luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

parlamentul european

49 articole
Politică

Siegfried Mureșan o roagă pe Olguța Vasilescu să-și trimită soțul la muncă: „Nu face cinste”

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, premier desemnat, i-a cerut Olguței Vasilescu, primarul PSD Craiovei, să-l roage pe soțul ei, Claudiu Manda, să vină la serviciu, la Parlamentul European. Manda figura pe locul II al chiulangiilor din Parlamentul, în 2024. Pe locul I era un europarlamentar grec, care era la închisoare. Citește și: Informația că un primar PSD i-a spus lui Grindeanu că nu sunt bani de pomeni, cenzurată masiv: lipsește de pe site-urile sponsorizate de partide Manda este secretar general al PSD. Un europarlamentar primește un salariu lunar brut de 11.255,26 euro, ceea ce înseamnă aproximativ 8.750 euro net după reținerea impozitului comunitar și a contribuțiilor sociale. Pe lângă saalriu, un europarlamentar beneficiază de numeroase alte avantaje, precum „diurna de subzistență”, de aproximativ 350 euro pe zi pentru fiecare zi în care europarlamentarul este prezent la activitățile oficiale din Bruxelles sau Strasbourg (pentru cazare și masă).  „Acea importantă doamnă din PSD mai bine și-ar trimite soțul la serviciu” Întrebat ce mesaj are pentru social-democrații care au lansat atacuri pe care le consideră xenofobe la adresa sa, Mureșan a răspuns criticând-o pe una dintre vocile importante ale PSD. „Acea importantă doamnă din PSD mai bine și-ar trimite soțul la serviciu în Parlamentul European, că nu face cinste, fiind unul dintre cei mai absenți membri ai Parlamentului European”, a declarat premierul desemnat, citat de Mediafax. „În ceea ce privește trăznăile spuse de Partidul Social Democrat, mi-aș dori sincer ca Partidul Social Democrat să mă combată cu chestiuni serioase”, a afirmat Mureșan. Premierul desemnat a susținut că social-democrații cunosc faptul că el își bazează activitatea publică pe competență și etică și că, în opinia sa, criticile PSD nu vizează aceste aspecte. „Faptul că ei știu că competența și etica au fost întotdeauna principalii piloni ai activității mele și ai prezenței mele în spațiul public, ei știu că nu am făcut niciodată rabat la competență și la etică, știu că nu au cu ce să mă atace în materie de competență și etică și atunci se joacă cu tot felul de neadevăruri”, a spus Mureșan. În aprilie 2026, primarul PSD din Buzău, Constantin Toma, era întrebat dacă este de părere că Sorin Grindeanu ar trebui să plece din fruntea partidului și a răspuns: „Cu siguranță. Și nu numai el. Vorbesc și de cei doi soți de la Craiova”.   Potrivit lui Toma, dacă Grindeanu și „soții de la Craiova” , Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, ar demisiona, s-ar putea reface coaliția cu PNL, USR și UDMR. 

Siegfried Mureșan o roagă pe Olguța Vasilescu să-și trimită soțul la muncă: „Nu face cinste”
Grindeanu îi cere lui Mureșan să demisioneze din PE, dar el a refuzat să lase președinția Camerei Deputaților, așa cum i-a cerut Olguța Vasilescu
Politică

Grindeanu îi cere lui Mureșan să demisioneze din PE, dar el a refuzat să lase președinția Camerei Deputaților, așa cum i-a cerut Olguța Vasilescu

Sorin Grindeanu i-a cerut lui Siegfried Mureșan să demisioneze din Parlamentul European înainte de a fi votat premier, ca „să demonstreze că își asumă total responsabilitatea pentru România”. Însă, în primăvară, Sorin Grindeanu a refuzat să demisioneze de la președinția Camerei Deputaților, funcție ocupată cu susținerea PNL și USR. Citește și: Informația că un primar PSD i-a spus lui Grindeanu că nu sunt bani de pomeni, cenzurată masiv: lipsește de pe site-urile sponsorizate de partide Chiar primarul Craiovei, pesedista Olguța Vasilescu, spunea atunci că ar fi corect ca președintele PSD să plece de la conducerea acestei camere a Legislativului: „În momentul în care această coaliţie nu mai există, automat poate să-şi dea demisia”.  Grindeanu, atacuri în serie la Mureșan, cu care abia discutase „Am avut o discuție cu Siegfried Mureșan, în care s-a angajat că îmi va trimite programul de guvernare. Am avut această discuție în urmă cu mai multe ore, nu s-a întâmplat până acum. Așa cum ne-a obișnuit, încă are nevoie de timp de gândire. Îngrijorător este că PNL și USR propun un premier care ezită la orice pas și pare că cere aprobarea șefilor. Cu toate că nu a trimis până la această oră programul sau măcar o schiță, îl anunț că, atunci când se va simți pregătit pentru o discuție serioasă, pe argumente, îl aștept la sediul PSD. Până atunci, Siegfried Mureșan ar trebui să facă un gest care să arate că intenția sa de a deveni premier este una reală. Acum arată că nu-și dorește să fie premier. Ar trebui să ne arate nouă, românilor, că își dorește cu adevărat această funcție și să dovedească asta, să-și anunțe demisia din Parlamentul European, să demonstreze că își asumă total responsabilitatea pentru România. Acesta este momentul adevărului pentru Siegfried Mureșan. El, fiind ales pe listele PSD-PNL în urmă cu un an și jumătate, are girul nostru total să se retragă din funcția de europarlamentar. Astfel, dă impresia și că face doar un joc politic ieftin. Siegfried lasă impresia că nu știe nimic din ce trebuie făcut cu economia. N-ar fi decât un Bolojan second-hand, dar asta nu ține loc de program de guvernare. I-aș da un sfat, să lase mai puțin din aroganță, să arate mai puțin tupeu. M-am străduit în aceste zile, chiar și azi, să găsesc viziunea economică în spusele lui Mureșan. De joi până acum, n-am văzut decât înjurături la adresa PSD. Sper ca Siegfried Mureșan să vină pregătit", a declarat Sorin Grindeanu. La 22 aprilie 2026, Olguța Vasilescu spunea: „Domnul Grindeanu a şi spus că nu se ţine de scaunul de la Camera Deputaţilor şi că în momentul în care această coaliţie nu mai există, automat poate să-şi dea demisia”. 

VIDEO Cum și-a luat Rizea palme în Parlamentul European: prin aplauze (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Eveniment

VIDEO Cum și-a luat Rizea palme în Parlamentul European: prin aplauze (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a oferit detalii, la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, despre momentul tensionat petrecut în Parlamentul European, când fostul deputat Cristian Rizea a întrerupt ceremonia în cadrul căreia președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost decorată cu Ordinul European de Merit. Potrivit acestuia, reacția eurodeputaților a fost una unanimă și a transmis un mesaj clar de susținere pentru liderul de la Chișinău. Cum a ajuns Cristian Rizea în Parlamentul European Siegfried Mureșan a explicat că Parlamentul European este o instituție deschisă publicului și că accesul în clădire poate fi obținut și fără invitația unui europarlamentar, în anumite condiții. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Potrivit eurodeputatului, Cristian Rizea nu a fost acreditat ca jurnalist și nici nu a fost invitat oficial la eveniment. Acesta ar fi intrat în instituție în calitate de vizitator individual, având acces doar în zona destinată publicului. „Parlamentul European este o instituție deschisă. Se poate intra și fără invitația unui europarlamentar, dacă sunt respectate procedurile de acces. Din câte știu, domnul Rizea a intrat ca vizitator individual și de aceea nu a avut acces decât la tribuna destinată vizitatorilor”, a explicat Mureșan. Eurodeputații au acoperit huiduielile prin aplauze În timpul ceremoniei dedicate Maiei Sandu, Cristian Rizea a început să strige din tribuna rezervată vizitatorilor. Reacția sălii a fost imediată, susține europarlamentarul român. Potrivit lui Mureșan, eurodeputații au început să aplaude în mod deliberat pentru a acoperi intervențiile fostului parlamentar și pentru a împiedica perturbarea evenimentului. „În momentul în care dumnealui a început să strige lucruri neadevărate, Parlamentul European imediat l-a acoperit prin aplauze. S-a văzut foarte clar că europarlamentarii au aplaudat în mod conștient până când domnul Rizea nu s-a mai aflat în sală”, a declarat acesta. Mesaj clar de susținere pentru Maia Sandu Siegfried Mureșan consideră că reacția colegilor săi din Parlamentul European a reprezentat mai mult decât un simplu gest spontan. În opinia sa, a fost o demonstrație clară de solidaritate cu Maia Sandu și cu parcursul european al Republicii Moldova. Europarlamentarul a povestit că mulți dintre cei prezenți urmăreau în permanență tribuna vizitatorilor pentru a vedea dacă Rizea mai continuă să strige, menținând aplauzele atât timp cât a fost necesar. „Mesajul europarlamentarilor a fost unul foarte clar: continuăm să aplaudăm și să acoperim aceste minciuni atât timp cât este nevoie. A fost o solidarizare conștientă cu Maia Sandu pentru oricât de mult timp a fost nevoie până când domnul Rizea nu a mai deranjat”, a afirmat Mureșan. Maia Sandu, susținută de Parlamentul European Incidentul petrecut la Strasbourg nu a afectat desfășurarea ceremoniei dedicate președintei Republicii Moldova. Dimpotrivă, potrivit europarlamentarului român, reacția unanimă a celor prezenți a evidențiat sprijinul de care Maia Sandu se bucură în instituțiile europene. Momentul s-a transformat astfel într-o demonstrație de solidaritate politică și simbolică față de liderul de la Chișinău, în timp ce tentativa lui Cristian Rizea de a atrage atenția asupra sa a fost rapid neutralizată de aplauzele eurodeputaților.

Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles
Politică

Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles

Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog”: “Pe lângă declarațiile și activitățile sale publice, Manda a fost implicat în acuzații privind primirea de sprijin financiar din partea Emiratelor Arabe Unite“, scrie Brussels Watch, un așa-numit “watchdog“, un ONG care monitorizează activitățile suspecte ale europarlamentarilor.  Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Articolul privindu-l pe Manda a apărut la 1 noiembrie 2023.  Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite “Într-o mișcare semnificativă din 16 decembrie 2020, Manda a votat în favoarea unei rezoluții a Parlamentului European care a atras atenția prin laudele aduse bilanțului Emiratelor Arabe Unite (EAU) în materie de drepturile omului și rolului acestora în promovarea păcii și stabilității regionale. Această rezoluție a fost însă aspru criticată de organizațiile pentru drepturile omului. Acestea au susținut că rezoluția nu aborda abuzurile îngrijorătoare ale EAU în materie de drepturi ale omului, printre care se numărau detenția arbitrară a oponenților politici și folosirea torturii. În aprilie 2021, Manda a avut o întâlnire importantă cu ambasadoarea EAU la UE, Lana Nusseibeh. Discuțiile s-au concentrat pe poziția EAU în regiune și pe relațiile sale cu Uniunea Europeană. În cadrul acestei întâlniri, Manda a lăudat EAU pentru „rolul pozitiv” pe care îl joacă în regiune și pentru „angajamentul față de democrație și drepturile omului”. În mai 2021, Manda a participat la un webinar organizat de Ambasada EAU la Bruxelles. În discursul său, Manda a lăudat EAU pentru „succesul economic” și pentru dedicarea față de toleranța religioasă. El a pledat, de asemenea, pentru consolidarea legăturilor dintre Uniunea Europeană și EAU“, relatează Brussels Watch. ONG-ul amintește de vizita din iunie 2021 a lui Manda în Emiratele Arabe Unite și unde a fost plimbat la diferite atracții turistice.  “Pe lângă declarațiile și activitățile sale publice, Manda a fost implicat în acuzații privind primirea de sprijin financiar din partea Emiratelor Arabe Unite. În 2019, un raport al Grupului pentru sprijinirea democrației și coordonarea alegerilor (DEG) din cadrul Parlamentului European l-a acuzat pe Manda că a primit sprijin financiar din partea Emiratelor Arabe Unite în schimbul promovării intereselor acestora în cadrul Parlamentului European. Raportul DEG a sugerat, de asemenea, că Manda a avut contacte cu oficiali din Emiratele Arabe Unite în multiple ocazii și a primit cadouri de la aceștia. Pozițiile pro-EAU ale lui Claudiu Manda nu numai că au ridicat semne de întrebare cu privire la influența sa în cadrul Parlamentului European, dar au stârnit și discuții despre dinamica complexă a relațiilor internaționale în peisajul politic“, mai arată Brussels Watch.     

Acordul comercial UE–SUA, în impas: Bruxelles amână ratificarea după ofensiva tarifară a lui Trump
Internațional

Acordul comercial UE–SUA, în impas: Bruxelles amână ratificarea după ofensiva tarifară a lui Trump

Parlamentul European a suspendat luni procesul de ratificare a acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, în contextul incertitudinilor generate de decizia Curții Supreme americane privind taxele vamale impuse de administrația Trump și de introducerea unei noi taxe globale de către Washington. Eurodeputații cer clarificări privind modul în care SUA vor respecta acordul, înainte de a continua procedura legislativă. Decizia Curții Supreme complică acordul comercial Curtea Supremă a Statelor Unite a stabilit că o parte dintre taxele vamale impuse de președintele american sunt ilegale, vizând așa-numitele taxe „reciproce”. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Aceste taxe au fost aplicate unilateral unor parteneri comerciali acuzați de Washington că mențin politici comerciale dezavantajoase pentru SUA, inclusiv bariere tarifare și netarifare sau refuzul unor acorduri favorabile intereselor americane. Hotărârea nu afectează taxele sectoriale aplicate importurilor de automobile, oțel, aluminiu sau produse farmaceutice. Reacția Washingtonului: taxe globale mai mari După verdict, Donald Trump a criticat dur Curtea Supremă și a anunțat o taxă vamală globală de 10%, majorată ulterior la 15%. Liderul american a avertizat că statele care vor profita de decizia instanței riscă taxe suplimentare, acuzând sistemul judiciar că ar favoriza China și interese externe. Acordul UE–SUA: taxe de 15% și angajamente majore Înțelegerea comercială fusese convenită anul trecut între Ursula von der Leyen și Donald Trump. Documentul prevede ca majoritatea produselor europene exportate în SUA să fie taxate cu 15%, în timp ce Uniunea Europeană nu ar aplica taxe pentru importurile americane. În schimb, UE s-a angajat să cumpere produse energetice americane de aproximativ 750 de miliarde de dolari în următorii trei ani, să realizeze investiții suplimentare de 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2029 și să crească achizițiile de armament american. Parlamentul European cere claritate înainte de vot Acordul urma să fie ratificat luna viitoare, însă votul a fost amânat după ultimele evoluții din SUA. Președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, Bernd Lange, a explicat că eurodeputații doresc clarificări privind modul în care Washingtonul va respecta angajamentele comerciale. Grupurile politice pro-europene — PPE, Renew și Verzii — au susținut amânarea, invocând lipsa de stabilitate în politica comercială americană. Temeri privind produsele europene Eurodeputații avertizează că noua taxă globală anunțată de Washington ar putea depăși plafonul de 15% stabilit în acord și ar putea afecta exportatorii europeni. Comisia pentru Comerț Internațional urma să decidă trimiterea acordului spre plen pentru vot, programat inițial pentru 10 martie, însă procedura rămâne blocată până la clarificările americane.

Diana Șoșoacă, chemată la audieri în Parlamentul European pentru ridicarea imunității
Politică

Diana Șoșoacă, chemată la audieri în Parlamentul European pentru ridicarea imunității

Eurodeputata Diana Iovanovici-Șoșoacă urmează să fie invitată la Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI) a Parlamentul European pe 24 februarie și 24 martie, pentru a fi audiată în procedura de ridicare a imunității parlamentare, potrivit unor surse europarlamentare. În cazul în care eurodeputata nu se va prezenta la audieri, comisia ar putea recomanda ridicarea imunității fără a o audia, astfel încât votul în plenul Parlamentului European să poată avea loc chiar în luna aprilie. Cererea autorităților române, transmisă Comisiei JURI Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat în octombrie anul trecut că a primit din partea autorităților române o solicitare oficială privind ridicarea imunității europarlamentarei Diana Iovanovici-Șoșoacă. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă „Autoritățile competente din România au adresat către mine o cerere pentru ridicarea imunității doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă. Această solicitare va fi trimisă către Comisia juridică”, a declarat atunci Metsola. Solicitarea Parchetului General: acuzații grave Cererea adresată Parlamentului European își are originea într-o solicitare formulată în septembrie de Parchetul General, care a cerut ridicarea imunității europarlamentarei pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care propagandă legionară. La acel moment, Diana Iovanovici-Șoșoacă a respins acuzațiile și a calificat demersul drept „o tentativă de execuție politică”. Care este procedura de ridicare a imunității în Parlamentul European Conform Regulamentului de procedură al Parlamentului European, cererile de ridicare a imunității sunt analizate de Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI). Eurodeputatul vizat: are dreptul să ofere explicații; poate depune documente și probe scrise considerate relevante; nu participă la dezbaterile interne ale comisiei; poate fi audiat, dar are și dreptul de a renunța la audiere. Audieri programate în februarie și martie Potrivit surselor europarlamentare, Diana Iovanovici-Șoșoacă va fi invitată pe 24 februarie, pentru prima audiere în Comisia JURI. Apoi, pe 24 martie are loc a doua audiere, dacă procedura continuă. Dacă eurodeputata nu va da curs invitațiilor, Comisia JURI poate lua o decizie fără audierea acesteia, urmând să recomande aprobarea sau respingerea ridicării imunității. Vot posibil în plenul Parlamentului European, în aprilie În cazul unei recomandări favorabile din partea Comisiei JURI, votul final în plenul Parlamentului European ar putea avea loc în luna aprilie, marcând un pas decisiv în procedura de ridicare a imunității europarlamentarei Diana Iovanovici-Șoșoacă. Decizia finală aparține plenului Parlamentului European, care poate confirma sau respinge recomandarea comisiei.

G4Media îi face reclamă Gabrielei Firea, pe banii grupului S&D din Parlamentul European. Până recent, site-ul se lăuda că nu acceptă banii partidelor
Politică

G4Media îi face reclamă Gabrielei Firea, pe banii grupului S&D din Parlamentul European. Până recent, site-ul se lăuda că nu acceptă banii partidelor

G4Media îi face reclamă Gabrielei Firea, pe banii grupului S&D (social democrat) din Parlamentul European: un articol publicat azi, 20 decembrie, pe acest site, arată că: „Prin vocea europarlamentarei Gabriela Firea, delegația română din grupul S&D susține o serie de măsuri legislative care să faciliteze accesul femeilor la servicii medicale complete în toate statele membre”. Citește și: Cât costă jacheta matlasată de la Prada cu care se afișează superdatornicul la ANAF Robert Negoiță, primar al Sectorului 3 G4Media îi face reclamă Gabrielei Firea, pe banii grupului S&D din Parlamentul European Articolul, intitulat „Delegația română S&D: Sănătatea femeilor nu mai poate fi amânată. Europarlamentarul Gabriela Firea cere garanții ferme la nivel european”, este ilustrat cu o fotografie a Gabrielei Firea, privind fix în camera foto, în plenul Parlamentului European. „Articol susținut de Grupul S&D din Parlamentul European”, se precizează sub titlu.  Un logo al delegației PSD din Parlamentul European apare la final. Până recent, G4Media posta un disclaimer în care anunța că: „G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor”.  În ianuarie 2022, jurnalistul Dan Tapalagă scria, pe G4Media: „Zecile de milioane de euro investite în ultimii doi ani de marile partide în presa din România au transformat-o dintr-un câine de pază al democrației într-un maidanez dând din coadă pe lângă masa puterii pentru un os mai gros. Castrate, cu o agenda editorială perfect controlată politic, cele mai multe televiziuni de știri și site-uri se comportă deplorabil.  Unele se remarcă mai ales prin ceea ce NU spun, prin subiectele de maxim interes public pe care refuză să le abordeze”.  În august 2025, grupul de presă G4Media a fost cumpărat de Radu Budeanu, care deține, printre altele, Gândul și CanCan. Budeanu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul mitei pentru Hidroelectrica.

Parlamentul European a votat pentru un Schengen militar: fără granițe pentru deplasările de trupe și echipamente militare
Eveniment

Parlamentul European a votat pentru un Schengen militar: fără granițe pentru deplasările de trupe și echipamente militare

Parlamentul European a votat pentru un Schengen militar: fără granițe pentru deplasările de trupe și echipamente militare. În afară de eliminarea frontierelor interne pentru deplasările de trupe și echipament militar în Uniunea Europeană, Parlamentul European mai cere modernizarea rețelelor feroviare și rutiere, a tunelurilor și podurilor. Citește și: Locuitorii Sectorului 2 vor plăti 25 de milioane de euro pentru stadionul Internelor, Dinamo Parlamentul European a votat un Schengen militar: fără granițe pentru deplasările de trupe Potrivit rezoluției adoptate de Parlamentul European, statele UE ar trebui să se asigure că trupe pentru reacție rapidă pot trece frontierele interne din UE în 72 de ore pe timp de pace și în 24 de ore în timpul unei situații de criză. Planul simplifică sistemul de permisiuni pentru deplasarea trupelor, statele membre ale UE fiind obligate să aprobe tranzitul în termen de 3 zile în timp de pace și de 6 ore în situații de urgență. Acesta îmbunătățește răspunsul în situații de urgență prin intermediul sistemului EMERS, acordând prioritate accesului militar la infrastructura civilă, cum ar fi drumurile și căile ferate. Coordonarea se îmbunătățește prin intermediul coordonatorilor naționali și al unui fond de solidaritate pentru bunurile comune. Permisiunile pentru tranzitul echipamentelor militare nu mai necesită reînnoiri anuale și rămân valabile până la revocare, extinzându-se în unele cazuri și la statele non-UE. Formalitățile vamale sunt simplificate printr-un formular unic de cerere și procese digitale, cum ar fi formularul UE 302. Normele civile de transport pentru mărfuri periculoase se adaptează acum cu scutiri specifice pentru nevoile militare.    

Scandalul Huawei de mită la Parlamentul European se acutizează: mai mulți europarlamentari cer măsuri imediate în legătură cu colegii lor implicați
Internațional

Scandalul Huawei de mită la Parlamentul European se acutizează: mai mulți europarlamentari cer măsuri imediate în legătură cu colegii lor implicați

Scandal de corupție în Parlamentul European. Un grup de 28 de eurodeputați i-a cerut președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, să îi „tragă pe linie moartă” pe toți europarlamentarii suspectați de implicare în scandalul de corupție legat de compania chineză Huawei. Potrivit unei scrisori consultate de Politico, semnatarii, proveniți din grupurile S&D, Renew Europe, Verzi și Stânga, atrag atenția asupra pericolului pe care aceste acuzații îl reprezintă pentru credibilitatea instituției. Scandal de corupție în Parlamentul European Semnatarii solicită ca eurodeputaților suspectați să li se interzică participarea la deciziile privind digitalizarea, securitatea cibernetică, telecomunicațiile, comerțul cu China și interferența străină. Citește și: Lovitură pentru Antonescu, șanse mari pentru ca Simion să prindă turul doi: Anamaria Gavrilă s-a retras din competiția pentru Cotroceni „Deși respectăm deplin independența investigației judiciare în desfășurare și prezumția de nevinovăție a tuturor indivizilor implicați, nu putem ignora potențiala amenințare pe care aceste acuzații o reprezintă pentru independența și credibilitatea instituției noastre”, se precizează în scrisoare. Percheziții și inculpări în ancheta din Belgia Luni seară, poliția belgiană a efectuat percheziții în birourile unor asistenți europarlamentari. Deși nu au fost vizate birourile membrilor Parlamentului European, presa a relatat că autoritățile anchetează aproximativ 12 foști sau actuali deputați europeni. Marți, Parchetul federal belgian a anunțat că cinci persoane au fost inculpate pentru corupție activă și spălare de bani în cadrul anchetei ce vizează Huawei. Potrivit anchetatorilor, faptele au avut loc „constant” și „foarte discret” încă din 2021, „sub acoperirea lobby-ului comercial”. Practicile suspectate includ remunerarea unor poziționări politice și „cadouri excesive” sub formă de cheltuieli pentru mese, deplasări și invitații la meciuri de fotbal. Metsola reacționează Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a răspuns pentru prima dată marți în legătură cu acest scandal, afirmând că măsurile adoptate după cazul Qatargate din 2022 au ajutat la descoperirea neregulilor. „Aceste chestiuni pot fi identificate și datorită regulilor pe care le introducem”, a declarat Metsola. Accelerarea adoptării codului etic al UE În plus, semnatarii scrisorii solicită președintei PE să faciliteze implementarea codului etic al Uniunii Europene. Această inițiativă a fost blocată de Partidul Popular European (PPE), familia politică a Robertei Metsola, precum și de grupurile de extremă-dreapta. Huawei, acuzată Scopul activităților de lobby suspectate ar fi fost acela de a contracara eforturile SUA de a exclude companiile chineze de telecomunicații de pe piețele sensibile. În plus, Huawei ar fi încercat să promoveze o deschidere mai mare a pieței europene pentru companiile chineze, influențând eurodeputați prin diverse beneficii.

Crin Antonescu, întreținut de soție și în 2024: el - zero, ea - circa 236.000 euro
Politică

Crin Antonescu, întreținut de soție și în 2024: el - zero, ea - circa 236.000 euro

Crin Antonescu a fost întreținut de soție și în 2024: el a avut zero venituri, iar ea a câștigat circa 236.000 euro, arată declarația de avere depusă de candidatul Alianței electorale "România Înainte". Familia Antonescu deține două apartamente în București, unul de 96 mp și altul de 205 mp, dar nu declară nici un fel de venituri din chirii. Citește și: Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România” În plus, ea deține și două case în Prahova și trei mașini.  Crin Antonescu, întreținut de soție și în 2024 Adina Vălean a primit aproximativ 220.000 de euro de la Parlamentul European - indemnizații și diurne - plus 15.142 euro de la Comisia Europeană, pentru misiuni. Ca de obivei în ultimii opt ani, Crin Antonescu nu a avut nici un venit.  În conturi și plasamente, familia Antonescu-Vălean are circa 450.000 de euro.   „Nu am fost angajat în acești ultimi opt ani, am trăit financiar din veniturile soției mele și din economiile mele destul de firave. Nu-mi amintesc să fi cerut cuiva vreun leu, nu am solicitat din partea statului român sau a unor instituții vreun leu sau euro și cred că e opțiunea mea de care nu am de ce să mă feresc”, a spus Crin Antonescu la Antena 3, la finalul lunii decembrie 2024.  Antonescu este profesor de istorie. 

Mînzatu, propusă comisar european, blocată în Parlamentul European de suspiciunea că și-ar fi extins ilegal casa: E nevoie de clarificări (Manfred Weber)
Eveniment

Mînzatu, propusă comisar european, blocată în Parlamentul European de suspiciunea că și-ar fi extins ilegal casa: E nevoie de clarificări (Manfred Weber)

Proprietatea Roxanei Mînzatu îngrijorează Parlamentul European. Liderul grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, Manfred Weber, a declarat marți seară că, în urma audierii comisarului-desemnat român Roxana Mînzatu, au rămas întrebări legate de proprietatea acesteia din Brașov. Aceste aspecte necesită clarificări pentru a asigura transparența și integritatea viitoarei Comisii Europene. Prioritățile PPE Weber a subliniat că Europa are nevoie de o Comisie solidă, capabilă să răspundă provocărilor majore din următorii cinci ani. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness În timpul audierilor, criteriul de evaluare este obiectiv, bazat pe performanța și capacitatea candidaților de a activa fără niciun obstacol legat de activitățile lor curente sau trecute. Proprietatea Roxanei Mînzatu îngrijorează Parlamentul European În urma audierii de marți, Weber a afirmat că rămân aspecte neclare legate de proprietatea Roxanei Mînzatu, iar aceste suspiciuni ar putea afecta integritatea Comisiei. Grupul PPE consideră că o clarificare completă este esențială pentru a menține încrederea în structurile europene. Siegfried Mureșan susține declarațiile PPE Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al PPE, a transmis un mesaj similar, precizând că europarlamentarii PPE din comisiile de muncă și cultură au cerut clarificări suplimentare. În funcție de discuțiile ulterioare, se poate decide să se solicite răspunsuri scrise, o a doua audiere sau un vot suplimentar. Posibilitatea unei a doua audieri În fața comisiilor pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și pentru cultură și educație ale Parlamentului European, Mînzatu a explicat detalii privind extinderea casei sale din Brașov, care ar fi presupus lucrări fără autorizație pe o clădire considerată monument istoric. Roxana Mînzatu a prezentat documente de la Ministerul Culturii care atestă că imobilul nu este monument istoric, iar ulterior a pus la dispoziția jurnaliștilor români prezenți la Bruxelles aceste documente. Documentele prezentate de Mînzatu Pentru a clarifica situația, Mînzatu a oferit fotocopii ale documentelor care confirmă că imobilul nu este monument istoric. Aceste documente, unul din 2011 și unul recent, sunt emise de Ministerul Culturii și subliniază că locuința în cauză nu este supusă reglementărilor pentru monumente istorice.

Ultimul pas pentru comisarul european din România, Roxana Mînzatu: este audiată în Parlamentul European. Acuzată în țară că ar fi încălcat legea când și-a extins locuința
Eveniment

Ultimul pas pentru comisarul european din România, Roxana Mînzatu: este audiată în Parlamentul European. Acuzată în țară că ar fi încălcat legea când și-a extins locuința

Roxana Mînzatu, audiere în Parlamentul European. Marți, ultimii șase comisari desemnați ai Comisiei Europene, inclusiv Roxana Mînzatu, reprezentanta României, sunt audiați de comisiile Parlamentului European. Această rundă de audieri ar putea influența calendarul final al aprobării noului executiv european, care este programat să înceapă în decembrie. Roxana Mînzatu, audiere în Parlamentul European Roxana Mînzatu, desemnată vicepreședintă executivă pentru oameni, competențe și pregătire, este audiată de comisiile EMPL și CULT. Citește și: Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă” Alte două comisii, FEMM și LIBE, au statut de invitat, putând adresa întrebări suplimentare comisarului desemnat din România. Audierea comisarilor din Franța și Estonia în paralel La aceeași oră cu audierea Roxanei Mînzatu, comisarul desemnat al Franței, Stephane Sejourne, va fi evaluat în patru comisii competente. Kaja Kallas, desemnată pentru funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, este audiată de Comisia AFET și alte cinci comisii invitate. Comisarii propuși din Italia și Ungaria, controverse Eurodeputații români au menționat că deși toți comisarii ar trebui să treacă fără probleme, propunerile Italiei și Ungariei ar putea întâmpina dificultăți. Raffaele Fitto (Italia) și Oliver Varhelyi (Ungaria) sunt subiecte de discuție, iar evaluarea lor ar putea fi amânată pentru miercuri. Suport pentru Mînzatu din partea eurodeputaților români Eurodeputatul Nicu Ștefănuță a declarat susținerea sa pentru Roxana Mînzatu, considerând că vicepreședinția Comisiei Europene reprezintă o poziție importantă pentru România. De asemenea, Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei AGRI, a afirmat că deși există nemulțumiri privind modul în care a fost desemnată, va susține candidatura Roxanei Mînzatu în cadrul comisiilor reunite.

Șoșoacă anunță că, după victoria lui Trump, “icoana“ ei a fost ridicată “în mijlocul Casei Satanei“. Ea vorbește astfel despre Parlamentul European, de unde încasează zeci de mii de euro
Politică

Șoșoacă anunță că, după victoria lui Trump, “icoana“ ei a fost ridicată “în mijlocul Casei Satanei“. Ea vorbește astfel despre Parlamentul European, de unde încasează zeci de mii de euro

Europararlamentarul SOS Diana Șoșoacă anunță că, după victoria lui Trump, “icoana“ ei a fost ridicată “în mijlocul Casei Satanei“. Ea vorbește astfel - “Casa Satanei“ - despre Parlamentul European, de unde încasează zeci de mii de euro anual, net, și care îi va plăti și pensie specială. Citește și: Ce înseamnă victoria lui Trump pentru România: suntem obligați să consolidăm armata. Ciolacu nu a făcut-o, a dat banii pe pomeni Șoșoacă anunță că “icoana“ ei a fost ridicată “în mijlocul Casei Satanei“ “LA AUDIERILE DIN PARLAMENTUL EUROPEAN, PTR. COMISARUL pentru MANAGEMENTUL CRIZELOR SI EGALITATE, UNDE PARTICIP, S-A ANUNȚAT CĂ DONALD TRUMP A CÂȘTIGAT ALEGERILE ÎN U.S.A ȘI CĂ DIN ACEST MOMENT UNIUNEA EUROPEANĂ ESTE IZOLATĂ. U.E. SE DUCE PE TOBOGAN, ESTE ÎN FALIMENT, TOȚI SUNT DISPERAȚI! ICOANA MEA, RIDICATĂ IN MIJLOCUL CASEI SATANEI, ESTE SIMBOL IN ACEASTĂ LUPTĂ! CU DUMNEZEU ÎNAINTE! GO, TRUMP! ȘO(ȘO) PE EI!”, a scris ea pe Facebook. Șoșoacă este, de obicei, o mare admiratoare a lui Vladimir Putin. „Dacă s-au menținut relații cu Federația Rusă, mi s-a datorat mie în totalitate. Atenție foarte mare, nici măcar eu nu mai pot să salvez situația pentru că poporul român nu are reacție, pentru că poporul român este manipulat și comod, celelalte popoare se bat la propriu”, spunea Șoșoacă, potrivit Realitatea tv.

Șoșoacă, expulzată șapte zile din Parlamentul European și cu indemnizația zilnică tăiată
Politică

Șoșoacă, expulzată șapte zile din Parlamentul European și cu indemnizația zilnică tăiată

Diana Șoșoacă, europarlamentar SOS România, a fost expulzată timp de șapte zile din Parlamentul European „pentru comportamentul inadecvat din ședința plenară din luna iulie”, anunță europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. În plus, indemnizația ei zilnică va fi tăiată pe parcursul acestei perioade. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Șoșoacă, expulzată șapte zile din Parlamentul European „Diana Șoșoacă, penalizată în Parlamentul European Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, tocmai a anunțat penalizarea Dianei Șoșoacă pentru comportamentul inadecvat din ședința plenară din luna iulie, când a perturbat în mod repetat reuniunea Parlamentului. Penalitatea constă în suspendarea participării la sesiunea plenară a Parlamentului European pentru 7 zile și suspendarea indemnizației zilnice tot pentru 7 zile. În Parlamentul European, dacă încalci regulile și te faci de râs, vei fi întotdeauna sancționat”, a scris Mureșan, pe Facebook. În iulie, Diana Șoșoacă a fost dată afară cu forța din plenul Parlamentului European, după ce a întrerupt, în multiple rânduri, dezbaterea cu privire la alegerea Ursulei von der Leyen ca șefă a Comisiei Europene. Citește și: DOCUMENT Cinci judecători CCR numiți de PSD și UDMR au blocat candidatura lui Șoșoacă pentru delict de opinie. O judecătoare, opinie separată

Extremiștii din Parlamentul European cer în instanță să primească posturi-cheie, de la a căror împărțire au fost excluși
Internațional

Extremiștii din Parlamentul European cer în instanță să primească posturi-cheie, de la a căror împărțire au fost excluși

Extemiști din Parlamentul European cer posturi-cheie. Grupul politic suveranist "Patrioţi pentru Europa" a dat în judecată la Tribunalul General al Uniunii Europene instituţia Parlamentului European, după ce a fost exclus de la împărţirea posturilor cheie ale acestei instituţii în urma unui aranjament al grupurilor politice care au format o majoritate în legislativul european. Extemiști din Parlamentul European cer posturi-cheie Grupurile politice progresiste pro-europene, respectiv popularii (PPE), socialiştii (S&D), liberalii (Renew) şi Verzii, ce au format o majoritate care a susţinut-o pe Ursula von der Leyen pentru încă un mandat la conducerea Comisiei Europene, au format în paralel şi un "cordon sanitar" împotriva partidelor şi grupurilor politice de extremă dreapta naţionaliste şi eurosceptice. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Astfel, grupul nou creat "Patrioţi pentru Europa", dar care este al treilea ca mărime în legislatura rezultată după alegerile europene din iunie, nu a obţinut niciun post relevant în Parlamentul European. Conform algoritmului acestei instituţii privind împărţirea funcţiilor, respectivului grup i-ar fi revenit în comisii două posturi de preşedinte şi mai multe de vicepreşedinte, dar grupurile care au format majoritatea au aranjat împărţirea funcţiilor în aşa fel încât niciun eurodeputat de extremă dreapta să nu obţină vreun post de responsabilitate. Europarlamentarii grupului suveranist au fost de asemenea excluşi din rândul vicepreşedinţilor Parlamentului European. Parlamentul European, dat în judecată Într-un comunicat emis marţi, grupul "Patrioţi pentru Europa" anunţă că a formulat împotriva Parlamentului European o plângere în care cere anularea deciziilor luate în iulie, când după alegerile europarlamentare au fost constituite comisiile specializate şi au fost alese conducerile acestora. "Dorim ca rezultatele alegerilor desfăşurate democratic în statele membre să se reflecte în organele de conducere ale Parlamentului European fără nicio discriminare", semnalează comunicatul în care noul grup politic acuză încălcarea regulilor de procedură ale Parlamentului European. Plângerea înaintată Tribunalului General al Uniunii Europene a fost prezentată de eurodeputatul francez Jordan Bardella, lider al partidului "Adunarea Naţională" (Rassemblement National - RN), şi de eurodeputata ungară Kinga Gál, vicepreşedintă a grupului şi membră a partidului Fidesz al premierului Viktor Orban.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră