marți 22 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

moratoriu

2 articole
Politică

UDMR, noi semne către PSD: propune să se suspende reducerea deficitului bugetar

Fostul ministru de Finanțe în guvernul Ciolacu, Tanczos Barna, a declarat că România ar trebui să suspende eforturile de reducere a deficitului bugetar, în 2027. Însă, în 2028 va fi an electoral și este și mai puțin probabil ca un Guvern să ajusteze deficitul. Citește și: Șeful CNAIR, acuzat din nou că blochează deschiderea unor noi segmente de autostradă. Suspiciuni că sabotează guvernarea Bolojan Tanczos Barna a girat bugetul pe 2025 și, la instalare, guvernul Bolojan a găsit cheltuieli ascunse de miliarde de lei. De exemplu, cheltuielile cu dobânzile erau mult subevaluate, la 42 de miliarde de lei, deși se putea estima ușor că vor ajunge la 55 de miliarde de lei.  UDMR vrea deficit mare Însă, acum, Tanczos Barna dorește ca România să mențină un deficit uriaș. „Eu cred că ar trebui să discutăm, să negociem cu Comisia Europeană un moratoriu de un an de zile, să rămânem pe deficitul de anul acesta pentru că o coborâre a deficitului pe anul viitor încă un procent o să fie o chestiune extrem, extrem de dureroasă", a declarat Tanczos Barna, miercuri seară, la Euronews România. El a explicat că în anul 2027 România nu va mai avea PNRR şi "dispar din bugetul de investiţii peste 40 de miliarde de lei".   "Anul acesta au fost din fonduri europene sau din împrumuturi ieftine, din PNRR. Deci fără investiţii semnificative într-o perioadă de regres economic, economia va suferi şi mai mult şi consumul va scădea şi mai mult şi încasările la bugetul de stat o să fie şi mai mici. Noi nu ne putem uita doar la partea de încasări, cei care au făcut contabilitate ştiu că pe debit şi pe credit fişa contului trebuie să fie una echilibrată. Noi avem nevoie şi de încasări, economia privată trebuie susţinută pe de o parte printr-un consum stabil intern, pe de altă parte prin investiţii şi comenzi din partea statului, acolo unde poate. Deci nu suntem într-o situaţie bună, nu suntem într-o situaţie plăcută, motiv pentru care în continuare cred că rolul statului este primordial în asemenea perioade de criză", a argumentat Tanczos Barna.   Deficitul este estimat să fie sub 6% în 2026, dar ar trebui să coboare sub 5% în 2027.    Tanczos Barna a mai spus că este nevoie de "o soluţie de finanţare alternativă" pentru a echilibra dobânzile foarte mari pe care statul le plăteşte în urma împrumuturilor din anii trecuţi.   "Mai avem o problemă uriaşă, din punctul meu de vedere: noi aici, cu ghilimelele de rigoare, ne certăm pentru 50 de milioane de lei din bugetul de stat, pentru o schemă de finanţare pentru cartofi, pentru usturoi, pentru ovine şi plătim peste 64 de miliarde de lei dobânzi. Deci problema noastră cea mai mare acolo e şi acolo ar trebui să reducem un pic cumva, printr-o soluţie de finanţare alternativă, altfel grosul banilor care se produc în economia reală se vor duce pentru dobânzile pe care le plătim în continuare", a explicat vicepremierul interimar.

UDMR, noi semne către PSD: propune să se suspende reducerea deficitului bugetar
Rusia renunță oficial la moratoriul privind rachetele cu rază scurtă și medie de acțiune
Internațional

Rusia renunță oficial la moratoriul privind rachetele cu rază scurtă și medie de acțiune

Moscova renunță la moratoriul privind rachetele. Ministerul rus de Externe a anunțat luni, printr-un comunicat oficial, că Federația Rusă nu se mai consideră obligată să respecte moratoriul unilateral impus anterior asupra desfășurării de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. Moscova renunță la moratoriul privind rachetele Decizia vine în contextul amplificării tensiunilor militare în Europa și Asia-Pacific. Citește și: Fostul ministru de Externe Baconschi scrie despre rețeaua rusă în România și cum a fost finanțată Autoritățile ruse susțin că evoluțiile recente din domeniul securității internaționale au anulat condițiile care justificau menținerea moratoriului. Potrivit declarației oficiale a Ministerului de Externe de la Moscova: „Întrucât situaţia evoluează în direcţia desfăşurării unor rachete americane cu rază scurtă şi medie de acţiune în Europa şi în regiunea Asia-Pacific, Ministerul rus de Externe constată dispariţia condiţiilor pentru menţinerea unui moratoriu unilateral asupra desfăşurării unor arme similare.” Tratatul INF, abandonat oficial de SUA în 2019 Contextul deciziei are legătură cu destrămarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), semnat în 1987 de Statele Unite și URSS. În 2019, Washingtonul s-a retras oficial din acord, acuzând Rusia că l-a încălcat. Kremlinul a respins însă aceste acuzații. Ca reacție, Rusia a anunțat atunci că va institui un moratoriu propriu privind dezvoltarea de rachete cu rază de acțiune între 500 și 5.000 de kilometri, categorie vizată de tratatul INF. Utilizarea rachetelor ATACMS în Ucraina Situația s-a deteriorat în 2023, când Statele Unite au furnizat Ucrainei rachete tactice ATACMS, cu o rază de acțiune de aproximativ 300 km, care au fost folosite împotriva unor ținte militare din teritoriul rus. În urma acestor atacuri, președintele Vladimir Putin a declarat public intenția de a relua producția și desfășurarea acestor tipuri de arme. Lavrov acuză NATO și SUA de acțiuni destabilizatoare În decembrie 2023, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat poziția Moscovei, acuzând SUA și Alianța Nord-Atlantică de acțiuni destabilizatoare în proximitatea granițelor Rusiei și în zone considerate de Kremlin drept de interes strategic. Lavrov a subliniat că Rusia este pregătită să răspundă pe măsură în plan militar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră