vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ionuț moșteanu

16 articole
Investigații

EXCLUSIV Geniul de la Bioterra: Moșteanu a făcut doi ani într-un an la frecvență redusă

Ionuț Moșteanu a absolvit studiile de cinci ani de la Bioterra în doar patru ani. Universitatea a explicat că, în anul al treilea, Moșteanu a făcut și anul al patrulea. Moșteanu, primul an - la Athenaeum Din documentele oficiale obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro rezultă că actualul ministru al Apărării a fost „înmatriculat în cadrul Academiei Universitare Athenaeum, Facultatea de Inginerie și Management Agroturistic” în anul 1995. Citește și: EXCLUSIV Moșteanu ascunde în CV-urile oficiale că nu are diplomă pentru masterul făcut la Universitatea București Academia Universitară Athenaeum a fost autorizată provizoriu în baza Hotărârii de Guvern 568/1995 să ofere specializarea Inginerie Managerială, profil Inginerie Economică, în cadrul Facultății de Inginerie și Management Agroturistic. Conform Hotărârii de Guvern menționate, durata studiilor era de cinci ani la zi și șase ani la fără frecvență. Printre primii studenți care s-au înscris la această specializare a fost și Ionuț Moșteanu. Trei ani de frecvență redusă Prof. univ. dr. Nicolae Floarea, rectorul Universității Bioterra, a transmis la solicitarea DeFapt.ro că Ionuț Moșteanu a urmat facultate la „frecvență redusă” în perioada 1995-1998. Iar în anul universitar 1997-1998 a făcut doi ani într-un an, prin cumularea anilor de studiu, în conformitate cu legea 84 din 1995. Apoi, în anul universitar 1998-1999, Moșteanu s-a transferat la cursuri cu frecvență, adică la zi, pentru a absolvi facultatea în cinci ani, nu în șase, cum s-ar fi întâmplat dacă rămânea la „frecvență redusă”. Bioterra a luat specializarea de la Athenaeum Fundația Bioterra, deținătoarea Universității Bioterra, a făcut mai multe solicitări în perioada 1995 – 1997 la Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare (CNEAA) pentru ca specializarea „Inginerie și Management Agroturistic” să treacă de la Academia Universitară Athenaeum în administrarea sa. Însă transferul a fost blocat deoarece în perioada de autorizare provizorie nu se putea schimba structura de învățământ superior. Ulterior, la data de 23 octombrie 1997, Bioterra a depus o cerere de acreditare la Ministerul Educație pentru specializarea respectivă. CNEAA a aprobat propunerea de acreditare în vara anului 1998. „Ca atare, numai cu această ocazie se putea trecec legal la acea dată specializarea Inginerie Managerială și Management Agroturistic a Universității Athenaeum la Universitatea Bioterra – București”, a transmis rectorul Nicolae Floarea pentru DeFapt.ro. Începând cu anul universitar 1999 – 2000, specializarea Inginerie Managerială nu mai funcționează în cadrul Academiei Universitare Athenaeum, ci la Universitatea Bioterra, sub denumirea de Inginerie și Management Agroturistic. Așa a fost posibil ca, în anul 2015, Ionuț Moșteanu să obțină o licență emisă de Universitatea Bioterra. 

Moșteanu, doi ani într-unul la frecvență redusă la Bioterra (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Moșteanu ascunde în CV-urile oficiale că nu are diplomă pentru masterul făcut la Universitatea București (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV Moșteanu ascunde în CV-urile oficiale că nu are diplomă pentru masterul făcut la UB

Ionuț Moșteanu se laudă în CV-urile sale oficiale că a absolvit un master în limba engleză la Universitatea București. Citește și: EXCLUSIV Bioterra i-a dat diplomă lui Moșteanu fără să aibă toți anii de studiu: are doar trei în loc de cinci și încă unul, la Athenaeum Dar omite să spună că nu are diplomă. Practic, doar a făcut cursurile. Master simandicos la UB "Este absolvent al programului de Filosofie, Politică și Economie al Universității din București (2018–2020), al Facultății de Management a Universității „Bioterra” (1996–1999) și al Facultății de Automatică a Universității Politehnica din București (1992–1995), fără a fi obținut la aceasta din urmă diploma de licență.", se arată în biografia oficială a lui Ionuț Moșteanu de pe site-ul MApN.  Fragment din biografia oficială a lui Ionuț Moșteanu de pe site-ul Ministerului Apărării (sursa: mapn.ro) Informația apare și pe site-ul Camerei Deputaților: "2018 - 2020 Bucureşti, România FILOSOFIE, POLITICĂ ȘI ECONOMIE - PPE - LIMBA ENGLEZĂ Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti" Fragment din CV-ul lui Ionuț Moșteanu de pe pagina sa de pe site-ul Camerei Deputaților (sursa: cdep.ro) Fără diplomă Ce a omis, însă, Moșteanu să precizeze este că la acel master doar a făcut act de prezență. Adică s-a dus la cursuri și cam atât. În final, nu a obținut diploma de master. Informația a fost transmisă oficial, la solicitarea DeFapt.ro, de către Universitatea București (răspunsul integral, la finalul articolului): "Confirmăm că informațiile referitoare la studiile efectuate de persoana indicată de dvs. (Ionuț Moșteanu - n.r.) în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București, prezente în CV-ul disponibil public pe Internet aici sunt conforme cu realitatea. Facem precizarea că studiile efectuate de persoana indicată de dvs. în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București au fost absolvite fără obținerea diplomei de master (...)" DeFapt.ro i-a adresat în ultimele luni mai multe întrebări, pe diverse subiecte, ministrului Ionuț Moșteanu, dar acesta a refuzat de fiecare dată să ofere un răspuns. Răspunsul Universități București la solicitarea DeFapt.ro (sursa: UB)

Bioterra i-a dat diplomă lui Moșteanu fără toți anii de studiu (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV Bioterra i-a dat diplomă lui Moșteanu fără toți anii de studiu: trei, în loc de cinci

Ministrul Ionuț Moșteanu a primit diplomă de studii superioare de la Universitatea Bioterra fără să fi acoperit toți anii de studiu ceruți de specializarea sa. Patru ani de studii Potrivit unui răspuns oficial primit de către DeFapt.ro de la Universitatea Bioterra (vezi document la finalul articolului), Moșteanu a absolvit Facultatea de Inginerie și Management Agroturistic a acestei instituții de învățământ în 1999. Citește și: Minciună stupidă a lui Moșteanu: a fentat stagiul militar obligatoriu iar acum invocă studii fictive "MOȘTEANU C. LIVIU IONUȚ a finalizat ciclul universitar în 1999. (...) în 1999, MOȘTEANU C. LIVIU IONUȚ avea statut de absolvent.", a transmis Bioterra. Actualul ministru al Apărării începuse studiile în 1995, dar nu la Bioterra, ci la Academia Universitară Athenaeum. Primul an de studii (1995-1996) a fost parcurs la Athenaeum, iar următorii trei (1996-1999), la Bioterra. Așadar, în total, patru ani de studii. Durata oficială, cinci ani Problema, însă, este că, tot potrivit răspunsului Bioterra pentru DeFapt.ro, "durata studiilor a fost de 5 ani (cursuri zi), respectiv 6 ani (cursuri fără frecvență)." Dar Bioterra nu mai explică de ce Moșteanu a fost declarat absolvent în 1999, după numai patru ani. DeFapt.ro a trimis o nouă solicitare de informații la Bioterra, fără răspuns deocamdată. Misterul Athenaeum În același timp, potrivit unui răspuns al Athenaeum pentru Libertatea, "Dl Moșteanu Liviu-Ionuț, în prezent Ministru al Apărării Naționale, nu a fost niciodată student al Universității Athenaeum din București." Or, Bioterra spune, acum, că Moșteanu a studiat la Athenaeum un an (1995-1996) și invocă și acreditarea specializării prin HG 568/1995. Cine minte, așadar?  Dacă Bioterra minte, o face fie indusă în eroare de Moșteanu (care e posibil să fi prezentat un document care să ateste parcurgerea unui an la Athenaeum), fie voluntar. Dacă minte acum Athenaeum, Moșteanu trebuie să prezinte o dovadă. Răspunsul oficial al Universității Bioterra pentru DeFapt.ro (sursa: Bioterra)

Cum a fentat ministrul Apărării Ionuț Moșteanu stagiul militar obligatoriu (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Politică

Minciună stupidă a lui Moșteanu: a fentat stagiul militar obligatoriu iar acum invocă studii fictive

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, susține că nu a efectuiat stagiul militar obligatoriu întrucât nu-și finalizase studiile superioare până în 2007, anul din care în România stagiul militar nu mai era obligatoriu. Bioterra: Moșteanu, absolvent în 1999 De fapt, Moșteanu își finalizase studiile superioare în 1999. „În perioada în care am început facultatea, cei mai mulți colegi au optat să facă armata după finalizarea studiilor superioare. Nu am fost încorporat pentru că nu apucasem să finalizez studiile până în 2007, când România a renunțat la serviciul militar obligatoriu.”, a spus ministrul Apărării pentru Libertatea. Citește și: Călin Georgescu, atac furios și suburban la Nicușor Dan, după ce acesta a vorbit despre biografia fostului candidat Potrivit, însă, unui răspuns oficial primit de către DeFapt.ro de la Universitatea Bioterra, „MOȘTEANU C. LIVIU IONUȚ a finalizat ciclul universitar în 1999. (...) în 1999, MOȘTEANU C. LIVIU IONUȚ avea statul de absolvent.” Ministrul Apărării invocă licența din 2015 Șmecheria pe care se bazează Moșteanu este că, în 1999, actualul ministru al Apărării nu avea diplomă de licență, pe care a obținut-o, tot la Bioterra, abia în 2015. Practic, Moșteanu interpretează în favoarea sa prevederile decretului-lege 90/1990. Potrivit acestuia, „Absolvenţii de liceu admişi în instituţiile civile de învăţămînt superior îndeplinesc serviciul militar cu termen redus, durata 6 luni, după terminarea studiilor.” Or, după 1999, Moșteanu nu a mai efectuat studii, ci doar a așteptat 16 ani pentru a-și da examenul de licență.

Apărarea cere exceptare de la tăieri bugetare (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

Moșteanu se opune tăierii salariale de 10% în Armată, invocă războiul din Ucraina

Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a declarat marți, la Parlament, că se opune ferm reducerii cu 10% a cheltuielilor de personal în sistemul de apărare. El a precizat că, în urmă cu două săptămâni, în cadrul coaliției fusese agreat ca acest sector să fie exceptat, însă discuțiile recente indică intenția de a aplica tăieri uniforme în toate domeniile. Războiul de la graniță și nevoia de motivare a militarilor Ministrul consideră că reducerea bugetului de personal în armată este „total inoportună”, mai ales în contextul actualului climat de securitate. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani „Suntem cu un război la graniță, dronele cad lângă noi săptămânal, toate țările din jur investesc în apărare, iar noi ne-am angajat să creștem bugetul până la 5% din PIB. Nu ne putem atinge acum de motivarea militarilor”, a afirmat Moșteanu. Fără garanții din coaliție, dar cu o înțelegere inițială Întrebat dacă are garanții că salariile militarilor nu vor fi reduse, ministrul a răspuns că nu există garanții scrise, dar aceasta fusese înțelegerea politică inițială. Ionuț Moșteanu și ministrul Cătălin Predoiu au solicitat în mod oficial exceptarea apărării de la tăierile bugetare. Apărarea, prioritate strategică Ministrul Apărării a subliniat că România trebuie să își majoreze gradual bugetul apărării de la 2,3% din PIB, cât este în prezent, la 5% până în 2035. El a atras atenția asupra necesității de înzestrare, recrutare și motivare a personalului militar. „Putem optimiza unele cheltuieli, dar cu bisturiul, nu cu toporul”, a precizat Moșteanu. Discuțiile din coaliție vizează doar cheltuielile de personal Potrivit ministrului, discuția din coaliție a avut în vedere exclusiv cheltuielile de personal, nu și investițiile. Acesta a subliniat că structura bugetelor diferă radical între ministere, motiv pentru care aplicarea unei reduceri uniforme nu este realistă. „Armata are nevoie de oameni, nu de tăieri” Ministrul a precizat că diminuarea bugetelor de personal ar afecta procesul de recrutare și pregătire a militarilor. România are nevoie de soldați gradați profesioniști, iar anul acesta recrutările au fost deja întârziate din motive financiare. „Cheltuielile de personal înseamnă salarii, echipare, hrană. Avem nevoie de oameni noi în armată, nu de tăieri”, a explicat Moșteanu. Angajamentele internaționale nu pot fi amânate Ministrul a subliniat că România are în derulare mai multe programe de înzestrare, cu plăți contractuale fixe, dar și planuri noi care trebuie lansate, precum programul SAFE. Unele renovări de cazărmi pot fi amânate, dar investițiile strategice nu pot fi întârziate fără a afecta angajamentele față de partenerii NATO. „Armata are nevoie de predictibilitate, nu de decizii schimbate după cum bate vântul”, a punctat ministrul.

Bulgarul care voia să-l mituiască pe Moșteanu, întâlniri cu șeful Romtehnica (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV Bulgarul care voia să-i dea șpagă lui Moșteanu prin Isăilă s-a întâlnit cu șeful Romtehnica

Răzvan Mincu, directorul general al Romtehnica, s-a întâlnit cu Ivanov Angelov Roman, dealer-ul de arme din Bulgaria care se afla în spatele fostului senator Marius Isăilă, arestat preventiv pentru că i-ar fi promis indirect ministrului Apărării Ionuț Moșteanu o mită de 1.000.000 de euro. Bulgarul Ivanov Angelov Roman i-a propus directorului Răzvan Mincu mai multe afaceri cu armament, inclusiv achiziționare a aproape un milion de obuze vechi din Kazahstan care, după ce erau revopsite, urmau să fie vândute în Ucraina. Citește și: Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorgiu: 3 voturi contra, tovarășul lui Savonea, judecătorul Grădinaru - instigator (surse) O afacere estimată la o valoare cuprinsă între 300 și 500 de milioane de euro, cu comisioane pe măsură.   Fostul senator Isăilă îl acuza pe Răzvan Mincu, conform stenogramelor, că ar fi primit anul trecut o mită de două milioane de euro în Bulgaria pentru afacerile cotroversate cu armament. Contactat de către DeFapt.ro, Răzvan Mincu a negat că ar fi primit banii de care vorbea Isăilă. Conectat la servicii secrete Masonul Marius Isăilă, fost senator PSD și UNPR, a fost tot timpul conectat la vârful serviciilor secrete de informații din România. De exemplu, în urmă cu 11 ani, procurorii DNA l-au filat în timp ce se întâlnea cu chestorul Gelu Oltean, șeful de atunci al Direcției Generale de Protecție Internă – serviciul secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), la restaurantul „Bârogul Lupilor”. Tot acolo, Isăilă s-a întâlnit cu mai mulți ofițeri din MAI și Armată. În noiembrie 2016, Marius Isăilă a fost condamnat definitiv la cinci ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și instigare la fals în înscrisuri oficiale sub semnătură privată. Marius Isăilă, dealer de arme fără autorizație ANCEX După ce a ieșit din închisoare, Isăilă s-a reorientat către cea mai bănoasă afacere din ultimii ani: vânzarea de arme și muniții pentru Ucraina.   Pentru a putea intermedia legal vânzarea de arme în numele unor companii private, Marius Isăilă trebuia să dețină o autorizație din partea ANCEX (Departamentul MAE pentru ControluL Exporturilor). Pe care, însă, nu putea să o obțină pentru din cauza condamnării din 2016. Cu toate aceastea, Isăilă a reprezentat compania bulgărească Sofia Arm Tech, condusă de bulgarul Ivanov Angelov Roman. Șeful Romtehnica ar fi luat o mită de două milioane de euro, spunea Isăilă DeFapt.ro a dezvăluit că Marius Isăilă, în spatele căruia se afla bulgarul Ivanov Roman, voia să se folosească de Romtehnica, compania Ministerului Apărării Naționale, pentru a intermedia vânzarea de obuze din Kazahstan în Ucraina. Pentru această afacere controversată s-a întâlnit de mai multe ori cu Octavian Berceanu, acum martor denunțător, prin intermediul căruia a promis o șpagă de 1.000.000 de euro pentru ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Cu condiția ca acesta din urmă să pună presiune pe conducerea Romtehnica să accepte afacerile propuse.  Ca să fie mai convingător, Marius Isăilă i-a cerut lui Octavian Berceanu să-i spună ministrulu Moșteanu că șeful Romtehnica, Răzvan Mincu, era corupt și își lua partea leului din afacerile cu armament. „Tu spune-i că la un contract, acum un an de zile, a luat de la un contract două milioane cash! (...) Spune-i, ca să știe! (...) Răzvan Mincu - a luat două mil, două milioane-n mână! Ce dracu'? În Bulgaria!”, susținea Marius Isăilă.  Talentatul director Mincu Răzvan Mincu este, de peste un deceniu, unul dintre cei mai puternici și influenți oameni din Compania Națională Romtehnica, deținută de Ministerul Apărării Naționale. Motivul: a deținut, pe rând, funcția de director vânzări, pe cea de director operații – tranzacții, iar în final, pe cea de director general. Practic, prin mâinile sale au trecut toate contractele prin care s-a cumpărat tehnică militară și muniții pentru Armata română. Dar și contractele prin care s-a vândut pulberi, muniții și armament vechi pentru Ucraina prin intermediul unor companii străine controversate. În special din Bulgaria. „E o halucinație totală” Contactat de către DeFapt.ro, directorul general Răzvan Mincu a negat că ar fi primit mita de 2.000.000 de euro invocată de Isăilă. „E o halucinație totală”, a declarat Răzvan Mincu. Mai mult, acesta a precizat că nu îi cunoaște pe Marius Isăilă și Octavian Berceanu. „Pe domnul Isăilă nu l-am întâlnit niciodată, pe domnul Berceanu, nici atât. Probabil, după aia, au văzut că nu se leagă cu noi, probabil or fi zis <Bă, ăștia nu vor așa, hai să încercăm să îi punem pe șefii lor să facă să vrea>.  Ceea ce nu era cazul. Că nu e cazul în Ministerul Apărării, cu atât mai puțin la ministrul Apărării”, a spus Răzvan Mincu. Întrebat dacă este cercetat de DNA în dosarul de corupție, Răzvan Mincu a declarat sec: „Nu am nici o calitate în dosar. Ne-au cerut niște detalii, le vom da”. Bulgarul lui Isăilă s-a întâlnit cu șeful Romtehnica Stenogramele arată că Marius Isăilă i-a mai cerut lui Octavian Berceanu să aranjeze o întâlnire între bulgarul Ivanov Angelov Roman și ministrul Ionuț Moșteanu. „Fii atent! Bulgaru' vine, vine marți în România! Aranjează o-ntâlnire între ministru și bulgar, marți! Vorbește cu Tudor să-i aranjeze o-ntâlnire”, îi cerea Isăilă lui Berceanu. Bulgarul Ivanov Angelov Roman a ajuns într-adevăr în România în ziua de marți, 14 octombrie 2025, așa cum spunea Isăilă. Dată la care nu s-a întâlnit cu ministrul Ionuț Moșteanu, ci cu Răzvan Mincu, actualul șef al Romtehnica. „Pila” bulgarului: șeful PATROMIL Însă întâlnirea nu i-a fost intermediată de Octavian Berceanu, ci de Viorel Manole, directorul executiv al Asociației Patronale Române a Producătorilor de Tehnică Militară (PATROMIL).       Întrebat când s-a întâlnit cu Ivanov Angelov Roman și cine a intermediat întâlnirea, Răzvan Mincu a declarat că „acum în octombrie. Pe 14 mi se pare. (...) Un domn dintr-o asociație din care și noi, întâmplător, suntem parte. Exact, PATROMIL. Dânsul, mânat de intenții bune.”  DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Viorel Manole, dar acesta a refuat să răspundă apelurilor repetate. Șeful Romtehnica despre bulgar: „Ne-am întâlnit aici de câteva ori” Răzvan Mincu, șeful Romtehnica, a confirmat dezvăluirile făcute de către DeFapt.ro despre afacerile controversate cu armament pe care voia să le facă bulgarul Ivanov Angelov Roman, reprezentantul firmei Sofia Arm Tech, și fostul senator Marius Isăilă. Zgârcit în detalii, Răzvan Mincu a recunoscut, totuși, că s-a întâlnit de câteva ori cu Ivanov Roman la sediul Romtehnica, dar nu i s-a oferit șpagă pentru derularea afacerilor. „Ne-am întâlnit aici de câteva ori și nu s-a întâmplat nimic. Adică, nu au fost semnate contracte cu ei. E  poveste lungă, dar nu... Voiau să cumpere muniție prin intermediul nostru. Au fost multe neconcordanțe în toată povestea și nu am semnat așa ceva. Voiau să cumpere și de la Armată și din sursă externă. Dar am zis... erau prea multe neconcordanțe și nu s-a întâmplat semnarea cotractului”, a spus Mincu.   Afacerea muniției sovietice Prima propunere de afacere consta în achiziționare de muniție de 120 mm, de tip sovietic, din stocurile Ministerului Apărării Naționale. Întrebat cum au aflat Isăilă și Roman despre muniția din stocurile Armatei, Mincu a spus: „Noi cu asta ne ocupăm: vindem și cumpărăm pentru MApN și nu numai. A fost inițiativa lor, crezând că avem tipurile respective de muniție. Nu le aveam. Și, concret, ei prima dată au venit cu solicitarea și le-am zis că nu avem. Vă anunțăm când avem, dacă e cazul. Ceea ce nu s-a întâmplat”. Muniția de tip sovietic din stocurile MApN pe care voia să o cumpere bulgarul Roman a fost „declasată de ani de zile”, a spus Mincu. Însă în ultima vreme nu a mai fost scoasă la vânzare. Iar atunci când va fi scoasă la vânzare, un anunț în acest sens va fi postat pe site-ul Romtehnica. „Ei află de pe site-ul nostru. Pe site-ul nostru, când apar muniții care se pot vinde, care sunt declasate, se pun pe site-ul Romtehnica. În momentul acesta nu e cazul, cum nu era nici la momentul în care cereau dânșii. Nu aveam la vânzare așa ceva”, a declarat șeful Romtehnica. Afacerea cu obuze din Kazahstan dădea „cu virgulă” Bulgarul Ivanov Angelov Roman i-a propus în cadrul întâlnirii o altă afacere cu arme, care părea tentantă pentrul șeful Romtehnica, chiar dacă se voia încălcarea legislației internațioale din domeniul vânzărilor de arme. Adică declararea în fals a destinatarului final. O afacere estimată la o sumă cuprinsă între 300 și 500 de milioane, care genera comisioane substanțiale pentru toți actorii implicați. Pe scurt, se dorea achiziționarea a aproximativ un milion de obuze din Kazahstan cu destinatar final Romtehnica, respectiv MApN. După ce ar fi fost dezasamblate, revopsite și asamblate, obuzele urmau să fie revândute în Ucraina. Întrebat de obuzele din Kazahstan pentru Ucraina, Răzvan Mincu a admis că „asta era ideea”.  „În principiu, cantități mari de obuze, asta era ideea, dar am zis <nu>. Nu stătea în picioare povestea. (...)  După ce am analizat-o, am verificat și noi ce ni s-a zis, ce firme ar fi implicate, după aia ne-a dat cu virgulă. În concluzie, nu s-a întâmplat nimic. Ei se lăudau cu tot felul de relații pe la tot felul de ambasade și alte cele. Scriptic și pe hârtie nu au apărut nici un fel de companii americane”, a precizat Răzvan Mincu. „Erau foarte multe detalii care nu se legau acolo” Așadar, afacerea cu obuze din Kazahstan a picat nu pentru că se fenta legislația internațională, ci pentru că existau mai multe neconcordanțe.  „V-am spus: prima dată au venit cu oferta și i-am refuzat. Nu că nu am fi vrut să le dăm, dar nu exista. Au mai venit după aia cu o chestie, tot așa, nu aveam. Și ulterior au venit cu ideea asta din Kazahstan care nu stătea în picioare. Erau foarte multe detalii care nu se legau acolo. Probabil, dânșii au considerat să-l pună pe ministrul Apărării să facă presiuni. Nu e cazul nici de presiuni, nici de altele. Proiectul nu e fezabil. Sincer, nu a fost”, a mai declarat Răzvan Mincu.    

Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan pentru Ucraina (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan pentru Ucraina

Marius Isăilă, fost senator PSD și UNPR, a fost arestat preventiv 30 de zile după ce a promis indirect că îi va da o mită de un milion de euro ministrului Apărării Ionuț Moșteanu. Informațiile obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro, corelate cu stenogramele din dosarul de corupție, arată că Marius Isăilă urma să obțină banii pentru șpagă de la bulgarul Ivanov Angelov Roman, reprezentantul unei companii de armament din Bulgaria.  Citește și: Ex-consilier prezidențial despre industria de apărare: „Dominată de corupţie, lăcomie”. Privatizarea, o soluție, dar se opune clientela Fostul senator și partenerul său de afaceri bulgar voiau ca ministrul Ionuț Moșteanu să facă presiuni asupra companiei Romtehnica, deținută de MApN, pentru ca aceasta să cumpere obuze din Kazahstan, care ulterior urmau să fie revopsite și vândute în Ucraina prin intermediul firmei din Bulgaria. Dar aceasta nu era singura afacere care îi interesa pe Marius Isăilă și pe Ivanov Roman: cei doi aflaseră că MApN urmează să scoată la vânzare obuze vechi de 120 mm, pe care voiau să le cumpere și să le revândă tot în Ucraina. Cine este dealer-ul bulgar de arme Marius Isăilă, fost senator PSD și UNPR, a intrat pe piața dealer-ilor de arme la scurt timp după ce a început războiul din Ucraina. Acesta lucra ilegal ca intermediar pentru firma bulgărească Sofia Arm Tech, deoarece nu deținea o autorizație în acest eliberată de Departamentul pentru Controlul Exporturilor - ANCEX, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Toți dealer-ii care vor să facă afaceri cu muniție legal pe teritoriul României trebuie să dețină o astfel de autorizație.   Firma bulgărească Sofia Arm Tech este reprezentată legal de bulgarul Ivanov Angelov Roman, conform informațiilor publicate pe site-ul Consiliului Interdepartamental pentru Industria de Apărare și Securitatea Aprovizionării din cadrul Consiliului de Miniștri al Bulgariei. Numele afaceristului bulgar a fost invocat, conform stenogramelor din dosarul DNA, de Marius Isăilă în discuția cu Octavian Alexandru Berceanu, fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu, cel care urma să-i spună ministrului Moșteanu de șpaga de 1.000.000 de euro. „Vă umplu de bani!” „El e cu-americanii! Mi-a zis ROMAN (Ivanov Angelov Roman – n.r.)! Zice: bă, s-a schimb… s-a mișcat bine, zice: al tău nu vrea mă, bani, ministru'? Ce (expresie trivială) mea? Voi sunteți nebuni? V-aduc… vă umplu de bani! Voi n-ați înțeles… în Albania, pentru c-au vândut armamentu’, au devenit miliardari peste noapte! I-a făcut pe miniștri miliardari! Peste noapte!”, spunea Marius Isăilă, potrivit stenogramelor publicate de gandul.ro. Totodată, bulgarul i-ar fi spus lui Isăilă că sunt 30 de miliarde de euro doar pe programul RE-ARMY de la Comisia Europeană. În plus, i s-ar fi lăudat că deschide uși la NATO, Ambasada Statelor Unite, Germania. „Aranjează o-ntâlnire între ministru și bulgar” Marius Isăilă voia ca Octavian Alexandru Berceanu să aranjeze o întâlnire între ministrul Ionuț Moșteanu și bulgarul Ivanov Angelov Roman. „Fii atent! Bulgaru' vine, vine marți în România! (...) Aranjează o-ntâlnire între ministru și bulgar, marți! Vorbește cu Tudor să-i aranjeze o-ntâlnire! (...) Să se vadă! Sau miercuri! Să se vadă cu ministru', vrea să-i propună ministrului niște chestii concrete… (...) pentru industria de apărare! Concret, nu vorbim povești! Va înțelege! Moșteanu nu face altceva decât să facă să…să dea curs mai repede demersurilor!”, spunea Marius Isăilă. Miza: obuze din Kazahstan, vopsite de Romtehnica Pe 9 octombrie 2025, Marius Isăilă a avut o nouă discuție cu Octavian Alexandru Berceanu. Din discuție rezultă că Marius Isăilă și partenerul său bulgar voiau să cumpere obuze din Kazahstan, însă în documente voiau ca Romtehnica, respectiv MApN, să apară ca utilizator final. Planul lui Isăilă prevedea ca obuzele să fie dezasamblate, apoi să fie duse la o fabrică de armament din România. Acolo, urmau să fie reasamblate și vopsite, iar statul român să le revândă prin intermediul Sofia Arm Tech în Ucraina. „Prin intermediul societății din Bulgaria, le vindem… c-avem cui! (...) End-user-u' este Ucraina, ca să știi! Final!”, spunea fostul senator. A doua afacere: obuzele sovietice ale MApN  Bulgarul Ivanov Angelov Roman nu este la prima afacere cu arme pentru Ucraina. A semnat mai multe contracte cu companii înregistrate în România care vând arme în Ucraina, dar nu a reușit să intre în afacerile cu arme derulate de statul român prin companiile Romarm și Romtehnica. Însă, în vara acestui an, lui Marius Isăilă i s-au scurs informații valoroase din interiorul Ministerului Apărării Naționale. De exemplu, a aflat că în stocurile Armatei Române se află mai multe obuze vechi de 120 mm, muniție de sorginte sovietică, pe care Ministerul Apărării Naționale, prin intermediul Romtehnica, ar urma să le scoată la vânzare. În acest context, Marius Isăilă voia să cumpere prin intermediul firmei Sofia Arm Tech tot lotul de obuze pentru a le revinde în Ucraina. Romtehnica nu a scos încă la vânzare obuzele vechi. 

Intermediarul mitei oferite lui Moșteanu ar fi fost Octavian Berceanu (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu, Octavian Berceanu)
Eveniment

STENOGRAME Cine voia Isăilă să-i livreze șpaga lui Moșteanu: "La geantă, ca să nu avem urme!"

Au apărut stenograme din dosarul mitei de un milion de euro pe care fostul senator PSD Ovidiu Isăilă voia să i-o dea ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu. "Io-ți dau ție și tu te-ocupi de el!" Potrivit Gândul, Isăilă voia să-i transmită lui Moșteanu șpaga prin Octavian Berceanu, fost membru USR, ex-președinte al Gărzii de Mediu. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Acesta ar fi și denunțător în dosar și ar fi acceptat să poarte tehnică de interceptare în discuțiile cu Isăilă. "Vom fi generoși. Da, mă, da! Și, bă, bă, plus ce-i băgăm noi în buzunar, e treaba ta! Io-ți dau ție și tu te-ocupi de el! La geantă, ca să nu avem urme! Fără urme!", îi spunea Isăilă lui Berceanu, potrivit Gândul, care publică mai multe discuții între fostul senator PSD și Berceanu. "Am informat organele competente și am colaborat cu autoritățile" Octavian Berceanu a confirmat, printr-o postare pe Facebook, că este implicat în acest dosar. "Având în vedere informațiile apărute recent în spațiul public privind menționarea numelui meu într-un dosar aflat în instrumentarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în calitate de martor, și ținând cont de faptul că investigația este în prezent în desfășurare, doresc să formulez următoarele precizări: 1. Am acționat în deplină conformitate cu legea și cu propriile convingeri, considerând că orice cetățean are datoria morală și legală de a semnala faptele care pot aduce atingere siguranței naționale. 2. Având în vedere că ancheta este încă în curs de desfășurare, nu pot oferi detalii suplimentare până la finalizarea acesteia. 3. Pot confirma doar că am fost invitat, la începutul lunii septembrie, în calitate de specialist în politici de mediu, la o întâlnire desfășurată într-un spațiu public, sub pretextul oferirii de consultanță pentru un proiect în domeniul protecției mediului. Discuția s-a încheiat cu o propunere de participare la o schemă de afaceri ce viza industria de armament. 4. Precizez că nu am cunoscut anterior persoana care m-a contactat și că nu există între noi relații de prietenie sau colaborare, contrar informațiilor eronate vehiculate în presă. 5. Ulterior acestei întâlniri, am informat organele competente și am colaborat cu autoritățile în cadrul procedurilor legale. Cred că doar prin onestitate, transparență și curaj putem construi o societate dreaptă și integră. Rămân ferm împotriva oricăror forme de corupție, indiferent de context, și consider că fiecare dintre noi are responsabilitatea de a o combate.", a scris Berceanu.

Lui Moșteanu i s-a propus o mită de un milion de euro (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

Ministrului Moșteanu i s-ar fi oferit o șpagă de un milion de euro prin intermediar

Tribunalul București a aprobat cererea DNA de arestare preventivă pentru 30 de zile a fostului senator Marius Ovidiu Isăilă, acuzat de cumpărare de influență. Mită de un milion de euro Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi promis intervenții pe lângă ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, pentru încheierea unor contracte între o firmă privată și compania de stat Romtehnica. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Procurorii susțin că Isăilă ar fi promis indirect, prin intermediul unui martor, suma de un milion de euro, având convingerea că ministrul Apărării ar putea influența conducerea Romtehnica în favoarea firmei interesate. Fostul senator a fost reținut pentru 24 de ore și prezentat în fața instanței, care a dispus arestarea sa preventivă. DNA a anunțat că infracțiunea de cumpărare de influență a fost comisă în stare de recidivă, Isăilă executând anterior o pedeapsă cu închisoarea pentru trafic de influență și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, fiind condamnat definitiv în 2019 la cinci ani și patru luni de închisoare. Moșteanu, martor în dosar "Lupta împotriva corupției nu e un slogan pentru mine, e o linie roșie. Recent, o persoană a încercat să îmi cumpere influența cu un milion de euro pentru a facilita un contract cu Romtehnica. Am refuzat categoric orice întâlnire cu acea persoană. Sunt martor în dosar și sprijin pe deplin autoritățile pentru clarificarea faptelor. Știu că deranjez multe socoteli ca ministru al Apărării și probabil de aceea s-au înmulțit atacurile și fake news-urile împotriva mea. Nu mă voi da la o parte niciun milimetru.", a scris ministrul Apărării pe Facebook.

SUA reduc trupele în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Armata obligatorie: Moșteanu vrea "mai mulți militari" după retragerea americanilor

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat miercuri că numărul militarilor americani din bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii va rămâne neschimbat, singura modificare urmând să aibă loc la baza Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată brigada rotațională. Moșteanu a declarat și că vrea "mai mulți militari" în România, dar a respins ipoteza revenirii armatei obligatorii. Totuși, un proiect de lege al Ministerului Apărării lasă deschis acest scenariu. SUA reduc trupele în România „Efectivele americane de la Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate. Singura modificare este la Mihail Kogălniceanu, unde acea brigadă rotațională, care venea, pleca, nu o să mai stea aici. Citește și: Ministrul PSD al Sănătății vorbește despre spargerea monopolului CNAS. Deputatul USR Claudiu Năsui, libertarian, îl laudă În prezent, nu este aici. De aproximativ o lună au plecat la exerciții. Erau între 1.200 și 1.500 de militari”, a precizat ministrul Apărării. Potrivit acestuia, la Kogălniceanu vor rămâne militarii din grupul de luptă aerian și alte trupe specializate. În total, circa 1.000 de militari americani vor continua să fie dislocați în România. Întrebat dacă retragerea unei părți a trupelor americane reprezintă un regres din punct de vedere al securității, ministrul Apărării a declarat: „Aș fi vrut să nu fie așa. Fiecare țară își stabilește propria strategie. Aliații americani au anunțat de la începutul anului că se vor concentra mai mult asupra regiunii Indo-Pacific. Europa a înțeles semnalul transmis de războiul din Ucraina și a început să investească în propriile armate. Europa a decis să-și ia soarta apărării în propriile mâini.” Moșteanu a precizat că Ministerul Apărării a fost informat luni despre decizia părții americane, dar a subliniat că România nu își va schimba strategia de apărare. Moșteanu vrea mai mulți militari Ministrul Apărării a reiterat faptul că România își menține angajamentele în cadrul NATO și că alianța nord-atlantică rămâne pilonul principal de securitate: "Alianțele sunt bune, avem o alianță solidă, NATO, este cea mai mare forță militară din lume, iar articolul 5 ne protejează pe toți. Strategia de apărare nu se schimbă, poate dacă ai 1.000 de militari… noi avem multe zeci de mii de militari în armata română, vreau să avem mai mulți militari în România, dar asta nu va schimba strategia. Cu armata... Armata României este una de profesioniști. Nu se discută despre armata obligatorie.” Reacția președintelui Nicușor Dan Președintele României, Nicușor Dan, a transmis miercuri, într-un mesaj, că redimensionarea forțelor americane în România readuce prezența militară la nivelul anterior invaziei ruse în Ucraina. „Securitatea României și a Flancului Estic nu va fi diminuată. Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite rămâne neschimbat. Infrastructura strategică de la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu va continua să funcționeze deplin, iar transferul de echipamente militare va continua”, a precizat șeful statului. MApN: aproximativ 1.000 de militari americani rămân în România Ministerul Apărării Naționale a confirmat miercuri că a fost informat oficial despre redimensionarea trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte a unui proces mai amplu de reevaluare globală a posturii militare a SUA. Conform comunicatului MApN, elemente ale brigăzii care efectuau rotații în Europa, inclusiv în România, vor înceta aceste misiuni, în timp ce aproximativ 1.000 de militari americani vor continua să fie dislocați pe teritoriul țării, contribuind la descurajarea amenințărilor regionale și la întărirea securității colective. NATO: „Este o ajustare, nu o retragere” Un oficial NATO a declarat că reducerea prezenței americane în Europa reprezintă o ajustare normală, nu o retragere propriu-zisă: „Chiar și cu această ajustare, prezența forțelor americane în Europa este mai mare decât a fost înainte de 2022, anul în care Rusia a invadat Ucraina.” Oficialul a precizat că NATO și SUA au fost în contact permanent privind postura forțelor aliate și că astfel de modificări „nu sunt neobișnuite”. „Ne asigurăm că NATO își menține capacitatea robustă de descurajare și apărare. Autoritățile americane au informat alianța în prealabil despre această ajustare”, a adăugat sursa. Washington reevaluează dislocările militare globale Publicația Kyiv Post a relatat că administrația președintelui american Donald Trump a notificat deja aliații occidentali în legătură cu intenția de a retrage mii de soldați americani din România, un anunț oficial fiind așteptat în zilele următoare. Această decizie se înscrie în politica de reechilibrare a resurselor militare și de concentrare strategică asupra regiunii Indo-Pacific, fără a diminua garanțiile de securitate oferite aliaților europeni.

România va doborî dronele rusești neautorizate (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

România va doborî dronele rusești care intră neautorizat în spațiul aerian

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat miercuri că dronele rusești care pătrund pe teritoriul României vor fi doborâte. Ordin clar pentru forțele armate Oficialul a precizat că piloții și echipajele implicate în operațiunile de apărare au primit ordin ferm de angajare a țintelor care încalcă spațiul aerian național. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Întrebat dacă următoarea dronă rusească detectată va fi doborâtă, Moșteanu a confirmat că forțele aeriene române și partenere au deja autorizarea de a acționa imediat. „Cu siguranță, pilotul sau cei angajați în operațiune vor avea ordinul de a o doborî. Și azi-noapte am avut drone foarte aproape de granița noastră, iar avioanele – ale noastre și ale partenerilor germani – au avut acest accept de a angaja ținta dacă ar fi intrat în spațiul aerian românesc”, a declarat ministrul Apărării la Palatul Parlamentului. Spațiul aerian al României, monitorizat permanent Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN), spațiul aerian românesc nu a fost încălcat de dronele folosite de Rusia în atacurile asupra localităților ucrainene de pe malul Dunării, în apropierea graniței româno-ucrainene. MApN a confirmat că există aprobare prealabilă pentru doborârea oricărei ținte aeriene care ar pătrunde în spațiul național.

Miruță și Moșteanu, conflict pe Piranha V (sursa: Facebook/Uzina Mecanică București - Pagină Oficială)
Investigații

EXCLUSIV Miniștrii USR Miruță și Moșteanu, la cuțite din cauza comenzilor pentru blindate Piranha V

Miruță și Moșteanu, conflict pe Piranha V, blindatele contractate de Ministerul Apărării. Radu Miruță, ministrul Economiei, a declarat pentru DeFapt.ro în urmă cu trei săptămâni că Ministerul Apărării  nu respectă graficul de comenzi de blindate pentru Uzina Mecanică București. Oficialii Armatei au replicat, neoficial, că ar exista o serie de neconformități la blindatele Piranha V recepționate deja de MApN. Contract de 900 de milioane de dolari La finalul anului 2017, Ministerul Apărării Naționale a semnat un contract prin care a achiziționat 227 de blindate Piranha V în valoare de 900 de milioane de dolari. Primele 30 de blindate au fost livrate direct de Mowag Gmbh, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics European Land Systems (GDELS). Restul de 197 urmau să fie asamblate la Uzina Mecanică București, deținută de Ministerul Economiei. S-au plătit deja 810 milioane de euro Ministerul Apărării Naționale a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că până în prezent a recepționat 197 de blindate din cele 227. Restul de 30 trebuie livrate până în aprilie 2026. Citește și: PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan „Pentru vehiculele livrate, MApN a achitat furnizorului 753.121.032 euro, la care se adăugă suma de 56.357.759 euro, reprezentând ajustare conform OuG 126/2022. Pentru cele 30 de vehicule rămase de livrat, MApN mai are de achitat 115.118.357 euro la care se va adăuga ajustarea de preț conform OuG 126/2022”, conform MApN. Miruță și Moșteanu, conflict pe Piranha Radu Miruță, ministrul Economiei, a recunoscut pentru DeFapt.ro în urmă cu trei săptămâni că există tensiuni între Ministerul Apărării și Uzina Mecanică București din cauza blindatelor Piranha V. „Îmi spun cei de la Uzina Mecanică București că ei și-au bugetat activitatea considerând că vine un flux de comenzi. Înțeleg că fluxul ăla nu vine conform graficului. Cei de la Armată invocă și ei niște lucruri, de asemenea legitime. Care dintre cei doi are dreptate nu știu deocamdată. Armata invocă, printre altele, unele neconformități. Asta este ce îmi spun cei de la Uzina Mecanică București”, declara ministrul Radu Miruță. Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a refuzat să ofere un punct de vedere. Oficial, blindatele sunt conforme DeFapt.ro a solicitat oficial MApN să comunice ce neconformități s-au constatat la cele 197 de blindatele Piranha V aflate în dotarea Armatei române. „Toate vehiculele Piranha 5 recepționate de către MApN au corespuns din punct de vedere calitativ și cantitativ, acest fapt fiind o condiție obligatorie pentru efectuarea recepției. MApN, prin Direcția Generală pentru Armamente, recepționează doar produse conforme”, a transmis Apărarea. Armata nu mai are bani Surse din cadrul MApN au declarat pentru DeFapt.ro că invocarea neconformităților este o strategie prin care să se tergiverseze plățile pentru diferența de blindate, dar și amânarea semnării unui nou contract, în valoare de 674 milioane de dolari pentru achiziția altor 150 de Piranha V. „Motivul scandalului îl reprezintă banii. Ministrul Ionuț Moșteanu invocă în întâlnirile informale lipsa banilor. Însă în joc sunt și comisioanele aferente noului contract. Pe care, deocamdată, nu se știe cine le va încasa”, spun sursele, sub protecția anonimatului. Achiziția altor blindate, suspendată Nu se știe deocamdată când și dacă se va semna noul contract pentru achiziția celor 150 de blindate Piranha V. „Până la această dată nu a fost inițiată o nouă procedură de achiziție de transportoare blindate pentru trupe Piranha 5. Direcția Generală pentru Armamente achiziționează produse în funcție de nevoile structurilor beneficiare”, a transmis MApN la solicitarea DeFapt.ro.   

Moșteanu și afaceristul conectat la ruși (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV Ministrul Moșteanu, întâlnire privată cu un afacerist bine conectat la Ambasada Rusiei

Moșteanu și afaceristul conectat la ruși: ministrul Apărării a participat la o întâlnire privată cu un om de afaceri român foarte apropiat de ambasadorii ruși la București. Moșteanu și afaceristul conectat la ruși Întâlnirea a avut loc în august a.c. la un local scump de lângă Ateneu. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Ministrul Moșteanu, omul de afaceri și ceilalți participanți la întâlnire au fost feriți de ochii clienților restaurantului: locul în care au avut loc discuțiile este separat de cel care găzduiește mesele obișnuite. Omul de afaceri a confirmat prezența ministrului Moșteanu la întâlnire, dar nu a dat detalii despre ceilalți invitați și nici despre temele abordate. „Nu pot să îți spun ce se discută acolo” „Deci, da, a fost și Iohannis când era președinte, și Băsescu când a fost președinte. Și toți miniștrii și prim-miniștrii. Nu pot să îți spun cine vine și ce se discută acolo. Ideea e că, mă rog, sunt invitați toți politicienii de top.”, a declarat inițiatorul întâlnirii. Afaceristul a adăugat, totuși, că întâlnirile periodice au loc sub titulatura „Clubul politic”. „De vreme ce, de 15 ani, Clubul politic funcționează și nu s-a vorbit de el, înseamnă că există un anumit motiv pentru care nu se vorbește despre. Vin de la toate partidele.”, a mai spus afaceristul pentru DeFapt.ro. Clubul politic Omul de afaceri care l-a invitat pe ministrul Ionuț Moșteanu la o întâlnire a așa-numitului „Club politic” se numește George Butunoiu. Este cunoscut ca unul dintre cei mai buni recrutori de manageri de top din România. Mai puțin cunoscut este că Butunoiu are o relație privilegiată cu Ambasada Rusiei de la Moscova. La vedere, relația lui George Butunoiu cu Ambasada Rusiei de la București se rezumă la organizarea unor concerte în sediul misiunii diplomatice. Concerte pentru ambasade „Am făcut nu cine (mese – n.r.) pentru Ambasada Rusiei, ci concerte. Am făcut și pentru ambasada Americii, și a Israelului, și a Danemarcei, și a Croației, și a Franței, pentru toți. Toate ambasadele. Deci, dacă te uiți, că asta nu e confidențial, dacă te uiți pe site-ul societății muzicale, la societateamuzicala.ro, vezi acolo concertele noastre la toți ambasadorii. Sunt publice, e pe site.”, a explicat Butunoiu pentru DeFapt.ro. Într-adevăr, pe site-ul indicat de Butunoiu se găsesc concertele menționate, 135 la număr. Doar unul, din ianuarie 2017, a avut loc la Ambasada Rusiei. Butunoiu, „prieten bun” cu ambasadorul Malginov, discuții cu Kuzmin Potrivit, însă, unui înalt funcționar public, Butunoiu făcea mai mult pentru Ambasada Rusiei decât să intermedieze acte artistice. „M-a contactat să mă invite la o cină la Ambasada Rusiei, dar l-am refuzat”, a spus, sub anonimat, funcționarul. De altfel, omul de afaceri George Butunoiu admite că are o relație specială cu ambasadorii ruși la București. „Am fost prieten bun cu Malginov (Oleg – n.r.), deci ambasadorul, ne plăceam unul pe altul, ambasadorul care a fost acum trei mandate. Chiar eram prieten bun cu el. Pe Kuzmin îl cunoșteam bine. Însă aveam divergențe profunde de opinie... Ne înțelegeam. Sunt în legătură cu toți ambasadorii. Nu aveam mai multe întâlniri cu el decât cu alții. Însă mă înțelegeam bine pentru că aflam informații pe care nu o să le citești niciodată în ziare sau în alte părți. Că or fi fost adevărate sau nu, asta-i... altă discuție.”, și-a descris Butunoiu relațiile cu diplomații Moscovei. Butunoiu: „Eu strâng informații, fac recrutări” La ce-i folosesc omului de afaceri George Butunoiu informațiile de la Ambasada Rusiei? „Eu, până una-alta, strâng informații de peste tot pentru mine și pentru obiectivele mele. Le strâng de la cei de la stat cu care tot vorbesc, cu ambasadorii cu care vorbesc, cu străinii cu care mă întâlnesc. Din asta trăiesc, din informații. Eu, până una-alta, fac recrutări. Și cu cât știu mai multe informații cu atât fac recrutări mai bune. Da? Cu cât știu mai multe despre oricine și despre orice, recrutările mele sunt mai eficiente. Deocamdată, eu din asta trăiesc. E singura sursă de venit. Sunt o persoană cunoscută în toate mediile, și diplomatic, și politic, deci, toți mă cunosc.”, a detaliat Butunoiu pentru DeFapt.ro Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a refuzat dialogul pe acest subiect, în ciuda numeroaselor apeluri și mesaje primite de la DeFapt.ro.

Ministrul Moșteanu explică decizia piloților F-16 (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

De ce n-a fost doborâtă drona rusească intrată în România: a fost decizia piloților, spune Moșteanu

Ministrul Moșteanu explică decizia piloților F-16. Ministerul Apărării a oferit primele clarificări oficiale după incidentul provocat de drona rusească ce a încălcat spațiul aerian al României. Ministrul Moșteanu explică decizia piloților F-16 Ministrul Ionuț Moșteanu a explicat că piloții români au avut autorizarea de a deschide focul, însă au ales să nu o facă pentru a evita riscurile colaterale. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său "Azi am analizat raportul complet al misiunii de aseară și am discutat cu colegii implicați, chiar și cu pilotul care a condus formația de F-16. Piloții au avut autorizarea să doboare drona, însă în momentele în care au avut contact direct au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul. E o decizie de profesionalism și responsabilitate. Vreau să mai clarific o dată cadrul legal, pentru că sunt multe fake-news-uri: pe 4 iulie, la 10 zile după ce am devenit ministru, am semnat ordinul de ministru prin care am stabilit că aprobarea doborârii dronelor este dată de comandantul militar al operațiunii. România condamnă ferm aceste provocări venite din partea Rusiei și rămâne în coordonare permanentă cu aliații NATO. Armata Română își va continua planurile de pregătire și de înzestrare, iar inițiativa Eastern Sentry anunțată vineri de Secretarul General NATO, Mark Rutte, va duce la creșterea capacităților de apărare și descurajare pe flancul estic."

Dronele rusești, doborâte pe teritoriul României (sursa: Facebook/Ionuţ Moşteanu)
Eveniment

Dronele rusești intrate în spațiul aerian al României vor fi doborâte, susține ministrul Apărării

Dronele rusești, doborâte pe teritoriul României. Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că orice dronă rusească ce va pătrunde în spaţiul aerian al României va fi doborâtă, după modelul adoptat deja de Polonia. Oficialul a subliniat că autorităţile române se află permanent în contact cu centrul de comandă NATO. Dronele rusești, doborâte pe teritoriul României Potrivit ministrului, situații cu drone rusești apropiate de granița României sunt semnalate frecvent, mai ales în nordul Dobrogei. Citește și: Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă „Există cazuri săptămânale când dronele ajung foarte aproape de graniţă. Azi-noapte, avioanele din poliţia aeriană s-au ridicat pentru a veghea la siguranţa cetăţenilor. Dacă o dronă ar fi intrat în spaţiul aerian românesc, ar fi fost doborâtă. La fel, antiaeriana de la sol este pregătită oricând să reacţioneze, mai ales în zonele populate de pe braţul Chilia”, a precizat Moşteanu. Întrebat direct dacă dronele rusești vor fi doborâte în cazul unei incursiuni, ministrul a confirmat: „Exact”. El a explicat că, după adoptarea legii în Parlament, există o ierarhie a comenzii. În anumite situaţii, aprobarea trebuie dată chiar de către ministrul Apărării. „Au fost cazuri în ultimele luni când am dat această aprobare. Totul se desfăşoară în coordonare cu centrul de comandă NATO”, a subliniat oficialul. Incidentul din Polonia, o provocare deliberată Moşteanu a catalogat recentele incidente din Polonia ca fiind o „provocare” și o „testare a reacţiei NATO” de către Rusia, nu un accident. „Nu a fost vorba de o întâmplare sau o singură dronă defectă. Au fost mai multe drone, deci vorbim despre o acţiune coordonată. A fost o provocare, o testare. Răspunsul Poloniei şi al aliaţilor a fost unul ferm”, a explicat ministrul. România, sprijin NATO și securitatea flancului estic În opinia sa, provocările rusești arată necesitatea consolidării flancului estic al NATO. „Este important să înţelegem că, împreună cu aliaţii, trebuie să creştem suportul pentru statele de pe flancul estic – Polonia şi România. E nevoie de o prezenţă militară sporită şi de intensificarea misiunilor de poliţie aeriană avansată. În prezent, România are pe teritoriul său cinci avioane germane, două dintre ele aflate permanent în alertă”, a precizat Moşteanu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră