Bolojan recunoaște că proiectul legii salarizării era prea împovărător pentru contribuabili: „E o formă de inconștiență”
Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că proiectul legii salarizării ar fi adus o majorare a cheltuielilor cu bugetarii de peste 12 miliarde de lei, iar Comisia Europeană nu a fost de acord. În plus, Bolojan a arătat că aceste cheltuieli suplimentare ar fi fost suportate de sectorul privat: „A vorbi doar de creșteri în sectorul public, fără să ai în vedere că acești bani trebuie produși de cineva, în principal de cei din sectorul privat, e o formă de inconștiență”. Citește și: Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit Azi, ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a scris pe Facebook că salariile bugetarilor nu pot crește atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB. Trebuie să ne gândim și la milioanele de oameni care lucrează în sectorul privat Acum, Bolojan, într-o intervenție la postul B1 TV, părea resemnat că România nu va îndeplini jalonul PNRR privind noua lege a salarizării și se va pierde o tranșă de aproape 800 milioane de euro. „Pe legea salarizării unitare lucrurile stau în felul următor. Așa cum știți, domnul Pâslaru a preluat un proiect pe care l-a lăsat domnul Manole. Pe propunerea care a fost făcută nu s-a ajuns la o înțelegere cu sindicatele ca atare, suma totală, discutând cu fiecare categorie socială de bugetari, a fost majorată treptat, treptat și a ajuns la anumite valoare să spunem peste 12 miliarde ca în anvelopă, deși se pornise de la 8 miliarde. În această situație, a fost comunicat experțiilor Comisiei Europene acest draft, material de lucru, ca să înțelegem bine. A venit un punct de vedere astăzi de la Comisie legat de aceste observații și în baza acestui punct de vedere Ministerul de Finanțe și Ministerul Muncii au lucrat prin experții lor în așa fel încât să reașeze propunerea. Au făcut anumite observații și au pus niște semne de întrebare și niște clarificări care sunt de bun simț. Pentru că nu ne forțează aici, noi avem niște constrângeri și nu putem să facem decât lucrurile care le putem face în datele pe care le avem. E o problemă legată de faptul că în condițiile în care crești anvelopa peste un anumit nivel trebuie să găsești diferența de bani pe care trebuie să o reduci din altă parte. Deci problema este ca la final plus cu minus să te încadrezi în ceea ce poate economia românească. Ori cu cât încerci să duci lucrurile spre un anumit plus cu atâta trebuie să faci reduceri de cheltuieri mai mari. (…) Această propunere trebuie făcută în așa fel încât, pe de-o parte, să fie făcută suportabilă pentru economia românească, să corecteze inechitățile. Pentru că dacă nu se întâmplă aceste lucruri, nu ne luăm nici banii. Dar trebuie să ne gândim și la milioanele de oameni care lucrează în sectorul privat, care prin munca lor în fiecare zi, trebuie să genereze acești bani și dacă în sectorul public cheltuiele sunt enorme, nu fac decât să pună o sarcină în spatele acestor oameni pe care nu mai pot duce, aceasta este realitatea. Deci a vorbi doar de creșteri în sectorul public, fără să ai în vedere că acești bani trebuie produși de cineva, în principal de cei din sectorul privat, e o formă de inconștiență. Astăzi sunt din nou discuții tehnice, mâine vom mai avea o rundă de discuții și sunt două posibilități. Sau se ajunge la un consens și la o formulă de susținere pe care eu o susțin și am discutat cu colegii din PNL să susținem acest prag, pentru că consider că este bun pentru România, în contextul actual. Sau dacă nu se va ajunge la o înțelegere pe tema asta, atunci vom fi în situația în care vom pierde niște fonduri europene. E o chestiune de minus de credibilitate pentru noi, pentru ca ne-am angajat sa facem aceste lucruri, si este un risc”, a arătat premierul, la postul B1.
