Date șocante despre pensiile ne-speciale
După 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu, arată un studiu al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari. Pe de altă parte, în sistemul pensiilor speciale, după circa 25 de ani de muncă unii beneficiari primesc sume mai mult decât ultimul salariu. Date șocante despre pensiile ne-speciale „La un calcul simplu, fără a ține cont și de valoarea în timp a banilor, o persoană activă este taxată cu 21,25% din salariu pentru sistemul public de pensii, pentru o perioadă de 35 de ani, iar apoi primește ca pensie aproape 45% din salariu. În aceste condiții, primește în jur de 55%-60% din suma contribuită pe parcursul vieții active. Daca este luată în considerare și valoarea în timp a banilor, suma primită (ca procent din contribuții) este și mai mică”, se arată în studiu. Citește și: Pensiile speciale reprezintă 10% din cheltuielile cu asistența socială din bugetul asigurărilor sociale de stat. În total, anul acesta, acestea vor consuma 12,4 miliarde de lei Studiul arată că, în caz de deces al contributorului, banii cotizați la Pilonul I rămân (sunt) proprietatea statului, acesta neavând nicio obligație față de moștenitori. Pentru a recupera contribuțiile la Pilonul I, de-a lungul celor 35 ani de contribuție e nevoie de o speranță de viață de 88 ani, ce depășește cu 14 ani durata medie de viață în România. Astfel, contribuțiile de asigurări sociale sunt de fapt o taxa pe muncă, nu un beneficiu pentru contributor. Studiul recomandă viitorilor pensionari să economisească, pentru a evita impactul pensiilor mici, mai ales în anii care vor veni. Citește și: Fost președinte al Consiliului Fiscal: Avem o problemă serioasă în piaţa muncii, abuz de pensii speciale la vârste foarte mici, oameni pentru care statul a cheltuit resurse însemnate „Iar o abordare prudentă este ca de la generația X în jos (persoanele născute în intervalul 1961 – 1980), în planificarea comportamentului de economisire și de investiții, să considere că pensia publică va fi foarte mică în raport cu nevoile financiare la pensionare și va asigura doar un nivel minim de subzistență”, scriu autorii studiului.
