Internațional
Ucraina își vrea înapoi fugarii încorporabili
Ucraina își vrea înapoi fugarii încorporabili. În 2021, în Ucraina activau 246.445 de militari. De la începutul invaziei ruse, din februarie 2022, forțele armate ale Ucrainei au crescut la peste un milion de soldați.
Afluxul de sute de mii de noi recruți a perturbat însă procesul obișnuit de selecție și recrutare.
Ucraina își vrea înapoi fugarii încorporabili
Pe de o parte, a apărut o „industrie” a corupției care facilitează evitarea înrolării: fie certificate false de boală, fie fuga în străinătate, chiar pe căi oficiale.
Citește și: EXCLUSIV MApN pune la bătaie aproape un miliard de euro pentru 1.059 de blindate 4×4. Favoriții, americanii de la Oshkosh, nu au primit acceptul Congresului SUA să transfere tehnologie în România și nu vor participa
Pe de altă parte, au fost emise legi și reglementări care însăpresc pedepsele pentru soldații indisciplinați și pentru dezertori, dar care au și anulat anumite derogări de care mai beneficiau bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de a ieși din țară.
Cum poliția de frontieră ucraineană aresteză zilnic 20 de fugari, Kievul strânge și mai mult șurubul. Președintele Volodimir Zelenski a ordonat verificarea tuturor certificatelor medicale pentru scutirea de armată, eliberate după 24 februarie 2022. În prezent Kievul vrea și extrădarea bărbaților eligibili pentru armată, care au fugit în străinătate.
Dezertorii, pedepse mai dure
În luna ianuarie, președintele Zelenski a semnat legea nr. 8.271, care impune pedepse mai aspre dezertorilor și soldaților indisciplinați.
Potrivit noii legi, indisciplina va fi pedepsită de la cinci până la opt ani de închisoare, în loc de cei doi până la șapte prevăzuți anterior. Pentru dezertare sau neprezentare la serviciu militar, fără motiv întemeiat, pedeaspa e de până la zece ani.
Amenințările la adresa comandanților, consumul de alcool, nerespectarea ordinelor și alte încălcări pot duce la pedepse cu închisoarea. În trecut, pedeapsa era o perioadă de probațiune sau salariu redus.
Legea a fost criticată de ucraineni. Încă înainte de a fi fost promulgată, 35.000 de ucraineni au semnat o petiție prin care cereau președintelui să renunțe la înăsprirea pedepselor.
Potrivit avocatului Anton Didenko, noile reglementări elimină puterea de apreciere a instanțelor. În opinia sa, judecătorii vor fi transformați în „calculatoare”, care vor aplica niște reguli fixe, indiferent de contextul infracțiunilor.
Package of Reforms Coalition (un ONG ucrainean pentru drepturile omului) a reacționat în aceeași manieră: „Această lege va avea un impact negativ asupra protecției drepturilor personalului militar acuzat de infracțiuni și va diminua motivația soldaților”.
Fără studii în afara țării pe durata războiului
Lista bărbaților care sunt scutiți de serviciul militar și au voie oficial să părăsească Ucraina nu e una scurtă. Sportivi, angajați ai Căilor Ferate, navigatorii, persoane cu dizabilități, însoțitorii persoanelor cu dizabilități, tații singuri sau cei care au în întreținere copii cu handicap sau cel puțin trei copii minori, bărbați care au în grijă rude cu dizabilități.
Pe lista celor care puteau părăsi țara se aflau și studenții care și-au început studiile în străinătate înainte de invazie.
Însă, din cauza corupției, a apărut traficul de documente false de admitere, care atestau înscrierea în instituțiile de învățământ din afara Ucrainei.
Drept urmare, din septembrie anul trecut, studenților ucraineni care studiază în universități străine li s-a interzis părăsirea Ucrainei pe perioada legii marțiale.
Shliakh și Cartea Albă
Industria plecărilor ilegale are două mari sisteme. Pe de o parte, există așa-numitul „Sistem Shliakh”, întreținut de oficialii corupți.
Shliakh („calea”) este o bază de date administrată de Ministerul Infrastructurii și Serviciul de Stat pentru Siguranța Transporturilor.
Organismele guvernamentale și organizațiile abilitate pot introduce în baza de date informațiile șoferilor desemnați care, după aprobarea Serviciului de Stat al Grăniceri, au permisiunea de a trece frontiera.
Sistemul a fost însă folosit pentru a „angaja” șoferi care să aducă bunuri umanitare în țară. Potrivit investigațiilor, mulți, o dată ieșiți astfel din țară, nu s-au mai întors.
Mai este și așa-numita „Carte albă”, o metodă aplicată în special de medici care au eliberat, contra a mii de euro, certificate medicale false, care să ateste o dizabilitate sau o boală gravă, cu recomandatea tratamentului în străinătate.
În afara celor două mari scheme de înșelăciune se mai practică și eliberarea de certificate medicale de handicap, dar și ștergerea numelor din baza de date a recruților.
Kievul a indicat faptul că zeci de mii de bărbați ar fi putut primi asemenea certificate false.
Eurostat: 650.000 de bărbați ucraineni, în Europa
Potrivit polițiștilor de frontieră ucraineni, peste 20.000 de bărbați au fost împiedicați să fugă din țară, de la începutul războiului.
„Polițiștii de frontieră au arestat aproximativ 14.600 de persoane care doreau să părăsească Ucraina în mod ilegal și 6.200 au fost prinși cu permise de ieșire false”, a declarat Andrii Demchenko, purtătorul de cuvânt al poliției de Frontieră.
Potrivit Eurostat, peste 650.000 de bărbați ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani sunt înregistrați ca refugiați în cele 27 de țări UE și în Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
Statistic, cei mai mulți sunt în Polonia și Germania.
Autoritățile polone estimează că 80.000 de bărbați ucraineni, apți pentru recrutare, au intrat în Polonia după 24 februarie 2022.
În Germania, potrivit datelor Ministerului Federal de Interne, de la începutul războiului au intrat cel puțin 163.287 de ucraineni bărbați, apți de muncă.
Aproape 5.000 de bărbați ucraineni vor protecția României
Potrivit datelor Poliției de Frontieră române, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 10.09.2023, la nivel naţional, au intrat în România 5.995.507 cetăţeni ucraineni.
În 2022, 4.965 cetăţeni ucraineni au fost depistaţi în trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei pe sensul de intare în România. Dintre aceștia, 4.883 au solicitat o formă de protecţie în România la nivelul structurilor Poliţiei de Frontieră (775 – azil, 4.108 – protecție temporară).
Comparativ, în 2021, doar 16 cetățeni ucraineni au trecut ilegal frontiera.
Cele mai multe fapte de natură infracțională au fost depistate la frontiera cu Ucraina, numărul acestora reprezentând 31,1% din total, totodată aici înregistrându-se și cea mai mare creștere – cu 103% mai multe ca în anul 2021.
Până în iulie anul acesta, numărul cetățenilor ucraineni care au trecut ilegal frontiera a crescut la 7.000.
Potrivit unor cifre neoficiale ucrainene, 90 de bărbați ar fi murit în ultimele cincisprezece luni în timpul tranzitului către România – fie înecați în Tisa, fie înghețați în munți.
Kievul ar vrea extrădarea fugarilor
David Arakhamia, liderul fracțiunii parlamentare a partidului de guvernare al Ucrainei, a declarat săptămâna trecută că Ucraina ar trebui să ceară extrădarea bărbaților de vârstă militară care au părăsit ilegal Ucraina pentru a scăpa de mobilizare.
„De fapt, agențiile noastre de aplicare a legii pot cere extrădarea unor astfel de persoane în orice țară din lume, cu excepția Rusiei, și să le aducă în Ucraina, astfel încât să poarte responsabilitatea corespunzătoare”, a afirmat deputatul, într-o emisiune TV.
„Acești oameni ar putea fi mobilizați și ar putea crește rândurile forțelor noastre armate, întărindu-ne astfel apărarea și securitatea”, a declarat și Fedir Venislavski, membru al Comitetului pentru Securitate Națională, Apărare și Informații al Parlamentului ucrainean.
Europa cere mandat de arestare pentru returnarea ucrainenilor
Austria a refuzat deja, categoric, să extrădeze bărbații ucraineni care au fugit de război.
Potrivit datelor oficiale, în Austria se află în prezent aproximativ 14.000 de bărbați ucraineni de vârstă militară.
„Încălcarea serviciului militar obligatoriu este o infracțiune pedepsită din punct de vedere militar”, a afirmat o purtătoare de cuvânt a Ministerului Justiției, amintind însă că infracțiunile militare nu sunt reglementate de Convenția europeană de extrădare.
Și ministerul de Interne austriac a reacționat, comunicând că nu e posibil să extrădeze ucrainenii din Austria care ar fi apți pentru serviciul militar în țara lor de origine împotriva voinței lor: „Ar fi o interferență masivă în suveranitatea noastră și nu vom accepta asta niciodată”.
În Cehia, potrivit Ministerului Justiției, „O astfel de cerere ar contraveni legislației cehe, făcând imposibilă aprobarea acesteia”.
Pe de altă parte, Polonia nu a fost atât de categorică.
Datele Poliției poloneze de Frontieră arată că, în perioada 24 februarie 2022 – 31 august 2023, 80.000 de ucraineni de vârstă militară au intrat în Polonia.
Până în prezent, potrivit unui acord cu Ucraina, Polonia a extrădat deja cetățeni ucraineni care s-a dovedit a fi implicaţi în traficul ilegal de migranţi.
Totuși, pentru a aduce înapoi oamenii care au fugit de mobilizarea în armată, Kievul va trebui să emită un mandat internațional de arestare pentru fiecare bărbat în parte.
