luni 09 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

medic de familie

2 articole
Eveniment

Analize gratuite pentru pensionari: ce poți solicita prin medicul de familie și cum accesezi pachetul de prevenție

Pensionarii pot beneficia de consultații și analize gratuite pentru depistarea unor boli înainte ca acestea să provoace simptome. Accesul începe la medicul de familie, care evaluează riscurile și recomandă investigațiile potrivite vârstei și stării de sănătate. Nu este necesar un drum prealabil la specialist pentru analizele pe care medicul de familie le poate prescrie în cadrul prevenției. Biletul de trimitere rămâne însă necesar pentru efectuarea investigațiilor decontate. Primul pas: cere o consultație de prevenție La programare, pensionarul poate spune că dorește o evaluare preventivă și să afle ce analize îi sunt recomandate. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Consultația permite discutarea riscurilor de îmbolnăvire, inclusiv atunci când persoana se simte bine. Normele legale disting între persoanele asimptomatice de cel puțin 40 de ani, pentru care pachetul anual poate cuprinde până la trei consultații, și persoanele de peste 60 de ani deja înregistrate cu boli cronice, pentru care sunt prevăzute maximum două consultații preventive anual, destinate depistării altor afecțiuni. Prin urmare, o boală cronică nu exclude automat accesul la prevenție. De exemplu, un pensionar de 68 de ani aflat în tratament pentru hipertensiune poate întreba ce evaluări preventive îi sunt utile pentru alte probleme de sănătate. Controlul hipertensiunii și prevenția au scopuri diferite. Ce analize pot fi recomandate Pentru persoanele de peste 60 de ani, lista prevăzută de norme cuprinde hemoleucograma completă, proteina C reactivă, glicemia pe nemâncate, colesterolul total și LDL-colesterolul, creatinina cu estimarea filtrării renale, TGO, TGP și raportul albumină/creatinină din urină. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Pentru femei sunt prevăzute și TSH și FT4. În pachet apare și examinarea DXA, utilizată pentru evaluarea densității osoase. Medicul selectează investigațiile necesare; lista nu reprezintă un set obligatoriu, identic pentru fiecare pensionar. Pentru analizele anuale de prevenție, contează și ce investigații au fost deja efectuate în anul respectiv. De aceea, este util ca pacientul să aducă rezultatele recente, inclusiv pe cele obținute în timpul unei internări sau la alt cabinet. Investigațiile pentru depistarea cancerului Pachetul de prevenție include și investigații cu intervale și limite de vârstă specifice: Citește și: Ce este „Pachetul de solidaritate” pentru pensionari în 2026: cine primește 1.000 de lei și când intră a doua tranșă - Testul imunologic pentru sânge ocult în scaun: o dată la doi ani, pentru femei și bărbați între 50 și 74 de ani inclusiv, potrivit metodologiei de screening colorectal. - Mamografia 2D: o dată la doi ani, pentru femeile între 50 și 69 de ani inclusiv, în condițiile metodologiei de screening. - PSA: pentru bărbați, începând de la 50 de ani, o dată la trei ani în cadrul prevenției. - Testarea HPV: potrivit metodologiei de screening pentru cancerul de col uterin; lista pentru femeile de peste 60 de ani o prevede până la 65 de ani inclusiv. Aceste intervale privesc screeningul. Dacă apar simptome sau rezultate anormale, medicul stabilește investigațiile necesare pentru diagnostic; pacientul nu trebuie să aștepte următorul control preventiv. Memoria, starea psihică sau riscul de osteoporoză Evaluarea preventivă a persoanelor de peste 60 de ani poate aborda alimentația, mișcarea, fumatul, consumul de alcool și sănătatea orală. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere Sunt prevăzute și evaluări privind depresia, riscul de demență, incontinența urinară, osteoporoza, afecțiunile renale și melanomul. Acesta este un moment potrivit pentru a spune medicului despre schimbări pe care pacientul le-ar putea pune exclusiv pe seama vârstei: dificultăți de memorie, pierderi involuntare de urină sau o stare persistentă de tristețe. Evaluarea riscului nu înseamnă automat un diagnostic ori o investigație imagistică, ci stabilește dacă sunt necesari pași suplimentari. Trimiterea se obține direct de la medicul de familie Pacientul nu trebuie să completeze un dosar special pentru pachetul de prevenție. Citește și: Bani în plus la pensie și pensionare mai devreme: cum verifici dacă ai grupele de muncă trecute corect în carnet După consultație, medicul eliberează biletul pentru investigațiile recomandate, cu marcajul corespunzător prevenției, din categoria PREV. Analizele se efectuează la un furnizor aflat în contract cu casa de asigurări pentru serviciile respective. Pentru investigațiile recomandate în cadrul consultațiilor preventive, biletul are o valabilitate de până la 60 de zile calendaristice. Este bine ca programarea să fie făcută imediat după eliberare, verificând cu furnizorul termenul în care pot fi efectuate serviciile. La consultație, sunt utile actul de identitate, cardul de sănătate, dacă a fost emis, rezultatele analizelor recente și lista tratamentelor urmate. Ce faci dacă laboratorul spune că „s-au terminat fondurile” Analizele de laborator recomandate în cadrul prevenției se pot deconta peste valoarea de contract a laboratorului. De aceea, un răspuns generic despre epuizarea plafonului trebuie clarificat: pacientul poate preciza că are bilet de prevenție și poate întreba explicit dacă laboratorul efectuează analizele respective în acest regim. Această regulă nu garantează recoltarea imediată. Programarea depinde și de capacitatea furnizorului. Dacă întâmpină un refuz, pacientul poate cere motivul concret și poate contacta casa județeană de asigurări pentru verificarea situației și identificarea unui furnizor. Regimul prevenției nu trebuie confundat cu cel al analizelor pentru monitorizarea bolilor cronice, pentru care regulile de decontare diferă. CNAS a precizat separat aceste condiții în ianuarie 2026. Rezultatele trebuie discutate cu medicul După efectuarea analizelor, următorul pas este revenirea la medicul de familie pentru interpretare. În funcție de rezultate, acesta poate recomanda schimbări ale stilului de viață, investigații suplimentare sau o consultație de specialitate. O solicitare simplă poate deschide discuția: „Aș dori consultația de prevenție potrivită vârstei mele. Acestea sunt analizele făcute recent. Ce mai este necesar și ce pot efectua gratuit?”

Analize gratuite pentru pensionari: ce poți solicita prin medicul de familie și cum accesezi pachetul de prevenție
Copiii, victimele sindromului long-COVID: Se încadrează în categoria extremelor, explică medicul de familie Gindrovel Dumitra
Justiție

Copiii, victimele sindromului long-COVID: Se încadrează în categoria extremelor, explică medicul de familie Gindrovel Dumitra

Copiii, victimele sindromului long-COVID. Medicul de familie Gindrovel Dumitra a povestit, pentru defapt.ro, că pacienții copii care au trecut prin COVID-19 sunt la extreme. Copiii au fie o simptomatologie ștearsă și o evoluție foarte bună, fie nu se recuperează nici la câteva luni de la trecerea prin boală. Citește și: Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții la luni de zile de la trecerea prin boală. 40 la sută nu merg la doctor, deși au sechele Copiii, victime ale sindromului long-COVID. Adolescent de 16 ani, formă severă de COVID, nu s-a recuperat nici după trei luni „Copiii se încadrează în categoria extremelor: fie au simptomatologie foarte ștearsă și o evoluție foarte bună, am însă câțiva copii care nu s-au recuperat nici la câteva luni. Am un caz – un copil de 16 ani, care a suferit o formă severă, și care la trei luni distanță încă nu s-a recuperat. În același timp, a mai și suferit o reinfecție în luna februarie. A fost intubat în noiembrie-decembrie, a făcut miocardită”, a atras atenția medicul de familie Gindrovel Dumitra, președintele Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei, pentru defapt.ro. Medicul a arătat că, până în prezent, la cabinetul său au venit pacienți cu simptomatologie diversă, care se manifestă timp de câteva luni după perioada de izolare, la trecerea prin boală, însă, „câtă vreme nu avem o definiție clară și mai ales aria de afecțiuni care poate fi considerate consecință a COVID, este foarte greu să îmi dau seama dacă evenimente coronariene acute sau alte afecțiuni respiratorii care apar la o distanță semnificativă de la momentul infectării pot fi considerate componente ale sindromului long-COVID”. „Pot să vă confirm că am pacienți care vin cu probleme de oxigen și pacienți vin cu un nivel de oboseală care se remite in două-trei luni. Unii dintre ei nu pot face activitățile obișnuite”, a explicat medicul. „Nu există facilități comune în care să fie abordat pacientul post-COVID. Fiecare specialitate își abordează aria de expertiză” Întrebat despre existența unor centre în care pacienții post-COVID să fie tratați integrat, medicul Gindrovel Dumitra a declarat că „nu știu să existe facilități comune în care să fie abordat pacientul post-COVID”. Medicul a adăugat, însă, că „fiecare specialitate își abordează propria arie de expertiză”. „Pe componenta respiratorie, pneumologii au făcut pași înainte pt recuperarea fizică a pacienților, aici am văzut intervenții și facilități deschise pentru terapie post-COVID cu kinetoterapeuți, pentru recuperarea funcției respiratorie. Din punct de vedere cardiovascular am observat că există o urmărire destul de intensă pentru urmărirea efectelor cardiovasculare la distanță. Și în zona psihiatrică se dezvoltă facilități de recuperare psihiatrică, în sensul că clinicile de psihiatrie acordă o atenție mai mare acestor cazuri”, a declarat Gindrovel Dumitra. Pacienții post-COVID își ignoră afecțiunile „Am mulți pacienți cu oricare alte boli cronice pe care le ignoră, preferă să uite că au o afecțiune care poate să dea complicații la distanță. La fel există și în rândul pacienților care s-au îmbolnăvit de COVID-19, am văzut această atitudine la mulți pacienți, îmi spun că au o limitare a capacităților fizice comparative cu perioada pre-COVID, dar preferă să nu frecventeze sistemul sanitar din diferite motive”, a arătat Gindrovel Dumitra. Întrebat dacă este vorba despre o neîncredere a pacienților în sistemul sanitar, medicul a spus că, din punctul său de vedere, „este vorba mai ales despre prioritizare. Pentru ei este mai important să se ocupe de activitățile pe care le pot desfășura, așa cum pot, ca să-și asigure traiul zilnic sau pentru a rezolva problemele casnice. Sunt mai preocupați de activitatea profesională decât de propria sănătate. De exemplu, când le spun că trebuie să meargă să facă o radiografie îmi spun că n-au timp, că au de pus pepeni, au de îngrijit bătrânii acasă”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră