Călin Georgescu rescrie istoria: Imperiul Habsburgic a fost precursorul globaliștilor anticreștini, de aceea l-a ucis pe Mihai Viteazul
Fostul candidat la președinția României scrie, pe Facebook, că Mihai Viteazul a fost asasinat pentru că „aceleași interese imperiale, reprezentate acum de globaliștii anticreștini, se tem de românii uniți”. Citește și: 15.000 de euro, șpaga pentru angajarea unui asistent medical la SJU Timișoara - discuție înregistrată și prezentată de medicul Ciprian Maxim La 9 august s-au împlinit 425 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul de către un grup de mercenari, la ordinul generalului Giorgio Basta, un italian de origine albaneză aflat în slujba împăratului Rudolf al II-lea. Acesta era al Împărat al Sfântului Imperiu Roman și Arhiduce al Austriei, care însă a acordat anumite libertăți protestanților. Globalistul Basta l-a asasinat pe Mihai Viteazul „Astăzi, 9 august 2026, s-au împlinit 425 de ani de la uciderea marelui voievod iubitor de Hristos, Mihai Viteazul, primul domnitor din istorie care a făurit cu sabia unirea românilor. La 9 august 1601, Mihai Viteazul, apărător al Ortodoxiei, a fost ucis mișelește, prin trădare, la Câmpia Turzii. Nu doar voievodul devenise un pericol în calea intereselor Imperiului Habsburgic, ci și ideea pe care o întruchipa: unitatea românilor. La fel ca atunci, și astăzi, aceleași interese imperiale, reprezentate acum de globaliștii anticreștini, se tem de românii uniți. Mihai Viteazul ne-a arătat ce pot înfăptui românii atunci când sunt uniți; Sfânta Evanghelie din duminica aceasta ne arată de unde vine puterea de a rămâne astfel: dintr-un grăunte de credință care poate muta munții din loc, din rugăciune și din post. Uniți unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu: «…și nimic nu va fi vouă cu neputință»”, a scris Georgescu, pe Facebook. Însă numeroși istorici contestă afirmația că Mihai Viteazul dorea „unirea românilor”. „Mihai a cucerit Ardealul şi Moldova, nu din cauza caracterului lor românesc, ci pentru că se depărtaseră de la unirea încheiată între ele pentru a lupta cu turcii. El a restabilit această unitate a Ligii încheiate în 1594, ideea politică ce l-a călăuzit a fost aceea a unităţii pe temei de cruciadă. De aceea nu l-a preocupat unitatea politică, a fost domn peste trei ţări, cu graniţele lor, cu guvernele lor deosebite(...) Mihai Viteazul a cucerit Ardealul dintr-un motiv politic, înţelegerea principelui ardelean cu moldovenii şi cu polonii de a-l înlocui în scaun, plan care-i fusese arătat pe faţă. Dar alături de acest fapt care l-a hotărât definitiv, ideea cuceririi Ardealului îşi făcuse de mult drum în mintea lui. Încă din 1597 cancelarul ardelean Iojica tratase cu Mihai un plan îndrăzneţ, Sigismund Bathory să abdice în favoarea domnului român şi acesta să unească sub sceptrul său Ardealul, Ţara Românească şi chiar Bulgaria, ce urma să se răscoale sub conducerea lui”, scria P.P. Panaitescu în lucrarea „Mihai Viteazul”. Cronicarul Mihai Costin a fost un critic al lui Mihai Viteazul: „O! nesăţioasă hirea domnilor spre lăţire şi avuţie oarbă! Pe cât să mai adauge, pe atâta râvneşte. Poftele domnilor şi a împăraţilor n-au hotar. Având mult, cum n-ar avea nimic le pare. Pe cât îi dă Dumnezeu nu se satură. Având domnie, cinste şi mai mari şi mai late ţări poftesc (...) Aşa şi Mihai-vodă, vrând sa hie crai la unguri, au pierdut şi domnia Ţării Munteneşti”.
