Eveniment
Hărțuirea sexuală, considerată neimportantă în România
De la șefi de gară la politicieni, mulți o practică, dar hărțuirea sexuală, considerată neimportantă în România.
Victimele ezită să depună plângere iar puținele cazuri raportate sunt de multe ori mușamalizate, procesele durează ani de zile, iar pedepsele aplicate sunt în general amenzi de până la 1.500 de euro.
Citește și: Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, suspectat că l-a protejat pe prădătorul Bulai, este un pesedist cu o avere uriașă
În 2022, CEDO a condamnat România pentru că nu își apără femeile de hărțuire sexuală.
Legislația
Hărțuirea sexuală este definită de Legea 202/2002 ca fiind "un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor".
Aceasta este sancționată, potrivit Codului Penal, art. 223, aliniatul 1: "Pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.".
Momentul Gala Gopo
În mai 2022, premiată la Gala Gopo, actrița Viorica Vodă a vorbit despre episoadele de hărțuire sexuală la care a fost supusă în industria cinematografică și lumea teatrului.
Actrița nu a dat nume, însă printre cei vizați s-a aflat și actorul Mircea Diaconu.
Ulterior, Diaconu a declarat că hărțurirea sexuală nu e un abuz, ci un "amantlâc inclus fenomenului teatral".
În opinia sa, aceste "bârfe de culise" au fost diabolizate doar din cauza "modei de la Hollywood".
Diaconu a descris hărțurirea sexuală ca pe o rampă de lansare în carieră, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
În ce privește România, Diaconu crede că hărțuirea sexuală nu i se aplică: "Nu e românească povestea asta și nu e cazul să fie".
Demisie sau anchetă
În iulie, 2022, actorul Cristian Grosu și cameramanul Nelu Bentea, profesori la Facultatea de Teatru și Film de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), și-au dat demisia, în urma acuzelor de hărțuire sexuală.
Acuzațiile au venit din partea mai multor studente.
"Îți rup clitorisul", "Spune-mi că mă iubești", "Mă ținea în brațe cu forța", "După refuz, nu s-a oprit" sunt doar câteva dintre mărturiile consemnate într-o anchetă a studenților de la Jurnalism din Cluj.
În urma scandalului, conducerea facultății le-a oferit celor doi profesori alternativa: anchetă internă sau demisia.
Au preferat demisia.
Însă Nelu Bentea a demisionat de la Facultatea de Teatru doar ca să se mute la facultatea de Teologie, tot în cadrul UBB.
Cristian Grosu avea plasă de siguranță. "Eu oricum aveam o asociaţie culturală şi nu mai aveam timp. Ar fi urmat să plec, dar am zis că mai stau un an din cauza penuriei de profesori", a declarat acesta.
Grosu a mai declarat, pentru Adevărul, că demisia sa nu e recunoaşterea vinovăţiei: "Ar fi absurd, nu orice demisie înseamnă o recunoaştere a vinovăţiei".
CEDO condamnă România
Pe 30 august 2022, CEDO a condamnat România pentru că nu a apărat o femeie hărțuită sexual.
Victima era angajată la o firmă de curățenie și în 2017 lucra la Gara Timișoara Est.
Timp de de doi ani, șeful gării a hărțuit-o, cerându-i să întrețină relații intime și încercând în repetate rânduri s-o dezbrace.
Când ea a refuzat, bărbatul a acuzat-o că nu își face bine treaba la serviciu.
Femeia s-a plâns managerilor firmei, apoi a depus plângere la Parchet.
Șeful gării a declarat că femeia era cea care îl provoca, venind la lucru îmbrăcată "sexy".
Procurorul a decis să pună capăt urmăririi penale, pe motiv că actele comise nu constituiau o infracțiune interzisă de lege.
În 2022, CEDO a stabilit că autoritățile române "nu au făcut nici o încercare să-și raporteze constatările la dreptul intern, în ciuda faptului că respectul pentru demnitate este un element important în legislația statului pârât".
Statul român a fost condamnat să plătească victimei suma de 7.500 de euro.
Procurorii se spală pe mâini
În octombrie 2022, balerinul Vlad Mărculescu, de la Opera Națională Română din Iași (ONRI), a fost acuzat de mai multe balerine de hărțuire sexuală.
Mărculescu intra în mod repetat peste ele în vestiare, când se schimbau sau când ieşeau de la duş. În ciuda faptului că îl rugaseră să înceteze.
Managementul Operei a trimis plângerile balerinelor la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi.
Însă procurorii ieșeni au trimis plângerile înapoi la Operă.
Procurorii au explicat că faptele descrise nu se înscriau în spectrul penal.
"Simplul fapt că un bărbat a intrat în vestiarul fetelor şi nu voia să iasă nu are neapărat o conotaţie penală", a precizat Dragoş Bordianu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătorie.
Procurorii au lăsat la latitudinea conducerii Operei dacă va analiza cazul mai departe sau dacă plângerile vor rămâne la sertar.
După o cercetare de aproape cinci luni, ONRI a decis că balerinul Vlad Mărculescu nu va fi sancționat disciplinar.
"Isterix”
Tot în toamna anului 2022, câteva anchete ale Rise Project au scos la iveală și alte cazuri de abuz din lumea teatrului: printre acestea, regizorul Felix Alexa.
Felix Alexa este un regizor cunoscut, multipremiat și membru supleant al UNITER.
În 2004, a fost decorat de Președinție drept Cavaler al Ordinului "Meritul Cultural".
Însă în lumea teatrului este poreclit "Isterix".
Potrivit anchetelor jurnalistice, Felix Alexa își alegea în mod constant partenerele din rândul studentelor.
Când acestea puneau capăt relației, pe care o considerau "toxică", Alexa recurgea la amenințări și hărțuiri continue.
Uneia dintre studentele i-a spart ușa și i-a tăiat cu cuțitul cauciucurile mașinii. A hărțuit-o cu sute de mesaje pe zi, îi hărțuia familia, o urmărea, o suna la interfon.
Abia după a treia plângere la Poliție, Alexa a încetat s-o mai hărțuiască.
Însă a reluat tiparul cu alte studente.
Aceleași sute de mesaje și amenințări. "Dacă te prind pe stradă, o să te tai cu lama pe tot corpul", ar fi amenințat-o pe una dintre victime.
Jurnaliștilor Rise Project, Alexa le-a declarat că nu le hărțuia pe tinere: era vorba despre relații "puternice, pasionale".
În pezent, Felix Alexa continuă să facă parte din corpul profesoral al UNATC.
Este, în continuare, membru supleant al UNITER.
Singura măsură pe care Senatul UNATC a luat-o, în urma scandalului, a fost interzicerea formală a relațiilor dintre profesori și studenți.
Îi băga filme porno sub ochi la serviciu
În decembrie 2022, Defapt.ro relata în exclusivitate despre cazurile de abuz și hărțuire sexuală de la Societatea Națională a Apelor Minerale (SNAM).
O angajată a mărturisit că șeful SNAM, liberalul Iuliu Alin Udriște, o hărțuiește sexual în mod repetat:
"M-a hărțuit un an de zile prin mesaje pe whatsapp, invitații să ies în oraș. Pe scări mă prindea de unde apuca. A încercat de două ori să mă sărute cu forța! Să-mi pună mâna… chestii… (…) A mai încercat și cu alte colege. Le-a luat la rând pe toate.".
Potrivit mai multor martori, Udriște i-ar fi arătat femeii pe telefon și un film porno și ar fi încercat să o sărute cu forța.
Alin Nicolicea, subordonatul lui Udriște, a confirmat episodul.
Angajata respectivă nu a fost singura victimă.
Unei alte angajate, gravide, i-a modificat unilateral contractul, dar nu înainte de a o fi invitat în oraș la o petrecere. Refuzat, s-ar fi răzbunat și i-ar fi cerut să părăsească biroul dacă nu vrea să fie mutată de "băieții lui".
Hărțuirea sexuală, considerată neimportantă în România
Femeile hărțuite nu au depus plângere de frică să nu-și piardă locul de muncă.
Cristina Praz, expertă în comunicare și egalitate de gen la Centrul Filia, a explicat de ce femeile hărțuite sexual nu depun plângere:
"De foarte multe ori, hărțuirea poate să vină din partea șefului sau a șefei. Atunci îți este frică că vor exista repercusiuni.
Te gândești că nici nu o să te creadă cineva și îți mai pierzi și locul de muncă. Sau poate o să încerce să mă pedepsească prin tot felul de tehnici pentru că am avut curajul de a vorbi.".
Fost premier, acuzat de asistenta sa
În iunie 2023, Europa Liberă România publica mărturia asistentei unui europarlamentar român.
Aceasta povesteat un lung șir de abuzuri îndurate din partea eurodeputatului.
Acesta îi oferea cadouri scumpe, însă după refuzuri repetate, a recurs la umilințe și comportamente vulgare.
Era pusă să meargă în fața lui, ca el să-i admire "posteriorul".
Victima a preferat să-și părăsească slujba decât să depună plângere.
"Eu pierd totul, el nu pierde nimic", a explicat, invocând frica și influența pe care o avea eurodeputatul în România.
Ulterior, G4Media a descoperit că europarlamentarul în cauză era Mihai Tudose, fost premier și eurodeputat din 2019.
Contactat de jurnaliști, Mihai Tudose a declarat sec: "Nu comentez. Nu m-a chemat nimeni, la nici o anchetă, nu a fost nici o acuzație oficială".
Condamnări timide în România
Pe 25 septembrie 2023, youtuber-ul Costandachi Dumitru Alexandru, cunoscut în mediul online drept "Justițiarul din Berceni", a fost condamnat de Curtea de Apel București, pentru hărțuire sexuală.
Fosta parteneră a depus plângere împotriva acestuia încă din 2020.
După ce victima pusese punct relației, bărbatul a asaltat-o cu sute de mesaje și apeluri, zeci de e-mailuri de pe diferite adrese și de mai multe ori pe zi, bătea la ușa ei, o amenința și o aștepta în fața blocului.
În 2022, victima a cerut și un ordin de protecție împotriva lui.
A obținut ordinul, însă hărțuitorul l-a încălcat după doar câteva ore.
În 2023, Curtea de Apel l-a condamnat definitiv pentru hărțuire sexuală.
Pedeapsa: amendă de 7.200 de lei.
Femeile preferă să demisioneze
Pe 28 noiembrie, 2023, judecătorii de la Tribunalul Militar Cluj l-au condamnat pe colonelul Petru Marcel Florișteanu, pentru comiterea infracțiunii de agresiune sexuală, la o pedeapsă de doi ani şi șase luni de închisoare cu suspendare sub subraveghere.
Cu doi ani înainte, o angajată a Jandarmeriei făcuse plângere penală contra colonelului.
La dosarul penal, procurorii militari au adunat probe din care rezultă că alte patru femei din Jandarmeria Maramureș fuseseră hărțuite sexual.
Acestea au preferat să demisioneze decât să depună plângere.
Închisoare cu executare
Totuși, în 2023, a avut loc o premieră în România: Judecătoria Suceava a pronunțat o sentință de închisoare cu executare pentru hărțuire sexuală.
Fapta s-a petrecut pe 28 iunie 2021.
Bărbatul acuzat s-a apropiat de patru femei care se plimbau liniștite și a agresat-o pe una dintre ele.
"Inculpatul a lovit-o pe persoana vătămată peste zona dorsală cu un gest extrem de violent, iar apoi a intrat într-o sală de jocuri din apropiere, râzând.
Toate cele patru femei care au asistat la gest s-au arătat indignate, șocate, bulversate de gestul inculpatului.
Martorul T.L.L. a declarat, de altfel, că a simțit și teamă, având în vedere că erau singure pe stradă și li se putea întâmpla și lor ceva asemănător", se arată în hotărârea judecătorească.
După doi ani de proces, bărbatul a fost condamnat la zece luni de închisoare cu executare.
Însă avea și antecedente penale: mai fusese condamnat de două ori pentru viol.
