Ovidiu Vanghele și-a cerut iertare pentru cuvintele folosite la adresa lui Nicușor Dan
Ovidiu Vanghele, jurnalistul căruia președintele Nicușor Dan i-a interzis să mai fie prezent la activități ale Administrației Prezidențiale, și-a cerut iertare pentru cuvintele folosite la adresa șefului statului. Vanghele a recunoscut că a folosit termenul „gunoi” și a spus că regretă formularea, dar a arătat că își menține criticile, pe fond, la adresa președintelui României. Citește și: BREAKING Finul Sorinei Docuz, Ionuț-Alexandru Bolintineanu, cumpărător al apartamentelor Nordis, numit subprefect de Ilfov de guvernul Niculescu „Da, da, am făcut asta, da. E cazul să spun din capul locului că am ales foarte, foarte prost cuvintele în acel context și-mi cer iertare pentru asta. N-am nicio problemă să o fac. Mi se pare o chestie de civilizație să revii asupra unui lucru contondent, ofensiv, pentru că cineva îți spune că l-a resimțit ca atare”, a spus Ovidiu Vanghele, la podcastul lui Petrișor Obae. „Pentru prima oară în această declarație aflăm ce anume din multitudinea de invective ce le-am folosit la adresa lui – nu i le-am adresat niciodată, le-am folosit la adresa lui în spațiul public, admit, (…) Nu am știut niciodată ce anume l-a deranjat”, a mai arătat jurnalistul. Ce acuzații i-a adus Nicușor Dan lui Vanghele Iată cum a decurs dialogul Nicușor Dan - Ovidiu Vanghele la conferința de presă din 10 noiembrie: „Jurnalist: Bună seara, Ovidiu Vanghele, Centrul de Investigații Media! Vă prezint un fapt. Doamna Procuror General Cristina Chiriac, numită de dumneavoastră în funcție în 8 aprilie, a votat acum o lună, o lună și jumătate, dânsa, în secția pentru procurarea CSM din care face parte, e membru de drept acolo, împotriva propunerii ca această secție să sesizeze Inspecția Judiciară și care Inspecția Judiciară să cerceteze o ingerință, aparentă ingerință până la o aprobare a ei, comisă chiar de dânsa. Deci dânsa a votat împotriva propunerii ca dânsa să fie cercetată. Și întrebarea mea este: este acest lucru parte din reformarea justiției pe care o propuneați cetățenilor români din campania acum un an și jumătate? Președintele Nicușor Dan: Bun, în primul rând, îmi cer scuze că v-am făcut să așteptați până acum. În al doilea rând, față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă la Palatul Cotroceni în acest moment, în acest mandat. Colegii mei „miloși” au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea. Jurnalist: N-am știut de această dispoziție, domnule. Președintele Nicușor Dan: Da, da, da, vă comunic, și îmi cer scuze că v-am făcut să așteptați, dar dumneavoastră nu o să mai veniți și nu o să mai puneți întrebări în acest mandat. Mulțumesc!”. Ulterior, aflat la o reuniune UE la Dublin, Nicușor Dan și-a explicat decizia: „Al doilea subiect la care vreau să mă refer este cazul jurnalistului Vanghele, iar aici sunt trei niveluri de discuție. În primul rând, demnitatea persoanei. Eu nu sunt un gunoi, și, în calitate de om, am dreptul să nu intru în dialog cu o persoană care nu mă respectă. Mai important de atât este demnitatea funcției publice, pentru că eu, în mod simbolic, sunt șeful aparatului statului român, adică polițiști, asistenți medicali, profesori, funcționari publici, judecători, și nu pot să accept că vreuna din persoanele astea care lucrează pentru statul român poate să fie tratată ca gunoi de un cetățean al acestui stat, pentru că e o formă de lipsă de respect la adresa statului însuși și la adresa autorității statului român. Evident că cetățenii au - cel mai bine ar fi să colaboreze cu autoritatea, dar dacă nu se poate asta - cetățenii au diverse forme de contestare, de protest, de chemare în judecată, plângere penală, toate astea sunt mijloace democratice cu care nu am nimic de spus, dar e o formă de respect a statului însuși în momentul în care te adresezi față de un angajat al statului, și, de multe ori, cetățenii români au spus că statul român nu e suficient de respectat, nici dinăuntru, nici de afară. Să începem prin a-l respecta noi înșine. Și al treilea nivel este cel de violență în spațiul public, pentru că violența verbală generează violență fizică, e documentată. Ce va înțelege un copil dacă un cetățean poate să se adreseze Președintelui țării ca fiind un gunoi? Va înțelege poate că și el poate să se raporteze la fel față de profesorul lui, poate față de părintele lui, poate mâine să-i dea cu ceva în cap. Deci noi trebuie să protejăm spațiul public de astfel de manifestări”.
