joi 01 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

hibrid

5 articole
Eveniment

Amenințărilor hibride ale Rusiei la adresa României trebuie să li se răspundă mai ferm, cere Parlamentul European

Este nevoie de replici mult mai solide la amenințările hibride rusești iar UE trebuie să se implice serios, a cerut Parlamentul European, potrivit unui raport votat și de europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. România, printre cele mai expuse țări din UE „Am votat raportul prin care Parlamentul European solicită un răspuns mai ferm al UE la amenințările hibride. Amenințările hibride sunt acțiuni prin care un stat încearcă să slăbească o țară fără să intre într-un război convențional. Sunt folosite instrumente foarte diferite: dezinformare, atacuri cibernetice, încălcări ale spațiului aerian, sabotarea infrastructurii critice, ingerințe electorale, manipularea migrației. ℹ România se află pe flancul estic al Uniunii Europene și la Marea Neagră, fiind extrem de expusă amenințărilor hibride. ℹ Rusia reprezintă cea mai gravă amenințare hibridă la adresa UE. China, Iranul, Coreea de Nord și alți actori au desfășurat campanii hibride menite să submineze democrațiile europene. ℹ Parlamentul susține că resursele trebuie alocate în funcție de expunerea strategică și de nevoile reale ale regiunilor. Pentru România și celelalte state de pe flancul estic, acest principiu este esențial. ℹ Solicităm Comisiei să instituie un cadru juridic și financiar al UE care să asigure o protecție a infrastructurii energetice critice. ℹ De asemenea, trebuie luate măsuri pentru protejarea infrastructurii de transport, comunicații și a infrastructurii digitale. ℹ Comisia trebuie să accelereze eforturile de reducere a dependențelor strategice, în ceea ce privește infrastructura critică. ℹ Parlamentul cere capacități mai bune pentru protejarea cablurilor submarine și a infrastructurii energetice offshore. Marea Neagră este menționată explicit printre zonele maritime strategice care trebuie protejate. ℹ Am susținut finanțarea adecvată a echipelor europene de răspuns rapid în domeniul cibernetic.”, a scris Motreanu pe Facebook. Atacuri pe toate fronturile Acțiunile de război hibrid combină mijloace militare și nonmilitare pentru a slăbi un stat fără declanșarea unui conflict convențional. În cazul României, autoritățile au identificat în ultimii ani campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, ingerințe în procese democratice, tentative de sabotaj și activități de influență desfășurate direct sau prin intermediari. După invadarea Ucrainei, în februarie 2022, spațiul informațional românesc a fost vizat constant de narațiuni favorabile Kremlinului. Mesajele au susținut că NATO ar pregăti intrarea României în război, că Ucraina ar amenința teritoriul românesc, că militari români luptă clandestin în Ucraina sau că avioane F-16 plecate din România atacă ținte rusești. Ministerul Apărării a dezmințit repetat asemenea informații. Alte mesaje au urmărit diminuarea sprijinului pentru Ucraina, amplificarea neîncrederii în Uniunea Europeană și NATO și exploatarea temelor sensibile, precum costul vieții, refugiații sau mobilizarea militară. Cel mai grav episod politic a apărut în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. Documentele declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au descris promovarea accelerată și neautentică a unui candidat pe TikTok, coordonarea unor rețele de conturi și un tipar asemănător operațiunilor rusești de influență. Autoritățile au vorbit despre implicarea unui „actor statal”, fără ca toate componentele campaniei să fi fost atribuite public și definitiv Federației Ruse. Curtea Constituțională a anulat procesul electoral, iar Comisia Europeană a deschis o investigație privind modul în care TikTok și-a gestionat riscurile electorale. Componenta cibernetică a inclus atacuri asupra instituțiilor publice, infrastructurii electorale, presei, băncilor și companiilor. În perioada electorală din 2024, serviciile române au raportat peste 85.000 de atacuri asupra sistemelor Autorității Electorale Permanente. Separat, grupări proruse precum Killnet și NoName057(16) au revendicat atacuri de tip DDoS, destinate blocării temporare a unor site-uri și producerii unui efect psihologic și mediatic. România a fost vizată și de operațiuni fizice. SRI a anunțat că în 2024 a dejucat incendierea sau distrugerea unui obiectiv din Bragadiru, după ce un cetățean străin ar fi supravegheat infrastructuri critice la indicația unor persoane asociate Rusiei. În 2025, doi cetățeni ucraineni recrutați de o rețea coordonată din Federația Rusă au introdus în București colete cu dispozitive incendiare. În septembrie 2026, SRI a anunțat prevenirea unei alte operațiuni: un cetățean rus ar fi fotografiat baze militare, centre de comunicații și aeronave cargo ucrainene. În martie 2025, șase cetățeni români au fost cercetați pentru trădare și constituirea unui grup infracțional, procurorii susținând că avuseseră contacte cu agenți ruși și urmăreau modificarea ordinii constituționale și ieșirea României din NATO. Acuzațiile se află sub control judiciar, iar persoanele beneficiază de prezumția de nevinovăție. Incidentele de la granița cu Ucraina au oferit și material pentru asemenea campanii. Fragmentele de drone rusești căzute în județul Tulcea și perturbările semnalelor GPS au fost exploatate online pentru a sugera fie incapacitatea NATO de apărare, fie existența unor atacuri românești ascunse împotriva Rusiei, lansate din România. Ansamblul acestor acțiuni arată că obiectivul războiului hibrid nu este ocuparea teritoriului, ci erodarea încrederii publice, polarizarea societății, afectarea deciziilor politice și creșterea costurilor de securitate ale statului român.

Amenințărilor hibride ale Rusiei la adresa României trebuie să li se răspundă mai ferm, cere Parlamentul European
Electricele și hibridele curentează motoarele Diesel, autoturismele pe benzină rezistă
Eveniment

Electricele și hibridele curentează motoarele Diesel, autoturismele pe benzină rezistă

Piața auto din Iași evoluează lent, înregistrând în noiembrie o creștere de doar 1% a înmatriculărilor de autoturisme noi față de luna precedentă. Dieselul pierde teren, hibridele câștigă energie Datele cumulate pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 arată o tranziție graduală, dar încă puternic ancorată în combustibili tradiționali. Citește și: Dezastru pentru PSD în București: suveranista Alexandrescu l-a depășit pe Băluță, chiar și fără sprijinul lui Georgescu Motorina rămâne dominantă, deși în scădere, în timp ce benzina se menține stabilă, iar hibridele câștigă constant teren. Autoturismele electrice avansează lent, confirmând că adopția lor masivă este încă departe. Continuarea, în Ziarul de Iași

Creșterea numărului de migranți africani din Mediterana, efect al războiului hibrid dus de Rusia prin intermediul Grupului Wagner, spune ministrul italian al Apărării
Internațional

Creșterea numărului de migranți africani din Mediterana, efect al războiului hibrid dus de Rusia prin intermediul Grupului Wagner, spune ministrul italian al Apărării

Wagner crește numărul migranților din Africa. Creşterea valului migrator "pe frontul sudic" al Europei dinspre continentul african face parte dintr-o "strategie clară de război hibrid a unităţii Wagner, mercenari aflaţi în solda Rusiei", a susţinut luni ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto. Wagner crește numărul migranților din Africa "Mi se pare că la aceste niveluri deja se poate afirma că creşterea exponenţială a fenomenului migrator dinspre coastele africane face parte, într-o măsură deloc de neglijat, dintr-o strategie clară de război hibrid pe care unitatea Wagner, mercenari aflaţi în solda Rusiei, o pun în practică, folosind influenţa lor considerabilă în unele ţări africane", spune ministrul italian, într-un comunicat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Om de încredere al şefei guvernului de la Roma, Giorgia Meloni, ministrul Guido Crosetto a avertizat "Uniunea Europeană, NATO şi Occidentul" asupra pericolelor de pe flancul sudic al Europei, într-un moment în care guvernul italian se confruntă cu critici serioase asupra modului în care gestionează migraţia clandestină, după două naufragii recente în care au murit cel puţin 79 de migranţi şi alţi zeci sunt daţi dispăruţi. "La fel cum (UE şi NATO) şi-au dat seama că atacurile cibernetice fac parte din confruntarea globală pe care a deschis-o conflictul ucrainean, la fel ar trebui acum să-şi dea seama că frontul de sud al Europei este de asemenea tot mai periculos", a indicat ministrul italian. "Ar trebui de asemenea să-şi dea seama că migraţia necontrolată şi continuă, suprapusă crizei economice şi sociale, devine o formă de a lovi ţările cele mai expuse, în primul rând Italia, şi opţiunile lor geostrategice, clare şi nete", a adăugat el. Comisia Europeană, fără pârghii În acest timp, Comisia Europeană a indicat luni că trebuie făcut tot posibilul pentru prevenirea deceselor în rândul migranţilor care vin pe mare către Europa, la o zi după ce o ambarcaţiune cu 47 de migranţi s-a scufundat în largul Libiei, cel puţin 30 dintre ei pierzându-şi viaţa. "Ideea că fiecare viaţă pierdută pe mare este încă o viaţă pierdută în plus faţă de prea multe altele şi că trebuie să facem totul pentru a preveni acest lucru să se întâmple este mereu avută în vedere", a declarat Dana Spinanţ, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, citată de agenţia ANSA. Însă, a adăugat ea, "Comisia Europeană nu are capacitatea şi nici expertiza de a interveni" în operaţiunile de salvare. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova "Destructurarea activităţilor traficanţilor de migranţi este ceva ce noi toţi dorim să urmărim la nivel european", a continuat purtătoarea de cuvânt, răspunzând unei întrebări despre noul decret al guvernului italian ce stabileşte măsuri dure împotriva traficanţilor şi un "cod de conduită" pentru ONG-urile ce operează pe Mediterana nave care salvează sau preiau migranţii din ambarcaţiunile lor precare şi îi debarcă în Europa.

China ia în calcul un "război hibrid" împotriva Taiwanului, pe model rusesc
Internațional

China ia în calcul un "război hibrid" împotriva Taiwanului, pe model rusesc

China vrea "război hibrid" împotriva Taiwanului. China urmăreşte experienţa războiului din Ucraina pentru a dezvolta strategii de "război hibrid" împotriva Taiwanului, inclusiv utilizarea de drone şi presiune psihologică, a afirmat miercuri un înalt oficial taiwanez din sfera securităţii, citat de Reuters. Lecții de la Rusia Taiwan studiază cu atenţie lecţiile războiul din Ucraina pentru a se informa cum ar putea reacţiona în cazul în care China, care consideră insula propriul teritoriu, îşi pune în practică ameninţările de a folosi forţa pentru a-şi revendica suveranitatea, explică Reuters. În august, China a organizat exerciţii militare în jurul Taiwanului pentru a-şi manifesta nemulţumirea în legătură cu o vizită la Taipei a preşedintei Camerei reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, continuând ulterior activităţile militare, deşi într-un ritm redus. Directorul general al Oficiului de Securitate Naţională din Taiwan, Chen Ming-Tong, a asigurat miercuri în legislativul de la Taipei că şi China urmăreşte cu atenţie la ceea ce se întâmplă în Ucraina. China vrea "război hibrid" împotriva Taiwanului "Anul acesta, armata comunistă a împrumutat din experienţa războiului Rusia-Ucraina pentru a dezvolta împotriva Taiwanului şi a-şi consolida pregătirea de luptă împotriva unor duşmanilor puternici", a declarat Chen Ming-tong. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței După exerciţiile din august, China şi-a extins "zona gri" şi activităţile hibride împotriva Taiwanului, în special prin utilizarea de drone care au zburat ambele în apropierea insulelor controlate de Taiwan în largul coastelor Chinei şi în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului, a spus Chen. Biroul pentru afaceri taiwaneze din China nu a răspuns imediat la cererea de comentarii a Reuters. China afirmă că Taiwan este responsabil de creşterea tensiunilor, spunând că acesta "complotează" cu forţe străine împotriva Beijingului pentru a promova independenţa formală a insulei.

Restricțiile cauzate de pandemia de COVID-19 nu mai sunt obligatorii, dar unele grădinițe și școli nu au renunțat la formatul hibrid
Economie

Restricțiile cauzate de pandemia de COVID-19 nu mai sunt obligatorii, dar unele grădinițe și școli nu au renunțat la formatul hibrid

Formatul școlar hibrid, aplicat pe alocuri. Deşi regulile pandemice nu mai sunt obligatorii în şcoli, preşcolarii unei grădiniţe din Iaşi vor învăţa tot în format hibrid în acest an şcolar. Formatul școlar hibrid, aplicat pe alocuri Motivul: un proiect de reamenajare a grădiniţei. Este vorba despre Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 13, din Tătăraşi. Citește și: A doua mare înfrângere a lui Putin în Ucraina: după ce rușii s-au retras din jurul Kievului, referendumul de aderare la Rusia a Hersonului, împiedicat de contraofensiva ucraineană Care, în urma aprobării unui proiect de reamenajare realizat prin fonduri europene, a decis să limiteze numărul de copii prezenţi în bănci. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră