vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pnl

497 articole
Politică

Dreapta Unită va avea majoritatea în Consiliul General

Alianța Dreapta Unită (USR-PMP-Forța Dreptei) va avea majoritatea în Consiliul General al Municipiului București (CGMB), PSD este pe locul II, iar PNL pe III, arată datele unui exit-poll realizat de CURS și Avangarde. Citește și: Colecția de mașini și vila uriașă a lui Andrei Iordănescu, fiul lui Anghel Iordănescu, bugetar, candidat PSD și client al familiei Firea-Pandele Dreapta Unită va avea majoritatea în Consiliul General Potrivit acestui exit-poll, Dreapta Unită a fost votată de 30% dintre alegători, PSD de 28%, PNL - 12%, AUR - 10%, iar PUSL (formațiunea lui Dan Voiculescu și Piedone) - 7%. Nu este clar dacă alte formațiuni trec pragul electoral. Acest exit poll arată că Nicușor Dan ar fi cumulat 45% din intenția de vot, Gabriela Firea – 24%, Piedone – 16%, iar Sebastian Burduja – 12%. Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, care a candidat pentru un nou mandat, fiind prezentat drept câştigător de către rezultatele sondajelor realizate la ieşirea de la urne, a declarat, duminică seară, că probabil a făcut greşeli în ultimii ani, dar niciodată nu şi-a bătut joc de mandat. El a afirmat că alegerile sunt câştigate de comunităţi, iar cea din Bucureşti şi-a dorit onestitate. Primarul general a afirmat că va declanşa un referendum pentru a se stabili cum se vor împărţi banii din Bucureşti, între Primăria Generală şi cele de sector.

Dreapta Unită va avea majoritatea în Consiliul General Foto: Inquam/Octav Ganea
Nicușor Dan spulberă în București Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Nicușor Dan spulberă în București

Rezultate neoficiale exit poll, ora 14.00: Nicușor Dan spulberă în București, Dreapta Unită este pe primul loc în Capitală, iar Clotilde Armand ar putea câștiga Sectorul 1. Citește și: Colecția de mașini și vila uriașă a lui Andrei Iordănescu, fiul lui Anghel Iordănescu, bugetar, candidat PSD și client al familiei Firea-Pandele Nicușor Dan spulberă în București Potrivit acestor date, la ora 14.00, din datele culese de operatorii de teren care adună date pentru exit poll-urile care vor fi prezentate după închiderea urnelor, actualul primar al Capitalei ar fi fost votat de 37% dintre alegătorii care veniseră la urne până la acea oră. El era urmat de Gabriela Firea - 26%, Piedone - 16% și Sebastian Burduja - 14%. În ceea ce privește votul pentru Consiliul General al Municipiului București, Dreapta Unită (USR-PMP-Forța dreptei) era pe primul loc, cu 31% din voturi, PSD - 28%, AUR - 13% și PNL - doar 12%. În Sectorul 1, datele culese de operatorii din teren arătau că Clotilde Armand (USR) are 41% din voturi, în timp ce George Tuță (PNL-PSD) ar fi strâns 37%. Citește și: GALERIE FOTO Cum au ieșit din cabina de vot principalii candidați pentru București: Piedone – încruntat, Firea – încordată, Burduja – resemnat, Nicușor – zâmbitor Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare, la nivel naţional, a fost la ora 16.00 32.36 %, iar la alegerile locale 31,8 %, conform datelor oficiale anunţate de BEC. La alegerile europarlamentare din 2019, la aceeaşi oră, prezenţa era 31.29 %, iar la alegerile locale din 2020 a fost 30,94%.

Nicușor Dan domină, Burduja este mult sub scorul PNL Foto: Inquam/ Saul Pop
Politică

Nicușor Dan domină, Burduja este mult sub scorul PNL

Au apărut, pe surse, primele date, neoficiale, de la operatorii care strâng datele pentru exit-poll: în București, Nicușor Dan domină, iar Sebastian Burduja este mult sub scorul PNL. Nicușor Dan domină, Burduja este mult sub scorul PNL Potrivit acestor date, dintre cei care votaseră până la ora 11.00, circa 35% votaseră pentru actualul primar al Capitalei, în timp ce Gabriela Firea avea un scor de 29%. Citește și: Colecția de mașini și vila uriașă a lui Andrei Iordănescu, fiul lui Anghel Iordănescu, bugetar, candidat PSD și client al familiei Firea-Pandele Cristian Popescu Piedone venea pe locul trei, cu 16%, în timp ce scorul lui Burduja varia între 10% și 15%, în funcție de institutul care colecta datele pentru exit-poll. Pentru comparație, PNL ar fi avut, la ora 11.00, între 17 și 22%. La Consiliul General al Municipiului București, PSD avea între 29 și 25%, iar Alianța Dreapta Unită între 24 și 18%. Citește și: Șeful PSD Argeș, fostul peremist Ion Mînzină, îi face „je guri” pe aliații din PNL. Atac suburban la adresa liberalilor dinspre presa PSD La ora redactării acestei știri, 13.25, prezența la vot era de peste 23% la nivel național și 17,61% la București. “Am votat pentru onestitate în viaţa publică, am votat pentru realism în viaţa publică pentru că este important ca oamenii politici să spună pe unde suntem şi ce putem realist să facem şi am votat împotriva mafiei imobiliare. Vreau să îndemn oamenii să iasă la vot pentru că e un moment în care ei decid direcţia în noi o să mergem”, a declarat Nicuşor Dan la ieşirea din secţia de votare.

Șeful PSD Argeș îi face „je guri” pe aliații din PNL Foto: Facebook
Politică

Șeful PSD Argeș îi face „je guri” pe aliații din PNL

Șeful PSD Argeș, fostul peremist Ion Mînzină, îi face „je guri” pe aliații din PNL, chiar pe pagina de Facebook a PNL Argeș. În plus, cu câteva ore înainte de deschiderea urnelor, Ziarul de Argeș Oficial - o publicație care susține PSD - a lansat un atac suburban împotriva unui susținător al PNL (N:red: Am păstrat ortografia fantezistă a autorului): „Mâine să nu fi trist, PNL o va suge ca de obicei! Singura diferență este ca acum le vei da o gură de ajutor!”. Citește și: EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte false, cetățenia R. Moldova. Printre ei, „Mike” Lobanov, care a investit în secret în Europa banii lui Abramovici, și miliardarul sancționat Serghei Lomakin Șeful PSD Argeș îi face „je guri” pe aliații din PNL Mînzină, care conduce PSD Argeș, este președinte al Consiliului Județean și candidează pentru un nou mandat, a scris, pe pagina de Facebook a organizației liberale din Argeș: „JE...guri(je in franceza inseamna ...EU). Consultati DEX ...ortopedic!"CA CARTEA "este pentru ...penelisti!”. Atacul său vine după ce PNL Argeș a prezentat o captură de ecran în care Mănzină îl făcea „prost” pe unul din criticii săi. În paralel Ziarul de Argeș se răfuia cu liberalii într-un limbaj suburban. „Chiar în acest moment, Adrian Stefanoiu, zis ,«Pielea P*lii, un ratat complet, un distrus părăsit de toate femeile cu care s-a intersectat, îi rupe bucile lui Perianu de la PNL cu un mozol relaxant, similar celui aplicat pe vremuri senatorului Valeca de la PSD! Stefanoiu, ca orice distrus cu p*ta mica, se lauda ca a avut un rol important in victoria din 2020 a lui Ion Mînzînă! (...) În rest, plânge Lenuța că n-o destresezi deloc, caută o p…ă de ajutor peste tot! Este că nu te așteptai să știu și asta, importantule? Asta e, femeia se chinuie fără, în loc s-o chinui tu ! Dar de unde nu e, nici petarda nu poate cere! Te-aș scuipa când te văd pe stradă, dar mi-e scârbă că-mi voi murdări saliva! Mâine să nu fi trist, PNL o va suge ca de obicei! Singura diferență este ca acum le vei da o gură de ajutor!”, a scris Ziarul de Argeș pe pagina de Facebook.

Primar de comună sărac, nabab funciar (sursa: Facebook/Danut Mitrea)
Investigații

Primar de comună sărac, nabab funciar

Primar de comună sărac, nabab funciar. Dănuț Petrișor Mitrea, primarul comunei Stănești, a strâns o avere de nabab în cele două mandate de edil al celei mai sărace localități din județul Giurgiu. Cu venituri modeste de câteva sute de euro pe lună, a reușit să cumpere peste 73 de hectare de teren arabil în primul mandat de primar, plus un BMW nou. Citește și: INTERVIU VIDEO Nicușor Dan vorbește în premieră despre cum era „prelucrat” lotul olimpicilor la matematică înainte de plecările în străinătate: „Niciodată discuții individuale” La jumătatea celui de-al doilea mandat de primar, pe numele său se aflau nu mai puțin de 116 terenuri arabile. Alte 80 de terenuri au fost cumpărate pe numele fiului său. Mai mult, mama sa, în vârstă de 80 de ani, administrează afacerea familiei. Care a generat în 2022 un profit de aproape 600.000 de euro din activități agricole. Primarul Dănuț Petrișor Mitrea se laudă că a scăpat de o investigație a Agenției Naționale de Integritate, deși nu poate justifica banii cu care a cumpărat majoritatea terenurilor pe care nici măcar nu le-a menționat integral în declarațiile de avere. Cariera politică a primarului este strâns legată de PSD și PNL. Primul mandat de primar l-a câștigat în anul 2016 în calitate de membru al PNL. Patru ani mai târziu, i-a abandonat pe liberali din dragoste pentru baronii PSD de Giurgiu Niculae Bădălău și Marian Mina. Acum a revenit în tabăra PNL. Familie cu doi copii, venituri de 2.500 de lei lunar Dănuț Petrișor Mitrea era în urmă cu 13 ani un simplu consilier local liberal al comunei Stănești din județul Giurgiu. Soția lui, Petruța Mihaela Mitrea, era angajată ca funcționar la primărie. Cei doi soți dețineau atunci un teren agricol de aproape 30 de hectare cumpărat în 1999, un alt teren intravilan, de 1.400 mp, și o casă. Mai aveau și două mașini: Dacia Logan și Dacia Pick Up. Câți bani avea soții Mitrea în anul 2011? Conform declarației de avere depusă în iunie 2011 de Petruța Mihaela Mitrea, Dănuț Petrișor Mitrea obținuse 15.000 lei din vânzare de cereale, plus încă 970 de lei, indemnizația de consilier local. Ea avea un venit 11.113 lei. Cu tot cu alocațiile copiilor, aveau venituri cumulate de aproximativ 30.000 lei anual. Ceea ce înseamnă că soții Mitrea și cei doi copii ai lor trăiau lună de lună cu aproximativ 2.500 lei. Cumpăra terenuri și sărac fiind Viața liberalului avea să se schimbe radical în anul 2016, după ce a câștigat funcția de primar la Stănești. Chiar dacă a menționat venituri modeste, în declarația de avere avea să-i apară nu mai puțin de 15 terenuri agricole. Mai mult, declarația de avere a noului primar era mult diferită de cea din 2011 depusă de soția sa. De exemplu, el a menționat că ar fi cumpărat în perioada 2007 – 2011 nu mai puțin de șase terenuri agricole cu o suprafață cumulată de 38,24 hectare. Terenuri care nu apar în declarația de avere a Petruței Mitrea din 2011. Ulterior, din 2012 până în 2016, a mai cumpărat alte nouă terenuri arabile care aveau cumulat aproape 73 de hectare. Adică peste 111 hectare, în total. Mai mult, cu aceleași venituri modeste a reușit să își cumpere un BMW nou și un Renault Master second hand. Mărunțiș de la Dănuț Agro SRL Nu se știe de unde a făcut rost de bani pentru achiziția terenurilor pe persoană fizică și a mașinilor. Cert este că Dănuț Petrișor Mitrea, conform documentului citat, era remunerat cu suma de 8.190 de lei pentru funcția de administrator al firmei sale, Dănuț Agro SRL. În plus, tot de la propria firmă a mai încasat o arendă de 12.000 de lei, o subvenție de la APIA Giurgiu de 1.200 de lei și 23.000 de lei din vânzarea cerealelor. Alți 1.300 de lei i-a primit ca indemnizație de consilier local. La aceste venituri se adăugă și salariul anual al soției sale, de aproape 13.000 lei. În total, familia Mitrea raporta venituri anuale de aproape 60.000 lei în 2016. În 2020, a trecut de la PNL la PSD Cu aceleași venituri modeste, familia Mitrea a mai cumpărat alte 14 hectare de teren agricol până în august 2020. An în care Dănuț Petrișor Mircea decis să treacă în tabăra PSD Giurgiu, controlată atunci de baronul local Niculae Bădălău și de controversatul Marian Mina. "Am ales să mă alătur celor de la PSD Giurgiu pentru că sunt o echipă de profesionişti, oameni serioşi, care au respectat promisiunile făcute giurgiuvenilor", spunea atunci noul primar pesedist Dănuț Petrișor Mitrea. În martie 2021, primăria Stănești a fost călcată de polițiștii giurgiuveni, coordonați de un procuror de la Judecătoria Giurgiu, pentru că peste 100 de persoane și-ar fi falsificat reședința pentru a putea vota la alegerile parlamentare din 2020. Ancheta nu a fost finalizată nici până astăzi. ANI, adrese timide în 2022 Apoi, în toamna anului 2022, primarul a intrat în atenția Agenției Naționale de Integritate. Inspectorul de integritate Anca Delia Băltărețu a cerut primăriei Stănești să comunice "situația bunurilor mobile și imobile declarate în vedere impozitării, precum și copii certificate ale documentelor care au stat la baza dobândirii – înstrăinărilor bunurilor respective" în cazul familiei Mitrea. Practic, era vorba de toate bunurile primarului Dănuț Petrișor Mitrea, ale Petruței Mihaela Mitrea și ale fiului lor, Ginel Nicușor Mitrea. Primar de comună sărac, nabab funciar Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că, înainte cu câteva luni de începerea investigației ANI, pe numele primarului Dănuț Petrișor Mitrea erau înregistrate la cadastru nu mai puțin de 116 terenuri, toate situate în comuna Stănești. Marea majoritate, cumpărate împreună cu soția sa, Petruța Mihaela Mitrea. Separat, pe numele fiului lor Ginel Nicușor Mitrea, au fost cumpărate alte 80 de terenuri agricole. Întrebat cum a reușit să cumpere atât de multe terenuri agricole în contextul în care raportează că încasează venituri modeste din salariu, primarul s-a apărat. "De unde știți dumneavoastră că nu se pot cumpăra din salarii? Tot ce am luat din dividende am cumpărat terenuri. Eu nu lucrez acum la firmă, băieții se ocupă. E totul transparent. Ancheta (investigația ANI – n.r.) s-a închis. Noi avem o firmă agricolă și acum o administrează băiatul meu cel mare. Am doi băieți, unul e student, care se ocupă. Firma e a mamei mele. Nu! Soția e asociat unic, iar mama e administrator", a spus Mitrea pentru DeFapt.ro. Dar din declarațiile de avere ale familiei Mitrea nu rezultă că s-au încasat bani din dividende. 196 de terenuri pe persoană fizică și 22, pe firmă Firma familiei Mitrea, Dănuț Agro SRL, avea, în februarie 2022, 22 de terenuri agricole, pe lângă cele aproape 200 deținute în nume privat de primarul Mitrea și de fiul său. Societatea este patronată în prezent de Petruța Mihaela Mitrea, iar de administrarea firmei se ocupă în acte Maria Sărăcilă, o femeie în vârstă de 80 de ani. Cea din urmă este mama primarului. Datele finaciare ale firmei arată că în anul fiscal 2022 a avut o cifră de afaceri de peste 3,76 milioane lei și un profit net de peste 2,9 milioane lei. Totul, cu doar cinci angajați. În schimb, activele imobilizate ale firmei au fost evaluate la peste 6,8 milioane lei. A revenit la PNL Primarul Dănuț Petrișor Mitrea și-a pierdut dragostea față de baronii PSD Niculae Bădălău și Marian Mina, motiv pentru care a revenit în PNL Giurgiu. Întrebat de către DeFapt.ro ce l-a determinat să revină în tabăra PNL, primarul Dănuț Petrișor Mitrea a spus că gestul a fost făcut pentru Toma Petcu, candidatul liberalilor la șefia Consiliului Județean Giurgiu. "Am plecat mai mulți primari din PSD pentru cel care va candida la Consiliul Județean. Am plecat pentru Toma Petcu", a spus primarul. În urma unui asemenea răspuns a fost întrebat pentru ce candidat a plecat în urmă cu patru ani de la PNL la PSD. Primarul Dănuț Petrișor Mitrea a răspuns în hohote de râs: "Hă, hă, hă! Puneți acuma atâtea întrebări? Hă, hă, hă... nu vă pot răspunde la telefon". Ulterior a spus că a scăpat de investigația ANI: "Nu e, domn'e, nici o cercetare. A venit de la ANI o hârtie din care rezultă că totul închis. E totul în regulă".

Nicușor Dan explică relația sa cu Ciucă Foto: captură video
Politică

Nicușor Dan explică relația sa cu Ciucă

Nicușor Dan explică, într-un interviu (VIDEO la finalul articolului) pentru DeFapt.ro, relația sa cu președintele PNL Nicolae Ciucă: în ce moment au colaborat cei doi bine. „La Nicolae Ciucă am apelat când a fost dezbaterea de cod urbanismului în Parlament și am avut o discuție foarte bună și m-a bucurat că PNL-ul și-a schimbat pe niște puncte poziția în urma discuției pe care am avut-o”, a spus primarul Capitalei. Citește și: Pariorii știu cel mai bine: aproape nimeni nu mai pune bani pe Firea, Piedone sau Burduja. Cota lui Burduja: 35 la 1 El a arătat și care este legătura sa cu președintele PNL București, Sebastian Burduja: „E o diferență mare între ce discutăm când discutăm-n față în față și ce spune când este în conferință de presă despre mine”. Nicușor Dan explică relația sa cu Ciucă „Mircea Marian: Nu vreau să vă întreb dacă o să votați cu Nicolae Ciucă sau cu Cătălin Drulă, dar sunt curios, în special pentru că am văzut fotografia aceea foarte veselă de la stadion. Care e relația dumneavoastră cu domnul Ciucă? Nicușor Dan: O relație foarte bună, personal. Mircea Marian: Deci, o relație foarte bună personală... Nicușor Dan: Un motiv este că niciunul dintre noi nu este politician tipic. Ne-am întâlnit cu diverse în diverse ocazii... Mircea Marian: Deci mai vorbiți cu el? Nicușor Dan: Da, da, da, sigur. Mircea Marian: Peste relația cu Burduja, care e șeful PNL București, relația cu Nicolae Ciucă? Nicușor Dan: Nu, n-am apelat la domnul Ciucă când am avut de rezolvat o problemă de București. Am discutat înainte de ședințele de Consiliul General, când a fost nevoie, am discutat fie cu Ciucu, fie cu Hubert Thuma, fie cu Sebastian Burduja. La Nicolae Ciucă am apelat când a fost dezbaterea de cod urbanismului în Parlament și am avut o discuție foarte bună și m-a bucurat că PNL-ul și-a schimbat pe niște puncte poziția în urma discuției pe care am avut-o. Mircea Marian: Credeți că domnul Burduja o să se țină de cuvânt când spune: „Nu vă dăm nicio susținere în viitorul consiliu, pentru că n-ați avut o dezbatere cu mine”? Nicușor Dan: Asta e o decizie pe care nu o ia....din cunoașterea pe care o am față de Partidul Național Liberal...nu e o decizie pe care să o ia președintele de filială municipal. E decizie pe care o ia comitetul de conducere, care are cam 20 de persoane. Și eu cred că...bun, nu putem să anticipăm totul...dar eu cred că în politică, totuși, oamenii politici să asculte ce vor oamenii care le-au dat mandatul, bucureștenii. Și nu cred că bucureștenii vor să avem patru ani o luptă între primar și consiliu. Dimpotrivă, vor să aibă o majoritate care, în urma unei negocieri, să aibă niște proiecte pe care să le ducă la bun sfârșit. Mircea Marian: Ați mai vorbit cu domnul Burduja în ultima perioadă de timp? Nicușor Dan: Ne-am întânit întâmplător într-un studio de televiziune, acum două-3 săptămâni, altfel nu. E o diferență mare între ce discutăm când discutăm-n față în față și ce spune când este în conferință de presă despre mine”. „În turul întâi o să mai vedem” În ceea ce privește votul său la prezidențiale, edilul-șef al Capitalei a evitat să spună ce va face în turul I, dar a arătat că în turul II va vota candidatul dreptei. „Mircea Marian: Ce o să faceți în campania electorală la prezidențiale? Pentru că ați mai avut această problemă în 2020, când USR a fost foarte supărat că îl susțineți pe Ludovic Orban. Nicușor Dan: Da, bun, în primul rând, haideți să așteptăm. Haideți să așteptăm mai întâi votul, după care negocierile pe Consiliul General. În orice caz, în turul doi votul meu va fi și susținerea mea va fi către candidatul de dreapta. Asta e fără niciun fel de discuție, dar în turul întâi o să mai vedem”. „E absolut logic să discuți cu toată lumea” În ceea ce privește relația cu PUSL și Cristian Popescu Piedone, Nicușor Dan este sceptic că actualul primar al Sectorului 5 ar putea ajunge viceprimar al Capitalei. Însă el a arătat și cum au decurs negocierile cu PSD în mandatul trecut. „Mircea Marian: O să intre probabil în viitorul consiliu și Cristian Popescu Piedone și PUSL-ul. Cu ei ați putea discuta dacă s-ar ajunge în situația în care ați avea nevoie de voturile lor? Nicușor Dan: Noi am discutat cu toată lumea, inclusiv în mandatul ăsta. Știți că codul administrativ spune că pentru chestiuni care vizează patrimoniul trebuie să ai o majoritate de două treimi. Ca să expropriem Hanul Solacolu, ca să putem să-l consolidăm, să-l vedem în circuit, am avut nevoie de voturile PSD-ului. Am avut de mai multe ori în cuprinsul mandatului. Atunci au venit și ei și ne-au cerut să le votăm niște proiecte de pe la sectoare. Deci, e absolut logic să discuți cu toată lumea. Mircea Marian: Piedone a spus că și-a dorit postul de viceprimar. ar merge cam departe? Nicușor Dan: Votul pe viceprimar e dat de consiliu. Și e logic ca viceprimarii să corespundă cu o majoritate în consiliu, că altfel ar fi absurd. Eu cred că e puțin probabilă varianta asta. Eu cred în continuare că varianta cea mai probabilă este o majoritate între dreapta unită, adică USR-PMP, Forța Dreptei, sper să intre și Reper, să se adauge majorității și Partidul Național Liberal”.

Bătaie între susţinătorii PSD şi PNL în Belciugatele Foto: News.ro
Politică

Bătaie între susţinătorii PSD şi PNL în Belciugatele

Bătaie între susţinătorii PSD şi PNL în comuna Belciugatele: scandalul a avut loc în stradă, în satul Măriuţa, unde echipele de campanie ale celor două partide au fost la un pas de a se încăiera, ei filmându-se în timp ce se ameninţă, se înjură, se jignesc şi scuipă. Citește și: Piedone, cu bacalaureatul la 35 de ani, s-a dus la Târgul de Carte, la lansarea cărții lui Sebastian Burduja. „Succes. Amândoi pentru Bucureşti”, i-a urat el candidatului liberal Bătaie între susţinătorii PSD şi PNL în Belciugatele În scandal au fost implicaţi, pe de o parte, actualul primar, Mihai Gurlui, fratele acestuia, care deţine funcţia de viceprimar şi susţinătorii celor doi, de la PSD, de cealaltă parte aflându-se candidatul PNL, Fănel Dinu, fost poliţist şi şef de post, o profesoară şi susţinătorii PNL. În urma scandalului a fost necesară intervenţia Poliţiei, scrie news.ro. Video: Facebook Mihai Palangeanu „La data de 1 iunie a.c., în jurul orei 17:25, poliţiştii din cadrul Poliţiei Oraşului Fundulea au fost sesizaţi, prin apel 112, de către un bărbat, de 43 de ani, din comuna Belciugatele, cu privire la faptul că a fost agresat fizic de către un funcţionar public. În urma primelor cercetări efectuate, poliţiştii au constatat faptul că, în jurul orei 17:00, în satul Măriuţa, din comuna Belciugatele, s-ar fi întâlnit susţinătorii a două partide politice. Apelantul, în timp ce primea ajutor medical, a susţinut faptul că, în jurul orei 17:20, în timp ce s-ar fi aflat staţionat într-o intersecţie, pe fondul unor discuţii în contradictoriu, ar fi fost agresat fizic de către un tânăr, de 29 de ani, şi doi bărbaţi, unul de 56 de ani, funcţionar public şi celălalt, de 61 de ani, fratele acestuia. Aceştia din urmă, făcând parte dintr-un alt partid politic faţă de persoana vătămată. Totodată, bărbatul agresat a fost transportat la spital, în vederea acordării de îngrijiri medicale”, transmite, duminică, Poliţia judeţeană Călăraşi. Video: Facebook Mariana Anghel În scandalul din satul Măriuţa au fost implicaţi susţinătorii PSD şi PNL, miza fiind primăria acestei comune pentru care candidează din partea PSD Ovidiu Gurlui, fratele primarului şi al viceprimarului în funcţie, iar din partea PNL Fănel Dinu, fost poliţist şi şef de post, care pe reţelele de socializare se prezintă drept „persoană publică” şi care este susţinut de o profesoară de la şcoala din comună. Video: Facebook George Voicila Grupul PSD a fost condus de primarul comunei Mihai Gurlui, aflat la finalul celui de-al treilea mandat şi care acum îşi susţine fratele. Edilul şi fratele său, Gabriel Gurlui, sunt printre cei acuzaţi de agresiune. Într-o declaraţie dată duminică pentru News.ro, primarul Mihai Gurlui respinge toate acuzaţiile şi acuză echipa PNL de agresiuni şi provocări. Primarul PSD respinge acuzațiile unui "individ" și ale unei "individe" „Echipa PNL condusă de un individ şi de o individă tot încearcă acţiuni de intimidare şi de provocare asupra echipei PSD. Ei şi-au anunţat ieri că desfăşoară acţiuni de campanie electorală în Belciugatele şi noi am înţeles atunci să mergem într-un sat vecin, în Măriuţa. Ei au venit după noi, în Măriuţa, să ne provoace. Filmuleţele postate pe Facebook sunt, consider eu, edificatoare. Vinovat este staff-ul de campanie, candidatul PNL şi capo di tutti este o doamnă, care pretinde că este o doamnă, dar nu este, Mariana Anghel”, a adăugat primarul. Edilul admite că a fost chemat la Poliţie în dosarul de lovire. „Am spus poliţistului care m-a convocat că voi da declaraţie la procuror”, mai spune Mihai Gurlui. El spune că nu ştie cu exactitate dacă fratele său, Gabriel Gurlui, a dat declaraţii la Poliţie în dosarul deschis în urma incidentelor de sâmbătă. Primarul susţine totodată că persoana care spune că a fost agresată„ ”a jucat un teatru”, subliniind că şi în urmă cu cinci ani acesta l-a acuzat.

PNL nu va fi de acord cu măsura impozitării progresive, spune Tănase Stamule
Politică

PNL nu va fi de acord cu măsura impozitării progresive

PNL nu va fi niciodată de acord cu măsura „antieconomică” a impozitării progresive, a anunțat, azi, pe Facebook, Tănase Stamule, decanul Facultății de Administrare a Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ) din cadrul ASE. „Iluzia că statul știe ce să facă mai bine cu taxele tale este doar un banc prost socialist”, a scris el. Citește și: Poliția română se laudă că duplicatul permisului de conducere va fi disponibil online, dar este nevoie de „cont de utilizator”, care se obține la ghișeu! Declarația sa vine după ce mai mulți lideri PSD au sugerat că intenționează la cota unică de impozitare. „Sunt adeptul impozitării progresive, ea este peste tot în lume. În Europa mai este într-un stat care este ca şi mărime cât Bucureştiul şi în Federaţia Rusă şi mi se pare în Bulgaria pe anumite segmente”, a spus Ciolacu, acum două zile. Statul „care este ca și mărime cât Bucureștiul” este probabil Estonia, aflată timp de zece ani pe locul I al Indicelui Competitivității Fiscale, alcătuit de OECD. PNL nu va fi de acord cu măsura impozitării progresive Reacția lui Stamule este neobișnuit de fermă, chiar și în contextul campaniei electorale. „Nu înțeleg insistența socialiștilor de a crește taxarea muncii prin introducerea impozitării progresive. Partidul Național Liberal nu va fi niciodată de acord cu această măsură antieconomică. Există sute de argumente pentru a combate această utopie. Voi enumera mai jos trei pe care le consider extrem de importante: 1. România nu a atins încă o masă critică de prosperitate care să poate fi redistribuită prin impozitare. Avem maxim 20% din populație care au început să dețină puțin capital, sub forma de case, terenuri, afaceri, etc. Dacă le creștem brusc taxele vom frâna masiv creșterea clasei de mijloc. 2. România nu are infrastructura fizică și nici umană pentru a fi competitivă la nivel internațional. Putem fi insă competitivi prin muncă. Cota unică stimulează oamenii să muncească mai mult, știind că nu vor fi penalizați pentru aceasta. 3. Lăsând mai mulți bani în mâna oamenilor, ei decid cel mai bine pe ce să îi cheltuiască. Iluzia că statul știe ce să facă mai bine cu taxele tale este doar un banc prost socialist. Statul providențial este o poveste tristă de stânga. Românii trebuie să decidă singuri ce să facă cu banii lor și nu să îi dea statului pe cheltuieli inutile. Oricum ar fi, Partidul Național Liberal se va opune total sărăcirii clasei de mijloc. Atâta timp cât vom fi la guvernare, impozitarea progresivă nu va fi introdusă”, a scris Stamule, pe Facebook.

Candidată din Sectorul 1, patru partide (sursa: Facebook/Raluca Haliț)
Politică

Candidată din Sectorul 1, patru partide

Candidată din Sectorul 1, patru partide. Raluca Nicoleta Haliț face partea din noua echipă a candidatului PNL George Tuță, fost ofițer SRI, cu care candidează la Consiliul Local al Sectorului 1. Candidată din Sectorul 1, patru partide Haliț și-a început ucenicia în politică la partidul lui Dan Voiculescu, a trecut prin partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, apoi a fost membru fondator al partidului lui Victor Ponta. Citește și: Ciolacu s-a dus în campanie la Baia Mare cu un Gulfstream G200, care este închiriat cu circa 10.000 de euro pe ora de zbor. După care a mâncat fasole la cantină, cu poporul În 2019, chiar a contribuit cu 27.000 lei pentru a putea candida la europarlamentare din partea Pro România. Dar, în final, a ajuns membru al PNL Sector 1 Ca mulți tineri politicieni din România, Raluca Nicoleta Haliț are studii de securitate: o diplomă de master în Studii de Securitate la Universitatea Națională de Apărare "Carol I" a Ministerului Apărării Naționale. Pleacă Stamule și Burduja, vine Tuță George Tuță, fostul ofițer SRI care candidează din partea PNL la funcția de primar al Sectorului 1, a curățat filiala de majoritatea oamenilor susținuți de Tănase Stamule și Sebastian Burduja, actualul șef al PNL București. Cei doi, Stamule și Burduja, au condus în ultimii ani filiala PNL Sector 1. Doar câțiva membri PNL au fost păstrați de George Tuță în echipa sa, restul au fost trecuți pe linie moartă. Printre cei care s-au salvat și au trecut în tabăra lui George Tuță se află și Raluca Nicoleta Haliț, motiv pentru care a fost pusă pe lista de consilieri locali ai alianței PSD – PNL, pe un loc eligbil. Liantul Daniel Constantin Din CV-ul și declarațiile de interese depuse de Raluca Nicoleta Haliț, aflăm că și-a început cariera politică la Partidul Conservator, controlat de Dan Voiculescu, în anul 2011. Partidul a recompensat-o în 2014 cu funcția de asistent relații publice și comunicare al europarlamentarului Laurențiu Rebega, fostul vicepreședinte al Partidului Conservator. După un an, a fost mutată pe funcția de consilier al secretarului de stat Alina Cazanacli. Apoi, a fost promovată pe funcția de consilier la cabinetul vicepremierului Daniel Constantin. În urma fuziunii dintre Partidul Conservator și Partidul Liberal Reformator, condus de Călin Popescu Tăriceanu, a rezultat noua formațiune ALDE. De această dată, Raluca Nicoleta Haliț a fost numită consilier la cabinetul vicepremierului Daniel Contantin. 27.000 de lei la Pro România Raluca Nicoleta Haliț și-a găsit un loc de muncă la privat în anul 2017, dar nu a renunțat la politică. În acel an, a plecat alături de Daniel Constantin și mentorul ei, Sorin Cîmpeanu, pentru se alătura echipei lui Victor Ponta, care a înființat partidul Pro România. În 2019, Haliț a contribuit la campania electorală a partidului Pro România cu suma de 27.000 de lei. Bani pe care i-a dat pentru a putea participa la alegerile europarlamentare din partea partidului lui Ponta. Contactată de către DeFapt.ro, Raluca Nicoleta Haliț a spus astfel: "În momentul în care au fost alegerile europarlamentare, eu fiind pe lista de candidați la alegerile europarlamentare a fost aceea sumă pe care conform legii electorale am putut să o transmit către partid. Sumă care a fost primită înapoi. Nu a fost sponsorizare, a fost contribuția mea". Cât despre aventura politică din ultimii 13 ani, Raluca Nicoleta Haliț a declarat că nu consideră că este traseism politic.

PSD a furat 174 de primari de la PNL Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD a furat 174 de primari de la PNL

PSD a furat 174 de primari de la PNL, în timp ce liberalii au preluat doar 39 de la aliații lor, arată un raport Expert Forum prezentat azi. Citește și: ANALIZĂ Aproape toate institutele mari care efectuează sondaje în campania 2024 sunt controlate de clienții PSD PSD a furat 174 de primari de la PNL Potrivit datelor Expert Forum, migrația primarilor a decurs astfel, în 2024: PSD a câștigat 279 de candidați, cei mai mulți de la PNL (174) și PMP (27) și a pierdut 48. PNL a câștigat 99 de candidați, cei mai mulți de la PSD (39) și independenți (21) și a pierdut 188 de candidați USR a pierdut 26 de primari, din care mai mult de jumătate au mers la PSD. Un singur primar a plecat de la PNL la USR Nouă primari au migrat spre AUR, din care 3 în județul Bacău Potrivit Expert Forum, 377 de primari (12%) nu mai candidează la aceste alegeri, din diverse motive, adică nu se mai regăsesc pe listele de candidat la primărie. „EFOR a analizat modul în care primarii în funcție și-au schimbat opțiunile politice înaintea alegerilor din 2024. Declarativ, unii o făcuseră mai din timp – adică au schimbat partidul prin înțelegeri la nivel local, chiar dacă nu o făcuseră și administrativ. Cercetarea are anumite limitări, care țin de calitatea datelor. Datele de la alegerile din 2020 au fost actualizate din diverse surse, însă în lipsa unei situații oficiale publice care să arate cine este primar la acest moment și de la ce partid, pot apărea erori. Baza de date a fost actualizată cu rezultatele alegerilor parțiale din 2021, dar nu include neapărat ultimele date legate de cele câteva zeci de comune care nu au primar și în care guvernul a refuzat să organizeze alegeri. Așadar, aceste statistici pot include anumite inadvertențe generate de actualizarea datelor”, explică EFOR. La alegerile locale din 2020, din cele 3.180 de mandate de primar, 1.362 au revenit PSD, 1.232 - PNL, 50 - PMP și 39 USR (deci acest partid a pierdut două treimi din edilii aleși în 2020).

Planul lui Burduja pentru "Bucureștiul Coolt" (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Politică

Burduja are un plan pentru "Bucureștiul Coolt". Candidatul PNL la Primăria Generală își asumă șapte angajamente pentru viața culturală a Capitalei

Planul lui Burduja pentru "Bucureștiul Coolt". "Bucureștiului îi lipsește astăzi o identitate clară, care se construiește și prin modul în care administrația locală se raportează la cultura din orașul nostru. Doar cu o viziune coerentă și structurată putem dezvolta un mediu cultural vibrant în Capitala României.", spune Sebastian Burduja într-o postare pe Facebook. Planul lui Burduja pentru "Bucureștiul Coolt" "Înțeleg frustrarea artiștilor, actorilor și a oamenilor de cultură, dar și a publicului, care este adesea lipsit de plăcerea artei în toate formele sale. Știu cât de greu este să creați și să vă desfășurați activitatea într-un oraș care nu vă oferă suficient sprijin. Propunerea mea, Bucureștiul Coolt, este parte integrantă a Schimbării Bucureștiului. Aceasta înseamnă renașterea și redefinirea identității culturale a Capitalei prin proiecte de anvergură, evenimente și revitalizarea spațiilor urbane neglijate. Vreau să transformăm Bucureștiul într-un hub cultural de talie europeană, unde creativitatea și inovarea să fie la ele acasă. Trebuie să valorificăm patrimoniul cultural al Capitalei și să creăm noi oportunități pentru artiști, în special pentru cei tineri. De asemenea, trebuie să încurajăm diversitatea culturală, astfel încât publicul să aibă o gamă largă de opțiuni. Este nevoie de investiții în infrastructura culturală, de reorganizarea instituțiilor pentru o mai bună gestionare a resurselor și de un parteneriat solid între administrație și mediul privat pentru a sprijini inițiativele culturale locale. 7 angajamente pe care le am pentru un București Coolt: 1. Creșterea bugetului alocat culturii și gestionarea mai eficientă a resurselor pentru a prioritiza investițiile și proiectele culturale. 2. Începerea construcției unei noi săli de concerte, Sala „Sergiu Celibidache”. 3. Preluarea Sălii Palatului la Primăria Capitalei și începerea imediată a lucrărilor de modernizare. 4. Organizarea unui festival de film al orașului pentru a atrage și mai mulți iubitori de artă cinematografică. 5. Reconversia unor spații industriale în spații culturale multifuncționale, cum ar fi Uzinele Electrica și Autogara Filaret. 6. Modernizarea și consolidarea sălilor de teatru cu risc seismic. 7. Numiri la conducerile instituțiilor de cultură din subordinea PMB doar prin concurs, în termen de maxim șase luni de la începerea mandatului, în conformitate cu legea.", se arată în postarea candidatului PNL.

Majoritatea partidelor, campanie electorală cu copii (sursa: Facebook/Ionel Emanuel Oproiu)
Politică

Majoritatea partidelor, campanie electorală cu copii

Majoritatea partidelor, campanie electorală cu copii. Emanuel Oproiu, candidat la președinția Consiliului Județean Olt, utilizează imaginea unor copii în campania electorală. Citește și: GALERIE FOTO Ciolacu, Firea și Piedone au postat nenumărate fotografii cu copii, în campania electorală, dar șeful AEP, pesedistul Toni Greblă, îl amenință doar pe Nicușor Dan Folosirea copiilor, dar și a imaginilor cu aceștia în campania electorală, așa cum au făcut și politicieni de la PSD și AUR, este strict ilegală. Brastavățu, Olt În comuna Brastavățu din Olt, la o activitate electorală a PNL, Nicolae Ciucă a urcat pe scenă alături de Gigel Știrbu și Emanuel Oproiu. Acesta din urmă este președintele Agenției Naționale pentru Locuințe și candidatul PNL pentru Consiliul Județean Olt. Pe scenă au mai urcat câțiva alți candidați locali. Citește și: EXCLUSIV Elevi minori, folosiți pentru a filma un clip electoral pe terenul de sport pentru candidatul AUR Mihai Enache. Profesorul, candidat AUR la CGMB La un moment dat, a fost invitat pe scenă un copil care era îmbrăcat cu un tricou galben cu însemnele Partidului Național Liberal. Pe spatele tricoului erau printate sigla PNL și mesajul "PNL Emanuel Oproiu Presedinte CJ". La gât, copilul avea o eșarfă colorată în galben și albastru, iar în mâini ținea steagul galben al liberalilor. Fotografii de la eveniment au fost postate pe conturile de Facebook ale membrilor de partid. Pe imagini au fost aplicat și coduri electorale, în baza cărora se va cere Autorității Electorale Permanente decontarea cheltuielilor. Majoritatea partidelor, campanie electorală cu copii Folosirea imaginilor cu copii în campania electorală este ilegală. Pe de-o parte, există Legea 272 din 2004, care prevede la art 27 alin. 4 că "copiii nu pot fi folosiţi sau expuşi de către părinţi, reprezentanţi legali, alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea lor, organisme private acreditate ca furnizori de servicii sociale, instituţii publice sau private, în scopul de a obţine avantaje personale/instituţionale sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice". Citește și: Toni Greblă, șeful AEP, spune că-i va confisca lui Nicușor Dan bani folosiți în campania electorală pentru că primarul a participat la o întâlnire a Consiliului Consultativ al Copiilor Mai mult, în anul 2020, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului a emis o circulară prin care să amendeze candidații care folosesc copii în campania electorală cu sume cuprinse între 500 și 1.500 lei. Totodată, în legislația românească mai există și transpunerea Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR). Conform fostului judecător Cristin Danileț, care a scris o analiză pe site-ul Asociației Voci pentru Democrație și Justiție, fotografiile cu minori nu pot fi postate pe internet fără acordul părinților. Oproiu nu-și mai aduce aminte DeFapt.ro l-a contactat pe Emanuel Oproiu în legătură cu folosirea copiilor în campania sa electorală. Emanuel Oproiu a negat în primă fază că a folosit copii. Atunci când i s-a spus că pozele au fost postate de colegii săi de partid pe Facebook, Oproiu a spus că nu își mai aduce aminte. "Da, nu pot să vă contrazic pentru că nu știu. Bun, am înțeles, am spus că nu știu. Domn'e, nu știu despre ce vorbiți. Dumneavoastră mă luați la întrebări acum?" a replicat Oproiu. Apoi a închis telefonul. Emanuel Oproiu a fost promovat și susținut în cariera sa politică de pesedistul Ion Toma, fostul președinte al PSD Olt. Cei doi au migrat ulterior la UNPR, partidul generalului Gabriel Oprea. Oproiu a primit la schimb funcția de subprefect al județului Olt. După eșecul UNPR, s-a înscris în PNL Olt. A fost numit administrator public al orașului Scornicești, apoi plasat la șefia Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR). În urma exploziei de la Crevedia, Emanuel Oproiu a pierdut funcția. Dar a fost instalat președinte și director general al Agenției Naționale pentru Locuințe.

Kelemen Hunor: Aştept o reacţie din partea PNL Foto: Facebook Kelemen Hunor
Politică

Aştept o reacţie din partea PNL

Aştept o reacţie din partea PNL de ce s-au aliat cu AUR la Satu Mare, a cerut, azi, președintele UDMR Kelemen Hunor. Citește și: Cum au devastat armatele ruse Moldova și Valahia: „Armata rusă distruse în așa măsură această țară, încât ea nu mai oferea deja decât imaginea unui deșert” El s-a referit la acest subiect solicitat fiind să comenteze faptul că Guvernul a aprobat, joi, Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură pentru perioada 2024 - 2027. Kelemen Hunor a afirmat că este "o preocupare absolut legitimă, nu este prima dată când Guvernul adoptă o strategie anti, însă responsabilitatea este în primul rând la oamenii politici". Kelemen Hunor: Aştept o reacţie din partea PNL „E foarte bine. Avem instituţii care funcţionează cât de cât, dar responsabilitatea este în primul rând la oamenii politici. Şi în campaniiile electorale, dar şi în afara lor, fiindcă un exemplu din partea politicienilor bineînţeles că nu este foarte ok. Un exemplu prost din partea politicienilor nu este foarte ok, societatea va reacţiona şi vor fi unii care vor crede că acesta este modelul care trebuie urmat. Şi vă dau un singur exemplu. Nu este din judeţul Bihor, dar ne afectează pe toţi. Dacă în judeţul Satu Mare, PNL-ul se asociază şi se coalizează cu AUR, acesta nu este un mesaj conform strategiei adoptate de coaliţie. Şi văd că liderii PNL nu reaţionează. Dacă tu te-ai cuplat cu AUR într-un judeţ cu un singur mesaj - «Să luptăm împotriva maghiarilor!» - acesta este mesajul de acolo, şi niciun lider PNL, nici liderii judeţeni, nici liderii naţionali nu reacţionează, asta înseamnă că o astfel de strategie din partea Guvernului, din care face parte şi Partidul Naţional Liberal, este o strategie importantă, dar rămâne cu un semn de întrebare", a afirmat Kelemen Hunor. El a mai apreciat că liderii PNL nu reacționează la situația de la Satu Mare „de ruşine, nu de mândrie”. Preşedintele UDMR a participat la conferinţa de presă la sediul UDMR Bihor, alături de candidatul la preşedinţia CJ Bihor, Cseke Attila şi candidata la funcţia de primar al municipiului Oradea, Biro Rozalia.

Cine sunt deputații care s-au bătut în Parlament Foto: captură video
Politică

Cine sunt deputații care s-au bătut în Parlament

Cine sunt deputații care azi s-au bătut în Parlament: ambii au fost miniștri ai PNL și au deținut funcții de conducere în partid. Dan Vâlceanu a deținut portofolii majore între 2021 și 2022, iar Florin Roman a fost pentru scurt timp președinte al Camerei Deputaților. „A izbucnit o altercaţie verbală, după care deputatul neafiliat a avut un comportament golănesc, practic, dacă vă uitaţi pe camere, sare peste bancă, mă prinde în zona gâtului, mă invită afară din plen la bătaie – vă citez din ce a spus domnul Vîlceanu. Pe parcurs, am încercat să îl liniştesc, să îi spun că se face de ruşine, iar aici afară, sub această cameră, a încercat să mă muşte, m-am ferit şi în acel moment mi-a aplicat o lovitură cu genunchiul în zona nasului”, a relatat Roman contactul fizic cu fostul său coleg Vîlceanu. Citește și: Nesfârșita listă de sinecuri plătite de contribuabili către clientul familiei Firea-Pandele, Hazem Kansou, candidat PSD la consiliul general al Capitalei Cine sunt deputații care s-au bătut în Parlament Dan Vîlceanu a ajuns în politică cu ajutorul tatălui său, fost suprefect de Gorj în guvernarea Năstase și a candidat pentru PSD, în 2008. El a fost președinte al organizației județene a tineretului social-democrat și era într-o relație amicală cu Victor Ponta, fiind invitat la botezul fetei fostului premier PSD. Familia lui Dan Vîlceanu era celebră pentru afacerile ei cu statul. DeFapt.ro a scris de mai multe ori despre aceste afaceri. „Valoarea totală a contractelor dintre firma mamei sale, Trefo SRL, și companiile statutului era de circa 4,7 milioane de lei, în anul fiscal 2020. Trefo SRL a avut un profit de 1,7 milioane de lei în 2020, adică aproape 23% in cifra de afaceri, de 7,3 milioane lei. Se poate calcula că două treimi din cifra de afaceri a firmei a provenit de la stat. Datele din SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice) arată că în 2021 aceste legături economice s-au dezvoltat. Numele companiei Trefo apare în SEAP în nu mai puțin de 27 de contracte acordate anul trecut. Un prim contract a fost deja acordat în 2022, pe 3 ianuarie. Valoarea a fost de doar 8.165 de euro, pentru livrare de oțel lat zincat către CE Oltenia. În 2021, valoarea totală a contractelor în care apare firma Trefo, contracte încheiate cu companii de stat, a fost de circa 16 milioane de euro. Însă Trefo s-a asociat, în multe din aceste contracte, cu alte companii”, a arătat DeFapt.ro Cu toate acestea, PNL l-a făcut pe Vîlceanu ministru al Finanțelor, a ocupat interimar, câteva luni, și portofoliul Transporturilor, iar ulterior s-a ocupat de Fondurile Europene. A fost secretar general al PNL timp de circa șapte luni, din 2021 în 2022. În iulie 2023, Vîlceanu a fost exclus din PNL. Roman, deputatul care a făcut greva foamei. Trei ore! Adversarul său de azi, Florin Roman, a fost ministru al Cercetării, fiind forțat să demisioneze după acuzațiile de plagiat. Florin Roman a fost acuzat că și-a trecut în CV faptul că este licențiat al Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, în vreme ce el a urmat cursurile unui colegiu din Alba Iulia. Rectorul UBB, Daniel David, a arătat că Roman nu a urmat cursurile UBB și nu este licențiat al universității. Roman a fost, între 2016 și 2020, și lider al grupului deputaților liberali. „Deputatul PNL Florin Roman a anunţat pe Facebook că a suspendat greva foamei după numai trei ore deoarece a avut discuţii cu Liviu Dragnea şi cu Ludovic Orban, în urma cărora şi-a dat seama că banii necesari construirii Monumentului Unirii de la Alba Iulia au fost alocaţi, iar PSD nu va susţine proiectul care prevede coborârea de la 20% la 10% a procentului minim al minorităţilor naţionale dintr-o localitate pentru a acolo să se folosească limba maternă în instituţiile publice”, relata news.ro în 2017.

Ciolacu sugerează că va renunța la cota unică Foto: Inquam/George Calin
Politică

Ciolacu sugerează că va renunța la cota unică

Premierul PSD Marcel Ciolacu sugerează, din nou, că din 2025 va renunța la cota unică: „Ca să nu am cu colegii liberali prea multe discuţii, mai ales în această perioadă, nu se va veni cu o impozitare progresivă pe salariu”, a spus el, azi, la Brașov. Citește și: Salariul uriaș al directorului Administrației Zonei Libere Sulina, regie cu pierderi masive și cu doar 26 de angajați, dintre care cinci paznici Ciolacu sugerează că va renunța la cota unică „Acest lucru eu nu doresc să îl fac cum au făcut alţii, să luăm nişte decizii pe colţul mesei, pe care pe urmă le plătim prin creşterea inflaţiei (..) şi pe urmă să reaşezăm lucrurile într-o normalitate. Nu poţi să plăteşti aceeaşi impozitare când ai salariul minim pe economie şi când ai peste 20.000 de lei. Atunci, ca să nu am cu colegii liberali prea multe discuţii, mai ales în această perioadă, nu se va veni cu o impozitare progresivă pe salariu, în schimb se vor da deduceri pentru cei cu venituri mai mici, pentru sănătate, educaţie”, a arătat premierul. Ciolacu a declarat marţi, la Braşov, că săptămâna aceasta începe discuţiile cu partenerii sociali legal de majorarea salariilor şi impozitarea pe muncă, scrie news.ro. Citește și: Inutila regie cu 13 angajați, 3 directori și 5 administratori, unde Grindeanu l-a pus șef pe finul său, fost polițist. Firma polițistului, contracte cu primării PSD El a arătat că prioritatea în acest moment este ca Banca Mondială să termine studiul pe care îl înaintează Comisiei, pentru că cererea de plată numărului 4 include reforma şi respectiv o nouă lege a salarizării”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră