care urmează să fie adoptată de Guvern. Măsurile criticate Printre cele mai controversate măsuri se numără eliminarea majorării de 75% pentru orele lucrate sâmbăta, duminica și în zilele de sărbători legale pentru angajații din sistemul de apărare și ordine publică. De asemenea, reducerea decontului pentru servicii turistice de la 1.600 lei la 800 lei, reprezentând 50% din cheltuiala efectuată. Sindicaliștii critică și înghețarea salariilor de funcție și a altor beneficii, precum sporurile, indemnizațiile, compensațiile de chirie și normele de hrană și echipament și neindexarea pensiilor cu rata inflației, o măsură care afectează puterea de cumpărare a pensionarilor. Discuțiile cu reprezentanții Ministerului de Interne În dimineața protestului, liderii FSNPPC au fost invitați la sediul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) pentru discuții. La întâlnire au participat ministrul Cătălin Predoiu, secretarii de stat Bogdan Despescu și Romeo Simionescu, precum și directorul general al Direcției Generale Financiare, Răzvan Grecu. Sindicaliștii au prezentat argumente împotriva măsurilor propuse, subliniind impactul negativ al acestora asupra angajaților și serviciilor publice asigurate de MAI. Potrivit FSNPPC, deși ministrul a încercat să îmbunătățească proiectul de ordonanță, măsurile rămân insuficiente. Continuarea protestelor Sindicaliștii au declarat că protestele vor continua în speranța că se vor obține modificări ale proiectului ordonanței „trenuleț”. Aceștia solicită cel puțin păstrarea drepturilor salariale actuale, dacă nu majorări pentru anul 2025. „Protestul nostru continuă pentru că mai există o șansă de a îmbunătăți proiectul OUG și de a asigura stabilitatea drepturilor salariale obținute în ultimii ani,” au transmis reprezentanții FSNPPC. Mesajul pentru Guvern Sindicaliștii atrag atenția că măsurile fiscale propuse vor genera un dezastru în sistemul de apărare și ordine publică. Reducerile financiare și înghețarea beneficiilor riscă să demotiveze angajații și să afecteze calitatea serviciilor publice. Prin aceste proteste, FSNPPC dorește să transmită un mesaj clar Guvernului: păstrarea drepturilor salariale și protejarea pensiilor sunt esențiale pentru menținerea unui sistem de securitate națională funcțional.

Polițiștii de penitenciare vor pensii speciale mai mari și vor lua "cu asalt" sediile centrale ale PSD și PNL
Eveniment

Polițiștii de penitenciare vor pensii speciale mai mari și vor lua "cu asalt" sediile centrale ale PSD și PNL

Polițiștii din penitenciare acuză pensii inechitabile. Potrivit unui comunicat de presă al Federației Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, marţi, 03 septembrie 2024, poliţişti, militarii şi poliţiştii de penitenciare iau cu asalt sediile centrale ale PSD şi ale PNL Polițiștii din penitenciare acuză pensii inechitabile "Coaliţia PSD - PNL alege să îşi bată joc de rezerva militară a ţării, iar acest lucru este inacceptabil. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj În data de 03.09.2024, începând cu ora 10:30, poliţiştii, militarii şi poliţiştii de penitenciare iau cu asalt sediile centrale ale Partidului Social Democrat (PSD) şi ale Partidului Naţional Liberal (PNL) din România, cerând actualizarea urgentă a pensiilor militarilor rezervişti pentru a corespunde nivelurilor salariale ale personalului militar activ. Ca şi în rândul pensiilor civile, există inechităţi majore şi între pensionarii militari, despre care clasa politică omite cu intenţie să vorbească. Deşi în discursul lor politic, atât şeful PSD, Marcel Ciolacu, cât şi şeful PNL, Nicolae Ciucă, manifestă interes pentru militarii rezervişti, în realitate, cei doi lideri politici nu dau doi bani pe poliţişti, militari şi pe poliţiştii de penitenciare, fiind interesaţi doar de satisfacerea intereselor camarilei de partid. Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) subliniază că inechităţile dintre pensionarii militari sunt inacceptabile, având în vedere că rezerviştii sunt chemaţi la luptă în timp de război. Cu o conflagraţie la graniţa României, nu este normal ca statul să menţină asemenea disparităţi în rândul pensionarilor militari, deoarece actualii militari rezervişti au servit ţara cu onoare şi demnitate şi merită să fie trataţi cu respectul pe care l-au câştigat." Lipsa "valorii acordate apărării" Poliţiştii, militarii şi poliţiştii de penitenciare îşi exprimă, de asemenea, frustrarea faţă de lipsa de valoare acordată apărării, securităţii şi ordinii publice a ţării de către politicienii care urmăresc mai mult interesul propriu, decât pe cel al alegătorilor. Cosmin Dorobanţu, preşedintele sindicatelor din penitenciare afirmă: "Nu poţi să-ţi baţi joc de armată! Onoarea şi demnitatea armatei sunt călcate în picioare de politicienii corupţi care nu apreciază sacrificiile făcute de forţele armate, de oamenii legii care luptă împotriva criminalităţii, în ciuda unor legi care sprijină mai mult infractorii decât victimele fărădelegilor." Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) consideră că decăderea în curs a armatei române este un rezultat direct al neglijării statului şi cere Guvernului Români să ia măsuri imediate pentru a rezolva problema oamenilor care, la ordin, ar putea să lupte pentru ţară. "Coaliţia PSD - PNL alege să îşi bată joc de rezerva militară a ţării, iar acest lucru este inacceptabil. Cerem ca pensiile militarilor rezervişti să fie actualizate pentru a reflecta adevărata valoare a serviciului militar pentru România!", declară Cosmin Dorobanţu, preşedintele FSANP.

Noii pantaloni ai uniformelor de Poliție se rup între picioare, reclamă sindicaliștii. IGPR se apără și spune că a testat hainele
Eveniment

Noii pantaloni ai uniformelor de Poliție se rup între picioare, reclamă sindicaliștii. IGPR se apără și spune că a testat hainele

Polițiștii, cu nădragii noi în vine. Într-o postare de pe pagina de Facebook a Sindicatului Europol a fost prezentat cazul unui poliţist căruia i-ar fi cedat pantalonii de la noua uniformă. Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) a reacționat. Polițiștii, cu nădragii noi în vine IGPR a menționat, într-un comunicat de presă, că livrările articolelor de echipament au fost realizate „în conformitate cu clauzele contractuale şi graficele de livrare la toate cele 46 de unităţi din cadrul Poliţiei Române (inspectorate judeţene, şcoli şi centre de formare), distribuţia produselor către poliţişti realizându-se din depozitele unităţilor”. Citește și: Salariul mediu net în administrația publică – 7.055 lei/lună, cu 1.000 de lei mai mult decât acum un an IGPR a precizat că, atât în cadrul procedurii de achiziţiei, cât şi la momentul recepţionării produselor, „furnizorii au prezentat buletine de analiză/rapoarte de încercare, iar parametrii determinaţi prin acestea s-au încadrat în specificaţiile tehnice de produs". Verificări la textile și pielărie Conform IGPR, în situaţia în care au fost sesizate anumite neconformităţi, au fost efectuate verificări suplimentare la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie Bucureşti. Verificările au fost făcute pentru determinarea caracteristicilor materialelor din care sunt confecţionate articolele de echipament. Rezultatul a fost că produsele au parametrii conform celor din specificaţiile tehnice. "Pentru garanţia produselor a fost stabilit, încă din anul 2023, un mecanism la nivelul structurilor teritoriale, astfel încât, în cazul identificării unor neconformităţi la articolele de echipament, acestea să fie înlocuite, fără costuri suplimentare pentru poliţişti. De asemenea, pentru orice situaţie privind deteriorarea elementelor de uniformă, poliţiştii au în permanenţă posibilitatea să se adreseze structurii de profil a unităţii din care fac parte, în vederea înlocuirii acestora", se mai menţionează în comunicatul IGPR. În postarea de pe Facebook, a Sindicatului Europol, se menționează și costul uniformei: „Costul pe care îl plătim pentru calitatea turcească/chinezească, frumos ambalată sub steagul României de pe reperele noii uniforme de poliţie, este de 7465 lei".

Bugetarii au potopit Înalta Curte de Casație și Justiție cu cereri de majorare a salariilor și pensiilor speciale
Eveniment

Bugetarii au potopit Înalta Curte de Casație și Justiție cu cereri de majorare a salariilor și pensiilor speciale

Bugetarii au potopit Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) cu cereri de majorare a salariilor și pensiilor speciale. ICCJ va judeca la 16 septembrie și 28 octombrie nu mai puțin de 21 de solicitări de acest fel. Citește și: Magistrații vor un nou privilegiu: să se pensioneze cu pensie specială chiar dacă nu mai sunt judecători și procurori. Înalta Curte trebuie să ia o decizie Dacă ele vor fi admise, fie și parțial, nu se știe ce impact bugetar vor avea. Bugetarii au potopit Înalta Curte cu cereri de majorare a salariilor Pentru ce au dat bugetarii statul în judecată: Cadrele didactice plătite cu ora, dar care au și un contract pe durată nedeterminată, vor „concediu de odihnă plătit și pentru timpul efectiv lucrat în regim de plată cu ora, respectiv de indemnizația aferentă zilelor de concediu de odihnă cuvenite și neefectuate, la încetarea contractului individual de muncă pe durată determinată” Magistrații vor ca ICCJ să decidă dacă, după ce au câștigat în instanță majorarea salariilor, măsura se aplică retroactiv, din 2018 Cadrele medicale vor ca sporul de condiții periculoase să se aplice gărzilor. Funcționarii publici plătiți la nivel maxim vor eliminarea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare. Polițiștii vor pensii de magistrați Procurorii și grefierii vor ca salariile să le crească cu 25%, iar sporurile de 45% să fie calculate raportat la salariile mărite Personalul din spitale vrea spor de radiații cumulat cu spor de condiții periculoase, chiar dacă desfășoară doar activități ocazionale la laboratorul de radiologie Angajații ministerului agriculturii vor ca stimulentele să fie introduse în calculul indemnizaţiei de concediu de odihnă. Mai multe dosare se referă la impozitarea progresivă a pensiilor speciale DeFapt.ro a scris de miercuri că ICCJ trebuie să stabilească dacă perioada în care o persoană, licenţiată în drept, a ocupat funcţii de specialitate juridică (ofiţer MAI) poate fi luată în considerare la data de 14.12.2022 pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 - adică poate primi pensie de magistrat.

Statul începe să dea rateuri: polițiștii de la Permise nu și-au primit salariile pe luna iunie
Eveniment

Statul începe să dea rateuri: polițiștii de la Permise nu și-au primit salariile pe luna iunie

Polițiștii de la Permise, fără salarii. Scandal printre polițiștii de la Serviciul Public de Permise și Înmatriculări Iași. Polițiștii de la Permise, fără salarii Aceștia sunt supărați pentru că statul nu le-a achitat salariile pe luna trecută. Citește și: VIDEO Coldplay a postat un video despre București: Babasha apare în două rânduri, cu imagini din al doilea concert Lefurile polițiștilor trebuiau date pe data de 14, ca de obicei. Dar polițiștii se plâng de faptul că nu au primit banii, în condițiile în care mulții dintre ei au rate, copii etc. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Candidatul PSD la funcția de primar a comunei Pogana, Vaslui, prins în flagrant când șpăguia polițiștii veniți în control la magazinul soției
Politică

Candidatul PSD la funcția de primar a comunei Pogana, Vaslui, prins în flagrant când șpăguia polițiștii veniți în control la magazinul soției

Marcel Gâfu, candidatul PSD la funcția de primar acomunei Pogana, din Vaslui, a fost prins în flagrant când șpăguia polițiștii veniți în control la magazinul soției, scrie Vremea Nouă. Citește și: Primarul pesedist care-l adula pe Ceaușescu a comis un accident și a fugit de la fața locului Potrivit acestui site de știri, Gâfu le-a promis polițiștilor care verificau magazinul o șpagă de 2000 de lei, dar până la momentul flagrantului, acesta a mai pus o mie de lei la suma inițială. Candidatul PSD, prins când șpăguia polițiștii „Numai că în sediul Poliției din Pogana, în locul înțelegerii cu polițiștii, a avut loc un flagrant, care a dus la reținerea candidatului PSD la Primăria Pogana, sub acuzația de «dare de mită»”, relatează Vremea Nouă. „Doi ofițeri de poliție din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice – Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui au respins mita oferită de un lucrător economic cu ocazia unui control și au formulat denunț la DGA – SJA Vaslui privind săvârșirea infracțiunii de dare de mită. Ca urmare a acestei situații, duminică, 19 mai 2024, ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Vaslui, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, au organizat și prins în flagrant un bărbat în timp ce oferea suma de 3000 de lei celor doi ofițeri de poliție. În fapt, în cursul zilei de ieri, în jurul orei 11.40, polițiștii au efectuat un control la o societate comercială situată în comuna Pogana, județul Vaslui, administrată de soția celui în cauză, iar pentru a nu se lua măsurile legale față de neregulile constatate, acesta a promis că le va remite polițiștilor suma de 2000 de lei. În urma activităților desfășurate procurorul de caz a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de persoana prinsă în flagrant pentru dare de mită și reținerea acesteia pentru 24 de ore”, a comunicat Direcția Generală Anticorupție. Gâfu a mai fost primar în Pogana.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră