luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ministru

37 articole
Investigații

Ministrul Economiei, bani de la Damen

Ministrul Economiei, bani de la Damen. Florin Spătaru, ministrul Economiei (PSD), a fost plătit anul trecut de compania olandeză Damen cu un salariu de 315.114 lei, adică în jur de 65.000 de euro. Înainte de a fi pus de PSD la șefia ministerului Economiei, el a fost director de resurse umane și afaceri corporatiste la Șantierul Naval Damen Mangalia, deținut de stat prin intermediul Șantierului Naval 2 Mai. Ministrul Spătaru, fost membru marcant al UNPR Galați, partid înființat de generalul Gabriel Oprea, l-a numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai pe fostul său șef pe linie de partid de la Galați. În plus, i-a făcut cadou și funcția de director general al SALROM, o companie strategică din industria românească. Spătaru, subordonatul lui Dobrea la partid În anul 2009, Spătaru era deja membru al filialei UNPR Galați, partid înființat de controversatul general Gabriel Oprea. La șefia filialei se afla Dan Constantin Dobrea, pe atunci directorul unei sucursale a Omniasig. În vara anului 2010, Dan Constantin Dobrea a ținut o conferință de presă în care l-a nominalizat pe Florin Spătaru, pe atunci director financiar al Șantierului Naval Damen Galați, ca fiind unul din membrii cu notorietate din UNPR Galați. În anul 2018, ministrul Economiei de atunci, Dănuț Andrușcă, celebrul patron de vulcanizare pus de PSD să salveze economia românească, a decis ca Șantierul Naval 2 Mai din subordinea sa să se asocieze cu firma olandeză Damen pentru a patrona Șantierul Naval Mangalia. Dobrea, subordonatul lui Spătaru la stat În urma negocierilor, Ministerul Economiei, prin Șantierul Naval 2 Mai SA, a devenit acționar majoritar al Șantierului Naval Mangalia cu 51% din acțiuni, dar a cedat controlul operațional olandezilor de la Damen. Pe scurt, olandezii conduc firma controlată de statul român. Ce a făcut noul ministru al Economiei, Florin Spătaru? L-a numit pe fostul său șef de partid de la UNPR Galați, Dan Constantin Dobrea, în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai. Astfel, ministrul Florin Spătaru, fost angajat al Damen, și-a pus omul să lucreze cu fostul său angajator. Dar nu înainte de a-l numi în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al SALROM. Din această funcție, Dobrea și-a dat demisia pentru a deveni simplu membru în Consiliul de Administrație al SALROM, poziție din care s-a votat pentru funcția de director general. Bizara "carieră" a lui Dobrea Dan Constantin Dobrea și-a început cariera în 1991 ca administrator al unei firme care distribuia și vindea produse alimentare. Apoi a lucrat pentru o firmă cipriotă care vindea materii prime combinatelor siderurgice. În anul 2002 a fost numit director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Galați. Ulterior, a lucrat pentru mai multe firme care vindeau asigurări. În ianuarie 2020 s-a făcut funcționar public la Primăria Lehliu Gară, unde a lucrat oficial până în aprilie 2021. De la Primăria Lehliu Gară, s-a transferat la Primăria Municipiului Galați, pe postul de inspector principal superior în cadrul compartimentului Promovare Urbană. Mason cu acte Din CV-ul postat pe site-ul SALROM rezultă că, în primele cinci luni ale anului 2021, a fost plătit de stat. Culmea, în declarația sa de avere depusă la preluarea mandatului de director general al SALROM, nu menționează salariile încasate de la stat. Mai mult, în octombrie 2021, a apărut la televiziunea Reperul TV în calitate de administrator al unui restaurant din Galați. Dar nici salariile primite de la cârciumă nu au fost menționate în declarația de avere. Dan Constantin Dobrea a menționat, totuși, în declarația de interese că este mason, membru în Asociația Culturală Steaua Dunării Galați și Marea Lojă Națională din România. Ministrul Economiei, bani de la Damen Ministrul Florin Spătaru a completat o primă declarație de avere în data de 14 iunie 2022. În acest document oficial, ministrul Florin Spătaru a omis să menționeze salariul primit în anul 2021 de la compania Damen, dar și indemnizația de ministru. La fel cum a făcut fostul șef de la UNPR Galați, care nu și-a menționat salariile primite de la Primăria Lehliu Gară și Primăria Municipiului Galați, dar nici de la cârciumă. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN După nouă zile de la data completării declarației de avere, ministrul Florin Spătaru a completat o nouă declarație de avere rectificată în care a menționat că în realitate a primit un salariu de 305.114 lei. Declarațiile de avere arată că ministrul Florin Spătaru are două case, de 94, respectiv 211 mp, deținute împreună cu soția sa, Beatrice Butucescu. Mai deține bijuterii și obiecte de artă în valoare de 35.000 de euro, dar și acțiuni la Electrica în valoare de 10.000 lei. În conturi are în jur de 300.000 de lei, dar are și datorii de 38.000 de euro și 30.000 de lei.

Ministrul Economiei, bani de la Damen (sursa: Facebook/Florin Spătaru)
Revine pesedistul Daea la Ministerul Agriculturii (sursa: Digi24)
Politică

Revine pesedistul Daea la Ministerul Agriculturii

Revine pesedistul Daea la Ministerul Agriculturii. Consiliul Politic Naţional al Partidului Social Democrat a votat, miercuri, în şedinţă, pentru nominalizarea lui Petre Daea în funcţia de ministru al Agriculturii, au precizat pentru Agerpres surse politice. Revine pesedistul Daea la Ministerul Agriculturii Pe 28 iunie, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de hotărâre pentru ridicarea imunităţii deputatului PSD Adrian Chesnoiu, cu 251 de voturi "pentru" şi 25 "împotrivă". Pe 23 iunie, procurorul general a transmis Camerei Deputaţilor referatul DNA pentru exercitarea prerogativei de a cere urmărirea penală faţă de Adrian Chesnoiu, ministru al Agriculturii. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul Ulterior, Adrian Chesnoiu a anunţat că se retrage din funcţia de ministru şi se autosuspendă din Partidul Social Democrat.

Situația de securitate analizată de Ciucă și Kuleba (sursa: Facebook/GuvernulRomaniei)
Internațional

Situația de securitate, analizată de Ciucă și Kuleba

Situația de securitate, analizată de Ciucă și Kuleba. Prim-ministrul Nicolae Ciucă l-a primit, vineri, la Palatul Victoria, pe ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Dmitro Kuleba, cu care a analizat situaţia de securitate din regiune în urma agresiunii militare ruse. Situația de securitate, analizată de Ciucă și Kuleba Potrivit unui comunicat de presă remis Agerpres de Guvern, premierul a prezentat eforturile autorităţilor, alături de societatea civilă, voluntari şi organizaţii umanitare internaţionale în sprijinirea celor peste 800.000 de refugiaţi ucraineni intraţi în ţara noastră de la izbucnirea războiului. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală "A fost evidenţiat rolul important al hub-ului umanitar de la Suceava în colectarea şi coordonarea formelor de sprijin acordat la nivel european şi internaţional. Cu aceeaşi ocazie, premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări de continuare a sprijinului acordat Ucrainei pentru ajutor umanitar, gestionarea fluxului de refugiaţi, facilitarea exporturilor ucrainene", se precizează în comunicat. Ministrul Kuleba a prezentat pe larg situaţia militară de pe teren şi a mulţumit Guvernului României şi cetăţenilor români pentru tot sprijinul acordat şi solidaritatea manifestată încă de la declanşarea agresiunii militare ruse, se arată în comunicatul citat. "Totodată, diplomatul ucrainean a transmis României invitaţia de a contribui substanţial la eforturile necesare pentru reconstrucţie în Ucraina", informează Guvernul. Ministrul de Externe ucrainean efectuează o vizită oficială la Bucureşti. După întâlnirea cu premierul Nicolae Ciucă, el va avea convorbiri ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Șoigu pare să fie în viață (sursa: Facebook/Минобороны России)
Internațional

Șoigu pare să fie în viață

Șoigu pare să fie în viață. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a apărut pentru prima dată în imagini sâmbătă după două săptămâni, absenţă care a generat zvonuri că Kremlinul ar dori să se dispenseze de el, relatează AFP şi Reuters. Șoigu pare să fie în viață Ministerul apărării a publicat un video în care Şoigu este văzut prezidând o reuniune consacrată bugetului militar al Rusiei. Imaginile nu sunt datate, dar ministrul apărării face referire la un moment dat la o întâlnire cu ministrul finanţelor şi care, conform agenţiilor de presă ruse, ar fi avut loc pe 25 martie, vineri. Şoigu spune în înregistrare că aprovizionarea cu arme se desfăşoară aşa cum este prevăzut, "în pofida dificultăţilor întâlnite astăzi" ca urmare a sancţiunilor internaţionale impuse în reacţie la ofensiva din Ucraina. La reuniune au mai luat parte o serie de înalţi responsabili ai armatei ruse, inclusiv şeful Statului Major, Valeri Gherasimov, care similar cu Şoigu nu mai fusese văzut în public de ceva vreme. Citește și: Kremlinul l-a scos pe Șoigu, ministrul Apărării, „în geam”, ca să demonstreze că există

Șoigu este încă viu, spune Peskov (sursa: Facebook/mil.ru)
Internațional

Șoigu este încă viu, spune Peskov

Șoigu este încă viu, spune Peskov. Kremlinul a susţinut joi că ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, care nu mai fusese văzut în public de aproape două săptămâni, nu are probleme de sănătate, transmite dpa. Presa de stat din Rusia, preluată de Reuters, a difuzat în acceaşi zi un scurt fragment dintr-o înregistrare video cu Şoigu, într-un cadru separat, pe o parte din ecran unde apăreau şi alţi oficiali de rang înalt de la Moscova, la o şedinţă cu Vladimir Putin. Șoigu este încă viu, spune Peskov Potrivit agenţiei de presă ruse Interfax, care îl citează pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, preşedintele a participat la o videoconferinţă a Consiliului de Securitate al Rusiei, în cadrul căreia Şoigu i-a prezentat situaţia "operaţiunii speciale" din Ucraina - denumirea oficială folosită la Moscova pentru invazia ţării vecine. Citește și: Șoigu, ministrul rus al Apărării, dispărut fără urmă. Rușii indică „pe surse” că ar avea probleme cardiace Agenţiile de presă citate şi mass media din întreaga lume consemnau miercuri că Şoigu, în vârstă de 66 de ani, nu mai apăruse în public din 11 martie, ceea ce a provocat speculaţii privind situaţia sa. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a dezminţit joi zvonurile respective, afirmând că ministrul apărării este foarte ocupat şi de aceea nu are timp pentru presă. El i-a îndrumat pe jurnalişti să se adreseze direct ministerului respectiv.

Valentin Ionescu
Opinii

Scrisoare către ministrul Culturii: Scăpați-ne de "ceramica de Horezu" din Bulgaria și China!

Domnule ministru, Fiind in concediu, zilele trecute am fost în Olari, fostul sat cu același nume din localitatea Horezu. Unde, după cum știți, este un mic centru de creație pentru ceramica de Horezu inclusă de UNESCO în patrimoniul cultural imaterial. M-am oprit la atelierul dl. Mihai Biscu, unul dintre cei patru artizani/meșteri în ceramică rămași în viață și zn activitate. Mă așteptam să fie o concentrare (un cluster) de ateliere în ceramică în satul Olari, dar din păcate lucrurile nu stau așa. După cum menționam mai sus nu mai există decât patru artizani în Olari – Horezu care au preluat și conservat tradiția din generație în generație. Restul celor ce vând chiar în Olari sunt "antreprenori", în sensul că au echipe de muncitori de la vechea cooperativă de ceramică din Horezu, care reproduc modele mai vechi de ceramică Horezu. Comerțul prevalează în fața creației și omoară ceramica de Horezu care a apărut în urmă cu peste 300 de ani pe aceste meleaguri. De aceea, vă rețin atenția cu detalierea unei stări de fapt dezastruoase a artei în ceramica din Horezu, pe care Ministerul Culturii ar trebui să o ia în considerare, și totodata îmi permit să formulez câteva sugestii care cred că ar contribui la redresarea acestei arte populare. Orașul Horezu, mai cu seamă pe strada principală ce traversează această localitate, este sufocat de comercianți ce vând ceramică fabricată în China ce reproduce ceramica de Horezu. De asemenea, comercianții vând ceramică din Bulgaria care imită parțial modele tradiționale din ceramica Horezu: culori, desene (de exemplu: spicul de grâu). Din păcate, lipsa de cultură, dar și precaritatea informării publicului cumpărător (consumator de "artă populară"), mai cu seamă din România, încurajează și întrețin comerțul cu falsuri fabricate în China și Bulgaria și care distrug o parte din cultura noastră națională și ruinează artizanii. Unele produse din ceramică din China pot fi considerate produse contrafăcute, cum ar fi de exemplu vase care reproduc "cocoșul de Hurezi" pe care Primăria Horezu l-a înregistrat la OSIM. Alte vase din ceramică fabricate în China, dar care reflectă creația în arta ceramică a generațiilor anterioare nouă sau a artizanilor olari în viață din Horezu, sunt replici/falsuri, dar legal nu pot fi considerate produse contrafăcute, dacă produsele din ceramică originale de Horezu nu sunt protejate legal. Din acest punct pornește analiza legală, respectiv ce se poate face pentru a elimina din piață produsele din China și copierea parțială a ceramicii de Horezu de către produsele bulgărești. "Cocosul de Hurezi", deși este înregistrat la OSIM, este reprodus de ceramica fabricată în China. În acest caz, avem de a face cu produse contrafăcute, pentru care nu există nici o intervenție din partea autorităților române locale sau centrale. În cazul altor produse din ceramică de Horezu în care se reproduc din generație în generație modele și culori de către artizanii locali, fără vreo contribuție creativă a acestora, ar trebui făcută o protecție legală de Ministerul Culturii, atât la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (art. 7 lit. g din Legea nr. 8/1996, coroborat cu alin. 2 al art. 3), cât și la OSIM (Legea nr. 84/1998), ca mărci naționale și mărci ale Uniunii Europene. În cazul in care artizanii din Olari produc ceramica Horezu cu elemente distinctive, în sensul că adaugă unui model/desen mai vechi modele/desene/simboluri noi, rezultat al propriei creații, atunci acești artizani pot înregistra obiectele de ceramică la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor și OSIM. Apreciez că este nevoie ca Ministerul Culturii să acorde sprijin/asistență juridică artizanilor din Olari, Horezu, întrucât aceștia nu au informațiile necesare pentru a-și proteja lucrările. Pe de altă parte, am constatat că nu există o asociație/ o breaslă a artizanilor care să susțină drepturile acestora și protecția artei populare în ceramică. De altfel, am menționat deja că nu mai sunt decât patru artizani, dintre care numai doi mai sunt activi, din cât am înțeles la fața locului. De asemenea, comerțul cu falsuri din China și Bulgaria ar trebui eliminat, atât prin informarea publicului (comercianții să fie obligați să afișeze originea fabricării produselor din ceramică), cât și prin confiscarea mărfii și amenzi. Aceste acțiuni sunt necesare o dată cu protecția legală a ceramicii de Horezu. Întrucât în Olari, Horezu, nu au rămas decât patru artizani, există riscul ca tradiția să se piardă. Sunt țări care au traversat această experiență, mai cu seamă în vestul Europei. Deși aceste țări fac în prezent efortul de a reînvia tradițiile artei populare, o bună parte din acestea sunt iremediabil pierdute. Prin urmare, este nevoie de un plan național de relansare a artei populare de tradiție. Un asemenea plan trebuie dublat de un alt plan, care prin marketing promovat pe piața națională și internațională să susțină vânzarea ceramicii de Horezu. În acest mod se asigură un venit artizanilor din Horezu și transmiterea acestei tradiții generațiilor viitoare. Valentin Ionescu este invitat al rubricii de opinii.

Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării și Digitalizării (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Politică

Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării

Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind numirea lui Marcel Boloş în funcţia de ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a informat Administraţia Prezidenţială. Potrivit sursei citate, ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţia de ministru de către Marcel Boloş arer loc, vineri, la ora 14,00, la Palatul Cotroceni. Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării „Cred că Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este un minister important în următoarea perioadă, dincolo de tematicile specifice aferente sectoarelor de cercetare și digitalizare, și din prisma fondurilor europene și de investiții pe care le are la dispoziție atât în PNRR, cât și în viitorul program operațional 2021-2027, respectiv Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF). Aceste două surse de finanțare pot aduce foarte multe beneficii sectoarelor de cercetare-dezvoltare și digitalizare din România. În PNRR vorbim de peste 1,8 miliarde de euro dedicate transformării digitale, unde avem proiecte foarte importante precum Cloud-ul Guvernamental și peste 750 de milioane de euro pentru sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare.”, a spus Boloș, la începutul săptămânii, într-un interviu pentru defapt.ro. „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” „La toate astea se adaugă, cred, peste 1,5 miliarde euro de pe viitorul program operațional de creștere inteligentă și digitalizare 2021-2027. Nu mai spun de restul fondurilor din PNRR, care contribuie la tranziția digitală, procentul investițiilor care contribuie la acest obiectiv fiind de circa 20,6% din totalul sumelor alocate. Citește și: EXCLUSIV Boloș: Trebuie să atragem 15 miliarde de euro până în decembrie 2023. Foarte dificilă această misiune Vorbim deci despre o sumă de peste 4 miliarde euro din fonduri europene. Aici, știindu-mă un om deschis către noi provocări și care am livrat peste tot pe unde am fost, când a fost vorba de fonduri europene și proiecte, cred că îmi găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv.”, a adăugat Boloș.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră