vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: occident

45 articole
Internațional

Putin, Lukașenko: Occidentul ne va ataca

Putin, Lukașenko: Occidentul ne va ataca. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a anunţat marţi că a discutat cu omologul său rus Vladimir Putin despre presupuse planuri de atac occidentale împotriva Rusiei, transmite AFP. Putin, Lukașenko: Occidentul ne va ataca "De puţin timp - şi am discutat în detaliu despre asta ieri cu preşedintele rus - au fost stabilite planuri strategice de atac împotriva Rusiei", a declarat liderul de la Minsk. Potrivit acestuia, planurile respective prevăd ofensive "prin Ucraina şi Belarus". "Istoria se repetă", a comentat Lukaşenko, făcând aluzie la invadarea Rusiei de către Napoleon sau de către Germania nazistă. AFP reaminteşte că Belarusul s-a poziţionat alături de Rusia în războiul din Ucraina, permiţând forţelor ruse să folosească teritoriul belarus ca bază pentru operaţiuni. Putin înarmează atomic Belarus Luna trecută, Putin a anunţat că Moscova urmează să furnizeze "în următoarele luni" Belarusului rachete care pot transporta încărcături atomice. Având în vedere aceste poziţii şi reprimarea protestatarilor belaruşi în 2020, Occidentul aplică regimului Lukaşenko sancţiuni care au sporit dependenţa Belarusului de Rusia. Lukaşenko susţine că ţara sa se confruntă cu un "război hibrid", iar acţiunile occidentalilor "apropie lumea de prăpastia unui mare război în care nu poate exista un învingător". MAE rus vorbește de război direct cu Moscova Un discurs similar a avut şi purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, care a acuzat Statele Unite şi aliaţii acestora de o "confruntare hibridă" cu Rusia, "care se apropie periculos de o confruntare militară deschisă cu ţara noastră". Într-un comunicat care reproşează Japoniei susţinerea pentru Occident, Zaharova a arătat că un astfel de război ar însemna "un conflict armat între puteri nucleare" şi că "evident, o astfel de ciocnire ar prezenta un risc de escaladare nucleară". Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Moscova a vehiculat în repetate rânduri, mai mult sau mai puţin direct, ameninţarea nucleară, considerată însă de occidentali o tentativă de intimidare prin care se urmăreşte descurajarea sprijinului pentru Kiev.

Putin, Lukașenko: Occidentul ne va ataca (sursa: kremlin.ru)
Zelenski, apel disperat: ne trebuie arme! (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, apel disperat: ne trebuie arme!

Zelenski, apel disperat: ne trebuie arme! Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a reiterat apelul pentru mai multe livrări de arme din Occident, insistând în special asupra sistemelor de apărare antirachetă, pentru a putea apăra oraşele ucrainene, informează miercuri dpa. Zelenski, apel disperat: ne trebuie arme! Potrivit lui Zelenski, a se reuşi apărarea naţiunii ucrainene împotriva atacurilor de rachetă ruse înainte de sfârşitul acestui an constituie un obiectiv esenţial al conducerii Ucrainei. "Însă realizarea acestui obiectiv depinde nu doar de noi, ci şi de înţelegerea nevoilor noastre fundamentale de către partenerii noştri", a spus Zelenski, în noua sa intervenţie video realizată în timpul nopţii. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul Chiar dacă nu s-a mai auzit de ceva vreme sunetul sirenelor în capitala Kiev şi în multe alte oraşe ale Ucrainei, ucrainenii "nu trebuie să caute logică în acţiunile teroriştilor, pentru că armata rusă nu face pauze", a atenţionat Zelenski. Forţele militare ruse au o singură sarcină: "să ia viaţa oamenilor, să intimideze poporul. Astfel, chiar şi câteva zile fără alarmă antiaeriană par deja parte din teroare", a subliniat preşedintele Ucrainei. 24 februarie 2022, data fatidică Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. După cucerirea Luganskului şi a unei părţi din regiunea vecină Doneţk, care împreună alcătuiesc provincia Donbas, teritoriu ucrainean revendicat de Moscova, ruşii şi-au creat un culoar care uneşte estul cu sudul şi peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal şi controlată de Kremlin încă din 2014.

Frustrare la Moscova pe armele occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Frustrare la Moscova pe armele occidentale

Frustrare la Moscova pe armele occidentale. Rusia a afirmat marţi că echipamentele militare livrate de ţările occidentale Ucrainei sunt acum prezente pe piaţa neagră a armelor, precum şi în Orientul Mijlociu, fără a prezenta totuşi probe în acest sens, relatează AFP. Frustrare la Moscova pe armele occidentale O parte din armele livrate Kievului "se răspândesc în Orientul Mijlociu şi sfârşesc, de asemenea, pe piaţa neagră", a declarat ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, în cadrul unui discurs transmis la televiziune. El nu a furnizat totuşi niciun element concret pentru a-şi dovedi afirmaţiile, notează France Presse. Livrările de tancuri, piese de artilerie şi alte echipamente militare de către ţările occidentale Ucrainei provoacă nemulţumirea Rusiei, care a declanşat la sfârşitul lui februarie o ofensivă militară foarte costisitoare din punctul de vedere al pierderilor de vieţi omeneşti împotriva ţării vecine. Serghei Şoigu a acuzat ţările occidentale că au livrat până acum peste 28.000 de tone de arme Ucrainei "în speranţa de a prelungi conflictul" şi de a face Rusia să sângereze. Rușii, masați în estul Ucrainei După ce s-a lovit o rezistenţă puternică în nordul Ucrainei şi în jurul Kievului, Rusia şi-a concentrat forţele în est, unde a înregistrat în ultimele zile câştiguri importante, în special prin cucerirea oraşului Lisiceansk. După această cucerire, preşedintele rus Vladimir Putin le-a ordonat luni trupelor sale să continue ofensiva în est, unde Moscova doreşte să obţină controlul total al regiunii Donbas. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane Ofensiva rusă "va continua până când obiectivele fixate de comandantul şef suprem (Vladimir Putin - n.r.) sunt în întregime atinse", a declarat marţi Serghei Şoigu.

Lukașenko amenință țările occidentale cu atacuri (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko amenință țările occidentale cu atacuri

Lukașenko amenință țările occidentale cu atacuri. Preşedintele Aleksandr Lukaşenko a ameninţat sâmbătă cu represalii militare împotriva oricui ar ataca Belarusul, în contextul tensiunile ridicate generate de războiul din ţara vecină, Ucraina, transmite duminică dpa. Lukașenko amenință țările occidentale cu atacuri Într-un discurs pronunţat în ajunul Zilei Independenţei, preşedintele Lukaşenko a spus că a ordonat forţelor sale armate să vizeze "centrele de decizie" din capitalele occidentale în cazul unui atac asupra Belarusului, adăugând: "Nu vă atingeţi de noi şi nu ne vom atinge de voi", potrivit agenţiei de presă Belta. În pofida faptului că Rusia a invadat Ucraina, Moscova şi aliatul său devotat, Minsk, au încercat în mod repetat să se prezinte drept victime ale politicilor presupus ostile ale Occidentului şi ale NATO. Au existat temeri că Belarusul ar putea intra oficial în război alături de Rusia după declanşarea războiului din Ucraina pe 24 februarie. Finlanda și Suedia, în NATO Preşedintele Lukaşenko a recunoscut că în primele săptămâni de invazie au fost lansate rachetele ruseşti în direcţia Ucrainei de pe teritoriul său. La summit-ul NATO de la Madrid, desfăşurat la începutul acestei săptămâni, Alianţa Nord-Atlantică a decis să îşi consolideze în mod semnificativ flancul estic şi să înceapă procesul de aderare pentru Finlanda şi Suedia. Citește și: Germania, năucită de stoparea importurilor de gaz rusesc: costuri suplimentare de un miliard de euro lunar. Guvernul, gata să introducă o nouă taxă în facturile tuturor consumatorilor Ulterior, preşedintele Vladimir Putin şi-a anunţat intenţia de a răspunde posibilului transfer al soldaţilor NATO în Finlanda cu desfăşurari proporţionale de trupe ruseşti în regiune.

Primul summit la care participă Putin de la invazia în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea să destabilizeze UE

Putin vrea să destabilizeze UE. Președintele rus Vladimir Putin vrea să provoace o foamete generalizată care să forțeze Occidentul să pună capăt sancțiunilor, susține Timothy Snyder, profesor de istorie la prestigioasa universitate americană Yale. Snyder a subliniat că nu sunt semne care să indice că Rusia va ori prea curând bocajul asupra exporturilor cerealelor ucrainene. Țara vecină este un mare producător mondial de cereale, alimentând în principal țări din Orientul Mijlociu și din Asia. Putin vrea să destabilizeze UE Snyder susține că planul lui Putin nu este doar de a destabiliza Ucraina prin întreruperea exporturilor, ci de a destabiliza și Uniunea Europeană prin generarea unor valuri de „refugiați din Africa de Nord și Orientul Mijlociu, zone hrănite de obicei de Ucraina”. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect „Când vor începe revoltele din cauza crizei alimentare și pe măsură ce foametea se va răspândi, propaganda rusă va da vina pe Ucraina și va cere recunoașterea câștigurilor teritoriale ale Rusiei în Ucraina, precum și ridicarea tuturor sancțiunilor”, a spus Snyder. Ucraina a stabilit două rute prin Polonia şi România pentru a exporta cereale şi a preveni o criză alimentară globală, însă blocajele au încetinit lanţul de aprovizionare, a declarat, duminică, viceministrul ucrainean de Externe. Dmitro Senik a declarat că securitatea alimentară globală este în pericol, deoarece invazia Moscovei asupra Kievului a oprit exporturile de cereale din Ucraina prin Marea Neagră, cauzând penurii la scară largă şi creşterea preţurilor la nivel mondial, informează Fox News. Ucraina este al patrulea cel mai mare exportator de cereale din lume şi susţine că există aproximativ 30 de milioane de tone de cereale stocate pe teritoriul deţinut ucrainean, pe care încearcă să le exporte pe cale terestră, fluvială şi ferată.

Ucraina a blocat gazele rusești - Foto: Rawpixel
Internațional

Ucraina a blocat gazele rusești

Ucraina a blocat gazele rusești. Ucraina a blocat tranzitul gazelor ruseşti către Europa Occidentală în regiunea Lugansk, afirmând marţi că ocuparea teritoriului estic de către forţele ruse face imposibilă supravegherea fluxurilor, transmite dpa. Decizia înseamnă că 32,6 milioane de metri cubi de gaz pe zi sunt pe cale să fie oprite, aproximativ o treime din exportul rusesc ce traversează zilnic teritoriul ucrainean, potrivit autorităţilor de reglementare ucrainene. Ucraina a blocat gazele rusești Ucraina a spus că ocupaţia a făcut imposibilă accesarea unui nod la Sohranovka şi direcţionarea gazului de-a lungul altor rute. A citat cel puţin un incident de "violenţă crescută". Gazprom a contestat explicaţia părţii ucrainene spunând că "nu are absolut nicio confirmare a unor cazurilor de violenţă crescută". A adăugat că nu există nicio modalitate tehnică de redirecţionare de-a lungul altor rute. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite Europa este îngrijorată în legătură cu aprovizionarea cu gaze încă de la începutul invadării Ucrainei. Multe ţări vest-europene ar dori să pedepsească Rusia din punct de vedere economic pentru invazie, dar nu au o alternativă la gazul pe care Rusia îl furnizează; aceasta înseamnă că oferă finanţare unei ţări căreia îi impun sancţiuni economice, potrivit Agerpres. Mare parte din aprovizionarea cu gaze ruseşti a Europei se face prin conducta Nord Stream 1 ce traversează Marea Baltică. Conform contractelor, prin conductele ce traversează Ucraina este permis să circule maxim 109 milioane de metri cubi pe zi.

Putin spune că Occidentul este de vină (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin învinuiește Occidentul pentru războiul din Ucraina

Putin învinuiește Occidentul pentru războiul din Ucraina. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luni că "intervenţia" Rusiei în Ucraina a fost necesară, pentru că Occidentul "se pregătea să ne invadeze pământul, inclusiv Crimeea", informează Reuters. Putin şi-a începutul discursul anual cu ocazia Zilei Victoriei, la începutul paradei militare ce are loc în Piaţa Roşie, pentru a marca victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. Putin învinuiește Occidentul pentru războiul din Ucraina "Au încercat să ne amenințe într-un mod inacceptabil. Nu vom renunța niciodată la dragostea pentru patria mamă din respect față de înaintașii noștri. S-a iscat un sentiment de rusofobie în lume Nu vom uita niciodată lecțiile din cel de-al doilea Război Mondial și ne vom aminti mereu de cei care s-au sacrificat (moment de reculegere). Citește și: Operațiunea „Parada de 9 mai”: Ucraina avertizează că Rusia pregătește „intrarea iminentă în luptă” a trupelor din Transnistria. „Avionul Apocalipsei” va zbura peste Moscova Dragi camarazi, viața fiecărui soldat și ofițer este o tragedie și o pierdere irecuperabilă pentru familiile lor, organizațiile vor face tot pentru ajutorarea familiilor răniților din operațiunea militară. Am semnat un decret în acest sens. Gărzi de mercenari se luptă împotriva noastră .Azi luptați pentru securitatea și siguranța țării noastre, valorile țării noastre, o Rusie puternică și independentă este ceea ce ne dorim", a declarat Vladimir Putin, potrivit Agerpres. https://www.youtube.com/watch?v=wSxdfu3WPSc&ab_channel=TheTelegraph Manifestări similare au avea loc şi în alte 28 de oraşe ruse, din Vladivostok, în Oceanul Pacific, şi până în Sankt-Petersburg, la Marea Baltică. Componenta aviatică a paradei militare din 9 mai din Piaţa Roşie de la Moscova nu va avea loc din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, a anunţat luni dimineaţa purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, informează TASS. "Componenta aviatică nu va avea loc din cauza vremii", a spus Peskov. Înainte de aceasta, Dmitri Peskov a anunţat că în Piaţa Roşie, de la tribuna Kremlinului, preşedintele Vladimir Putin urma să susţină un discurs, iar la încheierea paradei militare şeful statului urma să depună, conform tradiţiei, o coroană de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut lângă Zidul Kremlinului. Potrivit TASS, anul acesta la parada militară din Piaţa Roşie participă 11.000 de militari, iar în componenţa coloanei mecanizate intră 131 de unităţi de tehnică militară.

Putin își minte poporul cu televizorul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin își minte poporul cu televizorul

Putin își minte poporul cu televizorul. Președintele rus Vladimir Putin a alocat un timp important în ultimele săptămâni pentru a reasigura publicul rus că sancțiunile afectează Occidentul mai mult decât Rusia. Putin își pregătește țara pentru o perioadă lungă de timp. Putin își minte poporul cu televizorul "Occidentul colectiv nu are de gând să renunțe la politica sa de presiune economică asupra Rusiei", a declarat el recent directorilor din domeniul aviației. Fiecare sector al economiei rusești trebuie să "facă un plan pe termen lung bazat pe oportunități interne". Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Politica de autosuficiență a lui Putin era previzibilă. Încă de când Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în 2014, țara s-a pregătit pentru sancțiuni occidentale sporite cu o strategie numită "Fortăreața Rusia". Și totuși, amploarea contraofensivei economice purtate de Occident de la invazia Ucrainei din 24 februarie, împreună cu valul tot mai mare de companii care au întrerupt afacerile cu Rusia pentru a se proteja de riscul reputațional sau de sancțiuni viitoare, a fost un șoc. Majoritatea corporațiilor au decis să plece sau să suspende activitatea în Rusia după invazia ordonată de Putin în Ucraina. Sute de mii de angajați au fost concediați sau forțați de împrejurări să își caute alte joburi.

Rusia vrea relații diplomatice cu Vestul (sursa: rusen.org)
Internațional

Rusia vrea relații diplomatice cu Vestul

Rusia vrea relații diplomatice cu Vestul. Rusia vrea să menţină relaţii diplomatice cu ţările occidentale în pofida expulzărilor în serie de diplomaţi ruşi, a afirmat miercuri viceministrul de externe Aleksandr Gruşko pentru agenţia Interfax, transmite Reuters. Rusia vrea relații diplomatice cu Vestul Mai multe state europene au expulzat un mare număr de diplomaţi ruşi în ultimele zile, pe fondul valului de indignare produs în Europa în urma relatărilor despre descoperirea unor gropi comune şi a unor civili ucişi în oraşul ucrainean Bucea după retragerea trupelor ruse. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) În declaraţia pentru Interfax, Gruşko a afirmat că Rusia, care a promis că va reacţiona la expulzări, evaluează deciziile statelor europene. "Cu toate acestea, poziţia noastră rămâne absolut aceeaşi: pledăm pentru menţinerea deschisă a canalelor diplomatice", a spus el. Potrivit oficialului rus, ţările europene care perturbă activitatea diplomaţilor ruşi fac rău propriilor interese. El a avertizat de asemenea faţă de orice acţiune potenţială împotriva exclavei ruse Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania, la Marea Baltică. Gruşko: "nu există nimic de discutat cu NATO" "Sper cu adevărat că bunul simţ în Europa nu va permite să se înceapă niciun fel de jocuri în jurul Kaliningradului", a spus el, potrivit agenţiei TASS. "Cred că mulţi înţeleg că aceasta ar însemna un joc cu focul", a adăugat viceministrul. Gruşko a mai spus că Rusia "nu are contacte cu NATO" şi că "nu există nimic de discutat cu NATO".

Rușii Occidentul pentru ororile de la Bucea (sursa: kommersant.ru)
Internațional

Rușii acuză Occidentul pentru ororile de la Bucea

Rușii acuză Occidentul pentru ororile de la Bucea. Uciderea civililor în oraşul ucrainean Bucea, din apropiere de Kiev, atribuită trupelor ruse, face parte dintr-o "încercare vicleană a Occidentului de a discredita Rusia", a declarat marţi preşedintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, citat de Reuters, potrivit Agerpres. Rușii acuză Occidentul pentru ororile de la Bucea "Situaţia de la Bucea este o provocare care vizează discreditarea Rusiei", a susţinut el. "Washingtonul şi Bruxellesul sunt scenariştii şi regizorii, iar Kievul actorii. (...) Nu există fapte (...), doar minciuni", a mai afirmat oficialul rus. Citește și: Presiunea internațională ca Putin să fie judecat pentru crime de război crește: UE, gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina. În ce condiții poate fi Putin anchetat penal Într-o postare pe canalul său de Telegram citată marţi de portalul de ştiri Lenta.ru (pro-Kremlin - n.r,), Volodin a numit filmările din oraşul ucrainean Bucea drept "o înscenare şi un spectacol conceput pentru publicul occidental". În opinia sa, "ţările NATO nu au nevoie de o investigaţie a ceea ce s-a întâmplat, ele au desemnat în prealabil vinovatul". În opinia sa, acest lucru este dovedit de faptul că Marea Britanie a blocat de două ori o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, care a fost solicitată de Rusia în legătură cu situaţia de la Bucea. Bucea, un oraş de aproximativ 37.000 de locuitori înainte de război, situat la 30 km de capitală, a fost împreună cu Irpin scena unora din cele mai aprige lupte de la începutul invaziei ruse. Oraşul a fost ocupat de armata rusă pe 27 februarie, rămânând inaccesibil mai bine de o lună. Bombardamentele au încetat joi, iar forţele ucrainene nu au putut să pătrundă complet până acum câteva zile.

Occidentul, în fața unor decizii extrem de importante (sursa: bbc.com)
Internațional

Occidentul, în fața unor decizii extrem de importante

Occidentul, în fața unor decizii extrem de importante. O serie de summituri de urgență organizate joi ar putea ajuta la stabilirea următoarei faze a răspunsului occidental la războiul Rusiei din Ucraina, despre care oficialii americani avertizează că intră într-o etapă incertă, dar sângeroasă, potrivit CNN. Occidentul, în fața unor decizii extrem de importante Anunțuri privind noi sancțiuni, poziția forțelor NATO și asistența militară sunt așteptate ca parte a exploziei diplomatice, potrivit oficialilor americani și europeni. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Reprezentanți ai Casei Albe și ai guvernelor europene au petrecut zilele premergătoare summitului în conversații intense pentru a finaliza măsurile pe care liderii le vor dezvălui în urma discuțiilor lor. Ceea ce nu vor face este ceea ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut în mod repetat: Să impună o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei. Oficialii SUA și ai NATO au declarat în repetate rânduri că o astfel de măsură ar risca să-l provoace pe președintele Vladimir Putin și să declanșeze al treilea război mondial. De asemenea, aliații occidentali au întâmpinat dificultăți în a lua măsuri mai agresive, cum ar fi furnizarea de avioane de luptă de fabricație rusească Ucrainei sau decizia de a se rupe de aprovizionarea cu energie rusească, ceea ce ar putea paraliza economia Rusiei. Joe Biden se află în Europa Pentru prima dată în cel puțin 30 de ani, un președinte american a sosit cu continentul zdruncinat de agresiunea rusă și zguduit de o revenire a luptei nucleare. Occidentul își plânge, de asemenea, iluzia spulberată că a intrat într-o eră de pace perpetuă. Vizita lui Biden pentru a se adresa liderilor NATO și ai Uniunii Europene la Bruxelles și călătoria sa în Polonia, un stat din linia întâi a alianței, vor sublinia modul în care lumea s-a schimbat - probabil irevocabil - de îndată ce primul tanc rusesc a trecut granița Ucrainei în urmă cu patru săptămâni. În funcție de punctul de vedere, Occidentul și Rusia duc acum ultima luptă a Războiului Rece sau prima dintr-o nouă eră de confruntare, pe măsură ce autocrații precum Moscova și Beijing formează un front ostil larg împotriva democrației de tip occidental.

Pleșu, revolta rușilor, Putin și Ceaușescu (sursa: Inquam Photos/Bogdan-Ioan Buda)
Eveniment

Pleșu, revolta rușilor, Putin și Ceaușescu

Pleșu, revolta rușilor, Putin și Ceaușescu. Filosoful Andrei Pleșu consideră că singura speranță ca Putin să cadă este o revoltă a societății ruse. Pleșu, revolta rușilor, Putin și Ceaușescu "Și eu cred că singura speranță realistă pentru încheierea litigiului sub a cărui amenințare trăim ar fi o drastică reacție a populației rusești (politicieni, oligarhi, intelectuali, artiști, popor) culminând cu înlăturarea ireversibilă a prepotentului de la vîrf. Citește și: EXCLUSIV Lukoil a cerut încetarea războiului din Ucraina la numai o zi după întâlnirea președintelui Lukoil cu cel al Gazprom la Sankt Petersburg Pe de altă parte, mă irită tipul de întrebare la care vă referiți, dacă cei care întreabă sunt : . Păi, nouă cât ne-a trebuit ca să ne revoltăm?! Între și opoziție, am ales, vrând-nevrând, adaptarea. Trebuia să supraviețuim, să evităm riscul penalizărilor severe, să așteptăm intervenția țărilor democratice sau a Proniei. Nu judec pe nimeni, dar încerc să nu uit propriile noastre demisii.", a spus Pleșu într-un interviu pentru Spotmedia.

Rusia vrea lacăt pe ambasadele occidentale (sursa: VK/Dmitry Medvedev)
Internațional

Rusia vrea lacăt pe ambasadele occidentale

Rusia vrea lacăt pe ambasadele occidentale. Kremlinul nu mai are nevoie de relaţii diplomatice cu Occidentul după ce acesta din urmă a impus sancţiuni împotriva Moscovei în urma declanşării "operaţiunii militare" în Ucraina. Rusia vrea lacăt pe ambasadele occidentale Afirmația a fost făcută sâmbătă de fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev. Acesta este, în prezent, vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, informează Reuters. Potrivit lui Medvedev, care s-a exprimat pe pagina sa de pe reţeaua socială rusă VK, este timpul "să se pună lacătul pe ambasade". Citește și: Rusia se scufundă în bezna dictaturii: Medvedev vorbește de reintroducerea pedepsei cu moartea „pentru prevenirea crimelor deosebit de grave”. Presa, cenzurată masiv Dmitri Medvedev a mai spus că Moscova îşi va continua operaţiunile în Ucraina până când va realiza obiectivele fixate de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.

Rușii nu se simt deranjați de candidatura Ucrainei la UE(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea tăcere de la Occident

Putin vrea tăcere de la Occident. Avansarea în mod repetat de către ţările occidentale a unor date pentru o eventuală invadare a Ucrainei de către Rusia este provocatoare. Și chiar poate avea efecte adverse, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, transmite Interfax, preluată de Reuters. Putin vrea tăcere de la Occident Preşedintele rus Vladimir Putin nu ţine cont de aceste declaraţii ale statelor occidentale, a spus Peskov, adăugând că Moscova face apel la raţiunea partenerilor occidentali. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO El a mai afirmat că situaţia în zona liniei de contact din regiunea Donbas este tensionată la maxim şi orice provocare minoră poate duce la consecinţe ireparabile, potrivit TASS. Conform purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Rusia este ultima ţară care vrea să alimenteze "războiul" declaraţiilor.

Vladimir Putin, asaltat de liderii occidentali (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Vladimir Putin, asaltat de liderii occidentali

Vladimir Putin, asaltat de liderii occidentali. Amenințarea unei invazii ruse în Ucraina a devenit din ce în ce mai serioasă, potrivit țărilor vestice. SUA au anunțat vineri că atacul este iminent. Preşedintele american Joe Biden discută telefonic sâmbătă dimineaţa (ora locală de pe coasta de est a SUA) cu omologul rus Vladimir Putin, a declarat pentru AFP un înalt oficial de la Casa Albă. Vladimir Putin, asaltat de liderii occidentali "Rusia ne-a propus un apel telefonic luni. Atunci noi am propus sâmbătă şi au acceptat", conform sursei citate. Și preşedintele francez, Emmanuel Macron, va discuta sâmbătă la prânz cu omologul său rus Vladimir Putin. Evident, despre criza de la graniţa ruso-ucraineană, pe care occidentalii doresc să o rezolve prin "mijloace diplomatice, dialog şi descurajare", a anunţat vineri Palatul Elysee. În același timp, Biden, Macron și cancelarul german Olaf Scholz promit sancţiuni "rapide şi drastice" dacă Rusia invadează Ucraina, a anunţat vineri Berlinul, după o teleconferinţă între aliaţi, relatează AFP. Citește și: BREAKING NEWS Casa Albă, vineri, 21.00 (ora României): Rusia are toate forțele necesare să pornească o ofensivă majoră. Americanii să părăsească Ucraina acum "Aliaţii sunt hotărâţi să adopte împreună sancţiuni rapide şi drastice împotriva Rusiei în cazul unor noi încălcări ale integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei", a scris purtătorul de cuvânt al cancelarului german pe Twitter. "Toate eforturile diplomatice sunt menite să convingă Moscova să se îndrepte către o dezescaladare. Scopul este de a preveni un război în Europa", a precizat sursa citată. Sancţiunile UE în cazul unei intervenţii ruse în Ucraina vor afecta sectoarele financiar şi energetic, precum şi exporturile de produse de înaltă tehnologie. Anunţul a venit vineri de la preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei videoconferinţe cu preşedintele american Joe Biden. Recomandare de părăsire a Ucrainei Mai mult, Uniunea Europeană a recomandat personalului neesenţial al reprezentanţei sale de la Kiev să părăsească Ucraina şi să aleagă telemunca, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell, transmite AFP. "Nu evacuăm. Deocamdată personalul neesenţial are opţiunea de telemuncă din afara ţării", a explicat unul din comunicatorii UE, Peter Stano. "Continuăm să evaluăm situaţia pe măsură ce evoluează, în strânsă consultare şi coordonare cu statele membre UE", a adăugat el. Şeful delegaţiei UE la Kiev, estonianul Matti Maasikas, a sfătuit personalul neesenţial să părăsească Ucraina "cât mai curând posibil", într-un e-mail publicat de cotidianul EU-Observer. Peter Stano a refuzat să comenteze pe marginea acestui e-mail. Letonia şi Estonia le-au cerut vineri cetăţenilor să părăsească Ucraina din cauza unei "ameninţări serioase la adresa securităţii reprezentate de Rusia în apropierea graniţei cu Ucraina şi a unei ameninţări credibile de escaladare a situaţiei", au precizat ministerele de externe ale celor două ţări baltice. Washingtonul şi Londra au transmis vineri mesaje similare propriilor cetăţeni aflaţi în Ucraina. SUA trimit 3.000 de soldați în Polonia Un înalt oficial al Pentagonului a anunţat vineri că Statele Unite au decis să trimită 3.000 de militari suplimentari în Polonia pentru a "linişti aliaţii NATO". Cei 3.000 de soldaţi cu sediul la Fort Bragg, în statul Carolina de Nord, au fost puşi în alertă la sfârşitul lunii ianuarie, la cererea preşedintelui Joe Biden. Ei îşi vor părăsi baza în următoarele zile şi ar trebui să ajungă la faţa locului "la începutul săptămânii viitoare", a precizat oficialul american sub protecţia anonimatului. Iohannis, consultări în format restrâns cu lideri NATO Preşedintele Klaus Iohannis a participat, vineri, la invitaţia preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la consultări în format restrâns cu o serie de lideri aliaţi şi ai instituţiilor Uniunii Europene, a informat Administraţia Prezidenţială. La discuţii au mai participat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, convorbirea liderilor europeni şi transatlantici a avut loc la finalul unei săptămâni intense de eforturi politico-diplomatice, având ca obiectiv dezescaladarea situaţiei tensionate de la graniţele Ucrainei şi de la Marea Neagră. Președintele României a mulțumit pentru solidaritate "Discuţiile au prilejuit un amplu schimb de opinii cu privire la cele mai recente evoluţii şi perspectivele gestionării crizei curente de securitate. Au fost prezentate evaluări şi concluzii în urma dialogului recent cu partea rusă şi au fost analizaţi paşii următori care trebuie avuţi în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creşterea nivelului securităţii pe continentul european şi descurajarea utilizării forţei militare", arată sursa citată. Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, în intervenţia sa, importanţa coordonării strânse şi a unităţii în aceste momente şi a salutat deciziile luate la nivel aliat de consolidare a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, inclusiv şi mai ales la Marea Neagră, aşa cum o arată desfăşurarea în aceste zile în România a trupelor americane sau decizia Franţei privind trimiterea de trupe în ţara noastră şi asumarea rolului de naţiune cadru la prezenţa militară avansată a NATO în România. Şeful statului a adresat mulţumiri liderilor aliaţi şi în mod special preşedinţilor Statelor Unite şi Franţei, prim-ministrului Italiei şi cancelarului Germaniei, pentru solidaritatea arătată pentru securitatea României şi a cetăţenilor săi, dar şi a celorlalţi aliaţi de pe Flancul Estic. Iohannis susține diplomația, fără compromiterea NATO Preşedintele Iohannis a evidenţiat că asigurarea unei posturi consolidate de descurajare şi apărare, în mod unitar şi coerent, pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, contribuie la stabilitatea regională, precum şi la securitatea Alianţei în ansamblul său, respectiv a tuturor cetăţenilor din statele aliate. Şeful statului a exprimat susţinerea sa fermă pentru continuarea dialogului politico-diplomatic cu Rusia, în vederea găsirii de soluţii care să permită dezescaladarea situaţiei, fără compromiterea însă a principiilor fundamentale ale Alianţei şi ale dreptului internaţional. El a subliniat, de asemenea, importanţa pregătirii şi coordonării între partenerii transatlantici în ceea ce priveşte pachetul robust de sancţiuni care va fi adoptat împotriva Rusiei în cazul în care măsurile de dezescaladare nu dau rezultate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră