Premierul Belgiei propune „normalizarea relațiilor cu Rusia”: Europa are nevoie de energie ieftină
Premierul Belgiei, Bart De Wever, a declarat că Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare normalizarea relațiilor cu Rusia pentru a redobândi accesul la energie mai ieftină. Declarațiile liderului belgian au stârnit reacții în interiorul Uniunii Europene și chiar în propriul guvern, fiind interpretate ca o deschidere către un posibil dialog economic cu Rusia, în pofida sancțiunilor aflate în vigoare. Bart De Wever: Europa trebuie să ajungă la un acord cu Rusia Într-un interviu acordat publicației belgiene L’Echo, premierul Bart De Wever a susținut că Uniunea Europeană are puține opțiuni reale pentru a influența Rusia în actualul context geopolitic. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți Potrivit acestuia, livrările de arme către Ucraina nu reprezintă o amenințare suficientă pentru Kremlin, iar sancțiunile economice nu pot paraliza economia rusă fără sprijinul deplin al Statelor Unite. „Dacă nu putem reprezenta o amenințare pentru Vladimir Putin prin trimiterea de arme Ucrainei și nu putem sufoca economic Rusia fără ajutorul SUA, ne rămâne o singură soluție: să ajungem la un acord”, a explicat premierul belgian. În opinia sa, Europa trebuie să își consolideze apărarea, dar și să regândească relația cu Moscova. „Este necesar să ne reînarmăm și să ne remilitarizăm frontierele. În același timp, trebuie să normalizăm relațiile cu Rusia și să recuperăm accesul la energie ieftină”, a afirmat De Wever. Lideri europeni care gândesc la fel, dar nu o spun public Premierul belgian susține că există și alți lideri europeni care împărtășesc această perspectivă, însă evită să o exprime public. „Există lideri europeni care sunt de acord cu această idee, dar niciunul nu îndrăznește să o spună cu voce tare”, a afirmat el. În viziunea sa, încheierea conflictului din Ucraina ar fi în interesul Europei, însă acest lucru trebuie făcut fără a subestima riscurile reprezentate de Vladimir Putin. Decizia SUA privind petrolul rusesc amplifică tensiunile Declarațiile premierului belgian vin într-un moment sensibil pentru politica energetică europeană. Recent, Statele Unite au anunțat relaxarea temporară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, pe fondul perturbărilor globale în aprovizionarea cu energie cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu. Această decizie a generat îngrijorare în Uniunea Europeană, unde există temeri că Rusia ar putea obține venituri suplimentare din exporturile de petrol, fonduri care ar putea fi folosite pentru finanțarea armatei. UE respinge ideea reluării importurilor de energie rusească Reacția Bruxellesului nu a întârziat să apară. Comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jurgensen, a reamintit că Uniunea Europeană a decis deja să renunțe la importurile de energie din Rusia. Potrivit acestuia, continuarea acestei strategii este „extrem de importantă”, deoarece UE nu trebuie să contribuie indirect la finanțarea războiului Rusiei în Ucraina. În plus, Europa nu trebuie să permită Moscovei să folosească energia ca instrument de presiune politică sau economică. Oficialul european a subliniat că independența energetică rămâne o prioritate strategică pentru blocul comunitar. Divergențe chiar în guvernul belgian Declarațiile premierului Bart De Wever au provocat reacții și în interiorul executivului belgian. Ministrul de externe al Belgiei, Maxime Prevot, s-a distanțat de poziția șefului guvernului, afirmând că dialogul cu Rusia este necesar, dar acesta nu trebuie confundat cu o normalizare a relațiilor. „Dialogul este necesar, dar dialogul nu înseamnă normalizare. Este o diferență esențială”, a explicat Prevot. Totuși, atât premierul De Wever, cât și ministrul de externe au reiterat că sprijinul Belgiei pentru Ucraina rămâne neschimbat. Planul privind activele rusești blocate a fost blocat de Belgia Premierul belgian s-a remarcat și la finalul anului trecut prin blocarea unui plan propus de Comisia Europeană. Proiectul prevedea confiscarea activelor rusești înghețate în Uniunea Europeană și utilizarea acestora pentru finanțarea unui „împrumut de reparații” de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Majoritatea acestor active sunt depozitate în Belgia, iar guvernul de la Bruxelles a considerat că o astfel de măsură ar putea expune țara la posibile represalii din partea Rusiei. În urma opoziției belgiene, liderii europeni au renunțat la planul inițial. UE va finanța împrumutul pentru Ucraina prin datorie comună Ca alternativă, Uniunea Europeană a decis să finanțeze sprijinul pentru Ucraina prin emiterea de datorie comună europeană. Împrumutul de 90 de miliarde de euro va fi garantat de bugetul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că statele membre vor fi responsabile pentru rambursarea acestuia. Teoretic, Ucraina ar trebui să returneze banii doar dacă Rusia va plăti în viitor reparații de război — un scenariu considerat puțin probabil de mulți analiști. Ungaria, Cehia și Slovacia au obținut scutiri de la garantarea împrumutului Mecanismul de garantare a împrumutului a întâmpinat însă opoziția unor state membre. Ungaria, Republica Cehă și Slovacia au cerut și au obținut excluderea de la participarea la garanțiile financiare, amenințând că vor bloca întregul mecanism prin veto. Premierul ungar Viktor Orbán a avertizat că Ucraina nu va putea rambursa acest împrumut, iar în final statele UE ar putea fi nevoite să suporte costurile. În prezent, mecanismul financiar rămâne blocat, după ce Viktor Orbán a folosit din nou veto-ul, ca reacție la oprirea fluxului de petrol rusesc prin secțiunea ucraineană a conductei Drujba.
