România, foarte puțin interesantă ca piață de muncă: românii pleacă în străinătate
România pierde masiv forță de muncă. Economia românească se confruntă cu o scădere alarmantă a capacității de absorbție a forței de muncă, în paralel cu o creștere semnificativă a migrației persoanelor active către alte țări, avertizează economistul și sociologul Ciprian Bădescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române. România pierde masiv forță de muncă Potrivit datelor analizate de Ciprian Bădescu pentru Agerpres, între 2010 și 2023, sumele trimise în țară de românii care muncesc în străinătate au crescut de 15,6 ori, de la 641 milioane euro în 2010 la aproximativ 10 miliarde euro în 2023. Citește și: Nicușor Dan, mesaj către administrația Trump: „Încrezător că SUA rămân un garant al Securității” În același interval, remitențele de ieșire – adică banii trimiși de migranții străini care muncesc în România către țările de origine – au crescut de la 88 milioane euro la 1,4 miliarde euro. Această dinamică indică o scădere gravă a atractivității ocupaționale a economiei românești, atât pentru forța de muncă locală, cât și pentru cea străină. Atractivitatea reală a unei economii Pentru a evalua forța reală a unei economii, Bădescu a creat un indice de atractivitate ocupațională, în cadrul unei cercetări desfășurate sub auspiciile ICCV – Academia Română. Acest indice urmărește diferența dintre remitențele de intrare și cele de ieșire. În 2010, diferența era de 553 milioane euro, iar în 2023 a ajuns la aproape 9 miliarde euro, un indicator clar al dezechilibrului. România, pe ultimul loc la atractivitate economică România a înregistrat o descreștere medie anuală a atractivității de 123%, ceea ce se traduce printr-o scădere de 1600% a capacității de a atrage forță de muncă, conform cercetătorului. Indicele de atractivitate economică este influențat de factori precum: accesibilitatea și calitatea forței de muncă, diferențele de putere de cumpărare, eficiența sistemului de asistență socială, politicile fiscale și sprijinul pentru antreprenoriat. În acest context, România a ajuns pe ultimul loc în clasamentul atractivității economiilor din regiune, ceea ce agravează fenomenul migrației și al îmbătrânirii populației. Depopulare, îmbătrânire și explozia bolilor vârstei a treia Scăderea atractivității economice are efecte grave: declin demografic accelerat, îmbătrânirea populației și creșterea morbidității. Potrivit lui Bădescu, pe termen lung, aceste evoluții conduc la depopularea satelor și chiar la dispariția unor comunități rurale întregi, fenomen denumit de cercetători „satele care mor”. Inițiative locale și europene pentru sprijinirea satelor afectate În județul Dolj, autoritățile au lansat proiecte-pilot pentru centre comunitare integrate în mediul rural, care oferă acces la servicii medicale, sociale și juridice. Această inițiativă a fost extinsă și în alte județe, vizând inclusiv comunitățile de romi și zonele marginalizate. Cel mai mare proiect social din România În februarie 2025, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a lansat proiectul „Furnizarea de servicii integrate în comunitățile rurale”, finanțat cu fonduri europene. Proiectul vizează: peste 450.000 de persoane vulnerabile din 2.000 de localități rurale, investiții de 815 milioane euro, acces la servicii sociale, educație, sănătate și sprijin comunitar, mese calde pentru copiii vulnerabili, reparații de locuințe și sprijin pentru obținerea actelor de identitate, formarea a 10.000 de specialiști în domeniile social, educațional și medical. Diaspora românească din Manchester Ciprian Bădescu a înființat recent Global Development Center în Manchester, dedicat studierii migranților sezonieri români. El atrage atenția asupra riscurilor cu care se confruntă copiii românilor plecați la muncă, în special pericolul uitării limbii române și lipsa sprijinului pentru familiile rămase în țară.
