duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

guvern

558 articole
Eveniment

Fitch: profilul ratingului „standalone” al Bucureștiului este A, cu multe trepte peste România

Potrivit agenției Fitch, profilul ratingului „standalone” al Bucureștiului este A, cu multe trepte peste România, arată decanul FABIZ, Tănase Stamule. El explică faptul că, pe termen lung, orașul are același rating ca România, respectiv BBB-, pentru că „riscurile naționale se răsfrâng asupra bugetului Capitalei”.  Citește și: George Simion minte când spune că stă într-un apartament de 52 mp: locuința are 238 mp, în care este inclusă o terasă imensă Profilul „standalone” al Bucureștiului este A, multe trepte peste România Însă, la indicatorul „standalone” - de sine stătător, individual - Bucureștiul este multe trepte peste România. „Din acest motiv, acum câteva săptămâni, Bucureștiul a putut mult mai ușor decât Ministerul de Finanțe să își refinanțeze o parte din datorii”, scrie Stamule, pe Facebook.  „Dacă analizăm ratingul Fitch al Bucureștiului trebuie să ne uităm la doi indicatori. Pe termen lung, orașul are același rating ca România, respectiv BBB-. Nici nu se poate altfel, agenția apreciază ca riscurile naționale se răsfrâng asupra bugetului capitalei. De altfel, în februarie anul acesta guvernul a și luat fără preaviz vreo două miliarde din bugetul oraşului ca să acopere alte găuri.   Dacă ne uităm însă pe pagina Fitch la indicatorul “standalone”, adică exact profilul de creditor al Bucureștiului, vedem că are ratingul A, cu multe trepte peste România, reconfirmat pe 12 decembrie 2024. Asta înseamnă un raport bun venituri-cheltuieli și o încredere ridicată a investitorilor în administrația orașului. Din acest motiv, acum câteva săptămâni, Bucureștiul a putut mult mai ușor decât Ministerul de Finanțe să își refinanțeze o parte din datorii.   Cam așa funcționează piețele financiare. Au încredere în tine fiindcă îți analizează comportamentul. Dacă nu au încredere plătești dobânzi mai mari și în general își scot banii din România, adică exact ce se întâmplă de luni încoace”, a explicat decanul FABIZ.   

Fitch: profilul ratingului „standalone” al Bucureștiului este A, cu multe trepte peste România
Guvernul aprobă salarii de aproape 5.000 euro/lună, brut, la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de pensii
Eveniment

Guvernul aprobă salarii de aproape 5.000 euro/lună, brut, la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de pensii

Guvernul Predoiu aprobă, azi, salarii de aproape 5.000 euro/lună, brut, la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de pensii. CNI ia banii publici de la ministerul Dezvoltării și apoi contractează diferite lucrări publice, de la stadioane la renovarea unor cămine culturale sau a unor biserici. Citește și: Crin, mesaj plin de ură și acreală pentru Nicușor, pe care-l numește "securistoid new entry" Pentru această operațiune, CNI reține 8% din valoarea contractului: „Pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de C.N.I. cu activităţile necesare realizării obiectivelor de investiţii, în devizul general al lucrării se vor prevedea cheltuieli forfetare în cuantum de 8% din valoarea devizului. Aceste sume constituie venituri proprii ale C.N.I.” Guvernul aprobă salarii de 5.000 euro/lună la compania-căpușă CNI Potrivit proiectului de hotărâre de guvern aflat azi pe ordinea de zi a ședinței Executivului condus de Cătălin Predoiu, salariul mediu la CNI va fi, în 2025, de 24.387 de lei.  Șefa CNI, Manuela Pătrășcoiu (foto), și-a secretizat salariul, dar presa a relatat că ar câștiga  14.300 de euro pe lună. Înainte ca Liviu Dragnea să o promoveze la CNI ea a fost contabilă la Rebus.  Profit a scris acum câteva zile că ministerul Finanțelor a transmis instituțiilor statului un document prin care solicită prioritizarea, în fiecare lună, a plății pensiilor și salariilor. „Solicitările de deschideri de credite reprezentând drepturi de personal și drepturi sociale se vor depune până pe data de 20 ale lunii. După această dată, se vor depune deschiderile de credite pentru celelalte naturi de cheltuieli”, a cerut ministerul de Finanțe. 

USR propune ca formulă de guvernare o coaliție PSD-PNL-USR cu Bolojan premier, dacă Nicușor Dan va deveni președinte
Politică

USR propune ca formulă de guvernare o coaliție PSD-PNL-USR cu Bolojan premier, dacă Nicușor Dan va deveni președinte

USR vrea în Guvern cu PSD-PNL. Liderul deputaților USR, Ionuț Moșteanu, a declarat marți că cea mai eficientă formulă de guvernare, în actualul context politic, ar fi o coaliție formată din PSD, PNL și USR, condusă de Ilie Bolojan. USR vrea în Guvern cu PSD-PNL Declarațiile au fost făcute la Palatul Parlamentului, în contextul discuțiilor privind formarea unei noi majorități guvernamentale după alegerile prezidențiale. Citește și: ANALIZĂ Cu cât ar trebui să crească prezența la turul II pentru ca Nicușor Dan să-l bată pe Simion Moșteanu l-a descris pe Ilie Bolojan ca fiind un lider integru, cu viziune reformatoare, care ar putea repara deficiențele cronice ale statului: lipsa reformei administrative, cheltuieli publice haotice și o relație „bolnavă” între bugetul central și administrațiile locale. „Avem o dependență toxică a comunităților locale de banii de la centru. Această relație trebuie reformată urgent”, a afirmat Moșteanu. Fără PSD nu există majoritate parlamentară Liderul USR a explicat că o majoritate parlamentară nu poate fi construită fără sprijinul PSD. Potrivit calculelor parlamentare, o alianță formată din USR, PNL, UDMR și minorități nu ar depăși pragul de 50%, fiind necesară cooptarea social-democraților pentru stabilitate guvernamentală. Critici dure la adresa lui Marcel Ciolacu Moșteanu a salutat demisia lui Marcel Ciolacu din funcția de premier, afirmând că aceasta ar fi trebuit să se producă încă din noiembrie 2024. El a acuzat fostul prim-ministru că a „distrus finanțele țării” printr-un stil de guvernare bazat pe împrumuturi masive și lipsă de responsabilitate fiscală. „Anul trecut a fost o singură catastrofă care s-a chemat Marcel Ciolacu”, a spus liderul USR. Consecințe economice imediate Potrivit lui Moșteanu, efectele primului tur al alegerilor prezidențiale sunt deja vizibile în economie. El a semnalat că BNR a cheltuit luni două miliarde de euro pentru a stabiliza cursul leu-euro, iar Ministerul de Finanțe nu a reușit să se împrumute în piață, fiind forțat să folosească bufferul de siguranță. Dezastru economic cu Simion președinte Deputatul USR a avertizat că o eventuală victorie a lui George Simion în turul al doilea ar putea declanșa un colaps economic. „Va fi un dezastru resimțit de fiecare român. Nu arzi casa pentru că nu îți place decorul. O repari, nu o distrugi”, a explicat el, pledând pentru o abordare reformistă, nu radicală.

În Germania se instalează noua putere, alianța dintre conservatori și social-democrați. Friedrich Merz, noul cancelar
Internațional

În Germania se instalează noua putere, alianța dintre conservatori și social-democrați. Friedrich Merz, noul cancelar

În Germania se formează noul guvern. Liderii Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Uniunii Creștin-Sociale (CSU) și Partidului Social-Democrat (SPD) semnează luni, la Berlin, acordul de coaliție guvernamentală care va permite noii administrații să preia oficial mandatul, la 10 săptămâni după alegerile anticipate din 23 februarie. Documentul poartă titlul „Responsabilitate pentru Germania” și are 144 de pagini. În Germania se formează noul guvern Friedrich Merz, liderul CDU, este așteptat să fie ales cancelar marți, într-un vot în Bundestag unde coaliția are o majoritate confortabilă de 328 de locuri din 630. Citește și: România începe războiul de două săptămâni cu Rusia: ce vor face PSD, PNL și UDMR pentru turul al doilea? Pentru alegerea sa sunt necesare minimum 316 voturi. Din partea SPD, co-liderul Lars Klingbeil va deveni vicecancelar și ministru al finanțelor, iar partidul va deține în total șapte portofolii, inclusiv Ministerul Apărării, care ar putea rămâne la Boris Pistorius. Conservatorii și-au stabilit deja echipa de miniștri Conservatorii au anunțat deja componența echipei guvernamentale. Johann Wadephul va prelua Ministerul de Externe, fiind cunoscut pentru susținerea ajutorului militar acordat Ucrainei și critica adusă Kremlinului. Katherina Reiche va conduce Ministerul Economiei, în timp ce Ministerul Educației va reveni lui Karin Prien, iar cel al Sănătății deputatei Nina Warken. Un nou minister – al Digitalizării și Modernizării Statului – va fi condus de antreprenorul Karsten Wildberger, CEO Ceconomy. Provocări majore pentru noul guvern Noul executiv se confruntă cu o agendă complexă: relansarea economiei germane, gestionarea eficientă a migrației, consolidarea apărării europene și redefinirea relațiilor cu SUA, în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. În alegerile din februarie, blocul conservator a obținut cele mai multe voturi, urmat de partidul de extremă dreapta AfD, în timp ce SPD s-a clasat pe locul al treilea.

ANALIZĂ Prăbușirea coaliției PSD-PNL-UDMR după doar patru luni cu guvernul Ciolacu II
Politică

ANALIZĂ Prăbușirea coaliției PSD-PNL-UDMR după doar patru luni cu guvernul Ciolacu II

Prăbușirea coaliției PSD-PNL-UDMR după doar patru luni cu guvernul Ciolacu II: dacă la 24 noiembrie 2024, cei trei candidați la președinție ai acestor partide luau, împreună, circa trei milioane de voturi, acum, Crin Antonescu a adunat doar 1,89 milioane de voturi. Citește și: România începe războiul de două săptămâni cu Rusia: ce vor face PSD, PNL și UDMR pentru turul al doilea? Prăbușirea coaliției PSD-PNL-UDMR după doar patru luni cu guvernul Ciolacu II Datele din ultimul an, de la alegerile din iunie pentru Parlamentul European până acum, arată că susținerea populară pentru această coaliție scade brutal. Singura formațiune care pare să reziste este UDMR: la alegerile parlamentare a obținut un scor peste cel de la europarlamentare, iar Crin Antonescu a câștigat în județele cu populație maghiară consistentă.  Marea întrebare este: ce apetit pentru reforme controversate/nepopulare va avea o coaliție care pierde voturi în ritm galopant? Iată cum au evoluat voturile pentru PSD, PNL și UDMR în ultimele 11 luni: Alegeri pentru Parlamentul European (9 iunie 2024): 4,3 milioane voturi PSD+PNL, 577.233 - UDMR. În total: peste 4,8 milioane voturi.  Turul unu al alegerilor prezidențiale (anulat, 24 noiembrie 2024): Ciolacu - 1,76 milioane voturi, Ciucă - 811.952, Kelemen Hunor - 416.353. În total, aproape trei milioane de voturi Alegeri Parlament (1 decembrie 2024): PSD - 2,06 milioane voturi, PNL - 1,32 milioane, UDMR - 590.783 voturi. În total, peste 3,9 milioane de voturi Alegeri prezidențiale mai 2025: Crin Antonescu - 1,89 milioane de voturi După cum se poate vedea, Antonescu a luat cu 130.000 de voturi mai mult decât a atras Ciolacu în noiembrie 2024, în condițiile în care doar în Harghita, Covasna și Mureș candidatul coaliției majoritare a obținut circa 190.000 de voturi, majoritatea fiind probabil dirijate către el de UDMR. Se poate constata că mulți dintre cei care au votat cu Ciolacu nu au votat cu Antonescu, acum.  Acest dezastru vine în condițiile în care această coaliție controlează circa 3.000 de primari din 3.182 și absolut toți președinții de consilii județene. În plus, guvernarea Ciolacu II a evitat - la fel ca și Ciolacu I - absolut orice reformă: PNRR este complet blocat, cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc.  Presa scrie că, pentru a reduce deficitul bugetar de la un catastrofel 9,3%, va fi nevoie de creșterea TVA de la 19 la 21%, plus alte măsuri de majorare a fiscalității.  Care va fi efectul electoral al unor astfel de măsuri? Își vor asuma liderii PSD și PNL astfel de măsuri cu riscul ca, în 2028, să se prăbușească?  Efectele catastrofalei guvernări Ciolacu vor exploda și este greu de estimat cine își va asuma răspunderea unor măsuri fiscale dure, pentru a evita intrarea României în faliment. 

Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită: zero activități la Guvern timp de șase zile, deși criza economică se adâncește
Politică

Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită: zero activități la Guvern timp de șase zile, deși criza economică se adâncește

Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită: el a avut zero activități la Guvern timp de șase zile - potrivit informațiilor de pe site-ul Executivului - deși criza economică se adâncește, iar PNRR este blocat.  DeFapt.ro a arătat că și la început de an, între 17 și 24 ianuarie, premierul pare să fi chiulit de la serviciu.  Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” În anii în care era, de facto, în campanie electorală, președintele PSD posta pe Facebook imagini de la vizitele sale la biserică, în zilele de Paște, dar în 2025 nici măcar acest lucru nu l-a făcut.  În campania electorală, presa a scris că Sorina Docuz, cu care Ciolacu ar avea o relație, a fost trimisă în Dubai, pentru a fi protejată de presă. Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită Ultima apariție publică a lui Ciolacu, în calitate de premier, a avut loc la 16 aprilie, miercuri, când, printre altele a condus ședința de guvern. Joi, vineri și marți, 22 aprilie, pe site-ul Guvernului este consemnat: „Nu există evenimente publice programate în această zi”.  Nici pentru 23 aprilie nu au fost anunțate activități.  După ce a pierdut alegerile prezidențiale, Marcel Ciolacu a mai avut, aparent, minivacanțe de vineri până luni, în care nu consemna nici o activitate publică în calitate de șef al Executivului.  În acest timp, PNRR-ul este înghețat urmare a modificărilor aduse la legea pensiilor speciale, iar deficitul la primele două luni a ajuns la 1,58% din PIB. Guvernul a promis că va îngheța cheltuielile cu salariile bugetarilor, dar acestea au crescut cu 16,2% în primele două luni din 2025, față de perioada similară din 2024.  Singurul spațiu în care liderul PSD este activ în mod constant este TikTok. Luni, după Paște, el a postat un videoclip cu Crin Antonescu. 

Nicușor Dan: „Partidele izolaționiste o să aibă 60% dacă nu schimbăm modul în care se guvernează”
Politică

Nicușor Dan: „Partidele izolaționiste o să aibă 60% dacă nu schimbăm modul în care se guvernează”

„Partidele izolaţioniste, care au avut 32% în decembrie şi care au acum 42% în sondaj o să aibă 60% dacă nu schimbăm nimic în modul în care se guvernează România”, a afirmat primarul general al Capitalei într-un interiu pentru Prima TV, citat de news.ro. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" El a spus că ar dori ca Ilie Bolojan să fie premier, dar aceasta depinde de negocieri cu alte partide.  „Partidele izolaționiste o să aibă 60%” „Evident că mi l-aş dori pe domnul Bolojan. Nu vreau să promit asta. Ce pot să promit este că o să încep foarte repede în ipoteza în care ajung preşedinte, o să încep foarte repede discuţii cu liderii partidelor pro-occidentale, pentru că nu e vorba doar de un semnal pe care ni l-a dat societatea, e vorba de cum guvernăm România trei ani şi jumătate şi să evităm scenariul în care, dacă lucrurile merg în direcţia asta, partidele izolaţioniste, care au avut 32% în decembrie şi care au acum 42% în sondaj o să aibă 60% dacă nu schimbăm nimic în modul în care se guvernează România”, a afirmat primarul Capitalei. Întrebat dacă va fi un preşedinte jucător, Nicuşor Dan a răspuns: ”Cred că un preşedinte care are mandatul unor oameni în spate trebuie să fie un preşedinte foarte, foarte implicat pe toate problemele societăţii”. Nicuşor Dan a adăugat că doreşte ”un guvern care să fie mult mai profesionist decât acesta”.

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, calculat pe standardele ESA, de 9,28%, nu 8,65%, cât a fost deficitul „cash”- presă
Economie

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, calculat pe standardele ESA, de 9,28%, nu 8,65%, cât a fost deficitul „cash”- presă

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, calculat pe standardele ESA (European System of Accounts), de 9,28%, nu 8,65%, cât a fost deficitul „cash”, scrie Profit. Aceste date urmează să fie oficializate la sfârșitul săptămânii. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28% Ministerul de finanțe al guvernului Ciolacu a anunțat oficial un așa-numit deficit cash de 8,65%, la final de an 2024. În 2023, deficitul cash a fost de 5,7%.  Cum se ajunge la această diferență? Așa cum au mai procedat alte guverne PSD, Ciolacu a amânat plata multor facturi pentru 2025. Pe calculul „cash” al deficitului, ele nu sunt luate în considerare. Însă, pe standardele UE, ESA, ele se iau în considerare, chiar dacă plata efectivă se face în 2025. Problema este, potrivit Profit, că deficitul bugetar va trebui redus de la 9,28% la 7% - pe standarde ESA - ceea ce va fi mult mai dificil. Exceptând ordonanța trenuleț, măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare au fost amânate pentru perioada de după alegeri.  De altfel, guvernul Ciolacu II nu a înghețat cheltuielile cu salariile bugetarilor, care cresc mai rău ca în 2024, arată datele publicate la 26 martie de ministerul de Finanțe. Potrivit datelor publicate, cheltuielile de personal în primele două luni din 2025 sunt cu 16,2% mai mari decât în primele două luni din 2025.  În plus, dacă în ianuarie-februarie 2024 aceste cheltuieli reprezentau 1,4% din PIB, acum ele au consumat 1,5% din PIB.  

Ponta despre George Simion: „Dacă câştigă alegerile în 2028 o să-l pun prim-ministru”
Politică

Ponta despre George Simion: „Dacă câştigă alegerile în 2028 o să-l pun prim-ministru”

Victor Ponta spune despre George Simion: „Dacă câştigă alegerile în 2028 o să-l pun prim-ministru”. Candidatul independent a mai anunțat că, dacă câștigă alegerile, va schimba Guvernul, dar PSD nu va lipsi din viitorul cabinet. Citește și: BEC a devenit oficiu de cenzură: cere eliminarea a zeci de postări considerate electorale. Printre cenzurați: Danileț, Burduja, Adrian Năstase Ponta despre George Simion: „O să-l pun prim-ministru” „Eu nu vreau să fiu Iohannis, să schimb nouă guverne în 10 ani. Nu voi profita de tragedii şi eu sper, doamne fereşte, să nu se întâmple nicio tragedie. Dar am capacitatea de a vorbi cu liderii PSD şi cu liderii celorlalte partide şi voi vorbi cu liderii tuturor partidelor, că îmi plac sau nu îmi plac. Nu îmi place de Diana Şoşoacă, dar o să o chem la Cotroceni, că e lider de partid parlamentar. Poate mă cert acum cu George Simion, dar o să-l chem şi o să colaborez cu el şi poate chiar dacă câştigă alegerile în 2028 o să-l pun prim-ministru. Dacă învaţă până atunci, că trebuie să înveţe”, a afirmat Victor Ponta la Prima Tv, în emisiunea Insider Politic, citat de news.ro. „Aşa cum nimeni nu are monopolul competenţei, nimeni nu are monopolul prostiei. Sunti proşti şi hoţi în toate partidele”, a mai explicat fostul lider PSD motivele pentru care nu exclude o guvernare cu AUR.  El a spus că, după prezidențiale, dacă va câștiga, va forma un alt Guvern, dar tot cu PSD, care are „nişte oameni pe zona economică pe care îi poate promova şi pentru prim-ministru şi pentru ministru de Finanţe”.    

Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an, ajungând la 30.000 lei
Politică

Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an, ajungând la 30.000 lei

Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an, ajungând la 30.000 lei, arată ultimele date publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG), valabile pentru martie 2025. Șmecheria prin care s-au majorat salariile unor angajați ai SGG este apariția unui nou spor, care nu era plătit în 2024: „Majorarea salariului de bază cu 50% pentru personalul cu atribuții în asigurarea suportului documentar și arhivistic, respectiv a asistenței juridice de specialitate”. Citește și: Ponta, care are cetățenie sârbă, recunoaște că a preferat să inunde România, ca să-l ajute pe amicul său Vucic și să salveze Belgradul Așa a fost posibil ca salariul brut al unui „director II” din cadrul SGG să ajungă în martie 2025 la 29.976 de lei, maximum, față de un plafon de 20.295 de lei în martie 2024.  Angajații SGG continuă să primească spor de condiții vătămătoare - 1.500 de lei - și o „stimulare financiară” de 50% din salariu pentru cei care lucrează pe proiecte europene. Aceste sporuri se cumulează și, de la un salariu de bază brut de 14.389 de lei, un șef de serviciu ajunge la 27.446 de lei, brut, lunar.  Brut, unii bugetari au primit între 4.913 lei și 7.891 de lei doar sporul „în asigurarea suportului documetar și arhivistic”.  Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an În plus, nota SGG privind salariile bugetarilor mai arată și alte drepturi ale acestora: „Funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Secretariatului General al Guvernului și al structurilor fără personalitate juridică din cadrul Aparatului de lucru al Guvernului, pentru care Secretariatul General al Guvernului are calitatea de angajator beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%” indemnizația de hrană în cuantum de 347 lei/lună, brut „personalul care desfășoară activități în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene precum și personalul care desfășoară activități în cadrul unităților de implementare și monitorizare a proiectelor din PNRR, beneficiază de majorarea salariilor de bază cu până la 50%” „personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22:00 şi 6:00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru” vouchere de vacanţă în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, personalului ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei. decontarea cheltuielilor de cazare pentru folosința imobilelor cu destinația de locuință de serviciu din fondul locativ aflat în administrarea Regiei Autonome “Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, în limitele legale prevăzute; „În acest an nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor”, declara Marcel Ciolacu, la 31 decembrie 2024. 

Furioși că li se taie pensiile speciale, magistrații de la șefia CSM, Înalta Curte și Parchetul General somează Guvernul să-i primească "de urgență"
Justiție

Furioși că li se taie pensiile speciale, magistrații de la șefia CSM, Înalta Curte și Parchetul General somează Guvernul să-i primească "de urgență"

Reforma pensiilor înfurie șefii sistemului judiciar. Președinții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Parchetului General solicită organizarea de urgență a unei întâlniri cu liderii coaliției de guvernare pentru a discuta proiectul de lege privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților. Reforma pensiilor înfurie șefii sistemului judiciar Conform unui comunicat transmis de CSM, miercuri, judecătorul Elena Costache (președintele CSM), judecătorul Corina Corbu (președintele ÎCCJ) și procurorul general Alex Florența solicită o întâlnire joi cu inițiatorii proiectului legislativ depus în Parlament. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” Inițiativa aparține liderilor coaliției: Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian. Noile condiții pentru pensionarea magistraților: minim 25 de ani vechime și vârstă de 48 de ani Proiectul de lege propune ca, începând cu 1 ianuarie 2026, magistrații să se poată pensiona doar dacă au minimum 25 de ani vechime exclusiv în funcții din sistemul de justiție și au cel puțin 48 de ani. Totodată, vârsta de pensionare va crește gradual până în 2045, când pragul standard va deveni de 65 de ani. Pensiile magistraților vor fi de 65% din media veniturilor din ultimii patru ani Proiectul stabilește o rată unică de înlocuire de 65% pentru toate pensiile de serviciu, calculată din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor permanente din ultimele 48 de luni de activitate. Pensia netă nu va putea depăși venitul net din ultima lună de activitate. Calendarul creșterii vârstei de pensionare până în 2045 Conform Anexei 3 a proiectului de lege, în 2026–2029: vârsta de pensionare va crește cu 6 luni pe an, ajungând la 49 ani și 6 luni în 2029. Din 2030: creștere anuală de 1 an, până la atingerea vârstei de 65 de ani în 2045. Pe toată durata tranziției, vechimea necesară rămâne de 25 de ani. Legea vizează și personalul auxiliar din instanțe și parchete, inclusiv criminaliștii și tehnicienii, care vor putea beneficia de pensie de serviciu în aceleași condiții de vechime (25 de ani) și vârstă, cu o pensie echivalentă cu 65% din media salariilor brute lunare și a sporurilor permanente din ultimele 48 de luni. Reforma cerută de PNRR Potrivit expunerii de motive, reforma pensiilor speciale este o cerință inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scopul: corectarea inechităților dintre pensiile de serviciu și cele din sistemul contributiv, în numele echității și justiției sociale. Inițiatorii subliniază că rata unică de 65% și creșterea graduală a vârstei de pensionare vor contribui la o aliniere coerentă a sistemului, atât din perspectiva contribuției, cât și a sustenabilității financiare.

Politruc PSD, numit al cincilea secretar de stat la Transporturi, cu încălcarea unei ordonanțe de urgență emise acum opt zile
Politică

Politruc PSD, numit al cincilea secretar de stat la Transporturi, cu încălcarea unei ordonanțe de urgență emise acum opt zile

Un politruc PSD din Suceava, Cristian Ioan Șologon, a fost numit al cincilea secretar de stat la Transporturi, cu încălcarea unei ordonanțe, OUG 16/2025, emisă acum opt zile. La Transporturi ar fi trebuit să rămână doar patru secretari de stat, scrie clar în anexa la această ordonanță. Citește și: Primarul PNL din Rădăuți, Bogdan Loghin, a venit la București ca să anunțe că-l susține pe Nicușor Dan Politruc PSD, numit al cincilea secretar de stat la Transporturi Însă, potrivit informațiilor de pe site-ul Transporturilor, la acest minister sunt cinci secretari de stat: Șologan, Ionel Scrioșteanu, Bogdan Mîndrescu, Adrian Foghiș și Ionuț Săvoiu.  Potrivit Monitorului de Suceava, din 1992 până în 2005 Şologon a fost administrator la afacerea familiei, de producere de flori şi amenajare spaţii verzi, electrician la o firmă producătoare de panouri pentru mobilă şi profesor suplinitor de limbă română la şcoala gimnazială din Zahareşti.  El a absolvit facultatea de inginerie electronică din cadrul universității locale După ce a intrat în politică a ajuns subprefect de Suceava și subsecretar de stat la ministerul Dezvoltării, în regimul Dragnea.  „Astăzi, prin ordonanță de urgență, Guvernul a mai luat o decizie pentru limitarea numărului funcțiilor de demnitate publică la nivel de secretari de stat și subsecretari de stat din cadrul ministerelor, pentru a continua prevederile din planul de guvernare privind reducerea aparatului bugetar (...) Un număr total al secretarilor de stat a fost convenit astăzi la 56 - dau și o informație de context: dacă nu mă înșel, în prezent sunt 75 de secretari de stat”, spunea purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, la 20 martie.  Noul secretar de stat de la Transporturi, Cristian Ioan Șologon, a fost ales sâmbătă prim vicepreședinte al organizației județene PSD Suceava în prezența premierului Marcel Ciolacu.  

Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie - presă
Economie

Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie - presă

Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, la finalul lunii februarie 2025, anunță site-ul Profit. Potrivit acestei publicații, doar în luna februarie deficitul a crescut cu 1% din PIB. În ianuarie 2025, acesta era de 0,58%. Citește și: Ex-polițist, absolvent de teologie, pus în fruntea companiilor de stat din energie și unui institut de cercetare din transporturi Practic, doar în februarie, guvernul Ciolacu II a cheltuit cu 19 miliarde de lei mai mult decât veniturile la buget.  Guvernul Ciolacu se adâncește în datorii În februarie 2024, guvernul Ciolacu I avea un deficit bugetar de 1,67%, iar în februarie 2023 guvernul Ciucă consemna un deficit de 1,07%. Nu este clar cum, în aceste condiții, guvernarea PSD-PNL-UDMR va reuși să atingă, la final de an, un deficit de 7% din PIB, față de 8,65%. Profit nu detaliază cheltuielile guvernamentale, dar, în ianuarie, s-a putut constata că cheltuielile de personal, adică salariile bugetarilor, crescuseră cu 18%, deși coaliția PSD-PNl-UDMR promisese înghețarea acestor salarii.  „Avem o economie bazată pe consum și importuri și în această situație orice fel de trepidație economică ne va duce în situația în care ori nu vom mai primi credite. Creșterea economică a încetinit și nu ne mai putem baza pe estimările trecute. Sau ne reducem cheltuielile de funcționare sau creștem taxe și impozite care să compenseze deficitele, sau facem unele și altele, iar reducere de cheltuieli se face...nu dăm oameni afară să ne aflăm în treabă, dar calculăm corect personalul. (...) Aici nu e vorba să dai afară, ci să nu mai cheltui banii cetățenilor”, a spus președintele interimar Ilie Bolojan, luni seara, într-un interviu. 

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale, așa că banii pentru finalizare se scot din buget
Politică

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale, așa că banii pentru finalizare se scot din buget

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de peste 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale, așa că banii pentru finalizarea acestor proiecte se scot din bugetul de stat. Banii pentru modernizarea a patru aeroporturi - Craiova, Târgu Mureș, Satu Mare și Maramureș - trebuiau să vină de la Uniunea Europeană, în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal Eșecul aeroportului Craiova, răspunderea familiei Olguța Vasilescu-Manda Director al aeroportului Craiova este cumnatul Olguței Vasilescu, Sorin Manda. Cumnatul a ajuns director peste aeroport în ianuarie 2021, el având trei masterate: unul la institutul PSD Ovidiu Șincai și două la universitatea din Craiova, în sport și în științe juridice. Până la numirea la aeroport, el conducea regia de transport Craiova. În octombrie 2023, premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda pe Facebook: „Vorbim de o investiție de peste 100 de milioane de euro la Aeroportul Craiova, cea mai mare parte fiind fonduri europene nerambursabile. Va fi un terminal nou, cu infrastructură și echipamente la standarde europene. De modernizarea aeroportului va beneficia și municipalitatea din Craiova, care devine o destinație turistică. Asta înseamnă munca în echipă, iar această echipă puternică dintre Olguța și Cosmin Vasile este secretul succesului. Iar un merit major în constituirea acestei echipe îl are și președintele organizației PSD Dolj, Claudiu Manda”.  Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro Proiectele trebuiau finalizate la 31 decembrie 2023, ceea ce nu s-a întâmplat. Mai rău, ele nu au putut fi transferate pe bugetul Programului Transport 2021-2027. În sfârșit, dacă lucrările la aceste aeroporturi nu vor fi finalizate, România riscă să returneze Uniunii Europene toți banii decontați pe cele patru proiecte, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanță de urgență prin care ministerul Transporturilor își asumă să închidă aceste șantiere.  „Într-o astfel de situație, impactul bugetar va fi dublu: pe de o parte, guvernul va trebui să returneze fonduri europene deja cheltuite, iar pe de altă parte, va fi necesară alocarea unor resurse suplimentare pentru a finaliza lucrările, într-un moment în care presiunea pe bugetul național este deja ridicată”, explică ministerul.  În acest scop, ministerul lui Grindeanu va cheltui 465 de milioane de lei din bugetul de stat, cea mai mare restanță fiind la aeroportul din Craiova, unde este nevoie de 250 de milioane de lei. Pentru aeroportul Târgu Mureș, de la buget vor veni 150 de milioane de lei, Satu Mare - 40 milioane lei și Maramureș - 25 milioane de lei.  Ministerul Transporturilor sugerează că vina pentru acest eșec este al autorităților locale și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene: „De-a lungul perioadei de programare 2014-2020, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) a funcționat în cadrul MIPE, având responsabilitatea de monitorizare, implementare și alocare a fondurilor europene pentru proiectele de transport, inclusiv cele din domeniul aviației”. 

Nicușor Dan anunță că, dacă va fi președinte, va „provoca” negocieri pentru un nou guvern care să aibă „mult mai multă încredere”
Politică

Nicușor Dan anunță că, dacă va fi președinte, va „provoca” negocieri pentru un nou guvern care să aibă „mult mai multă încredere”

Nicușor Dan anunță că, dacă va fi președinte, va „provoca” negocieri pentru un nou guvern, care să aibă „mult mai multă încredere”. Recent, Marcel Ciolacu l-a lăudat pe Crin Antonescu tocmai pentru că acesta nu și-a propus să schimbe actualul Executiv. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal Nicușor Dan anunță că, dacă va fi președinte, va „provoca” negocieri pentru un nou guvern Candidatul independent la funcția de președinte al României a fost întrebat dacă va provoca negocieri în blocul pro-european pentru schimbarea lui Marcel Ciolacu, în ipoteza în care va ajunge preşedinte. ”Voi provoca negocieri pentru un guvern care să aibă mult mai multă încredere decât acest guvern”, a răspuns primarul Capitalei, citat de news.ro. El a arătat că „dacă ne uităm şi la cota de încredere a guvernului şi la cota de încredere a lui Marcel Ciolacu, vedem că ele sunt foarte scăzute”. „Mai departe, nu vreau să promit nimic decât că, în ipoteza în care voi fi acolo, voi avea o negociere onestă, în care să găsim cel mai bun guvern pentru România”, a afirmat Nicușor Dan.  „Eu nu sunt un mare iubitor al PSD-ului şi nici PSD-ul nu este un mare iubitor al meu. Însă, totuşi, acest partid este un partid pro-european. Deci, orice guvern va exista în următorii trei ani şi nouă luni, cât mai are mandat Parlamentul ăsta, va fi un guvern pro-occidental”, s-a angajat candidatul la funcția de președinte al României.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră