marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: guvern

436 articole
Politică

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii, deși deficitul ar fi ajuns la 1,5% din PIB în februarie 2024: o ordonanță de urgență pusă în dezbatere publică de ministerul de Finanțe prevede creșterea numărului de funcții de conducere și dă liber la angajări în companiiile de stat. Citește și: Cine este și de unde vine fostul ospătar Piedone Popescu: părinții au lucrat la ambasada României în Egipt, posibil securiști; a terminat liceul la 32 de ani și și-a luat ilegal carnetul de conducere „Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul”, spunea premierul Marcel Ciolacu în octombrie 2023. Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii Măsurile vin la câteva luni după adoptarea unui proiect complet opus, prin care se tăiau funcțiile de conducere în aparatul bugetar și se limitau angajările la stat. Ce prevede proiectul propus de ordonanță aflat pe site-ul ministerului de Finanțe: Vor putea crește salariile la companiile de stat aflate pe pierdere. Aceste companii vor putea acorda inclusiv „bonusuri”. Se pot acorda derogări de la decizia de blocare a angajărilor la stat Guvernul va putea ca, prin memorandum, să decidă să crească numărul funcţiilor de conducere. Ele au fost limitate la 8% din totalul personalului, însă Guvernul va putea să le crească până la 10%. Companiile de statcare au profit pot fi jefuite, Guvernul urmând să le ia peste 50% din profit, prin memorandum al ministerului de Finanțe Nota de fundamentare a proiectului nu conține absolut nici un fel de informație privind impactul bugetar. „Știm oficial că deficitul pe ianuarie este la -0.45% din PIB, anul trecut era la -0.25%. Pe surse, pe luna februarie, deficitul ajunge deja la -1.5% din PIB. Ca să vă faceți o idee, anul trecut era la -1.07%”, scria deputatul USR Claudiu Năsui la 1 martie.

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii Foto: Inquam/George Calin
Încă un spital de stat în faliment Foto: Brasov.net
Eveniment

Încă un spital de stat în faliment

Încă un spital de stat în faliment: Spitalul Judeţean Braşov are plăţi restante şi arierate de peste 27 de milioane de lei, arată news.ro. În consecință, conducerea Consiliului Judeţean Braşov, care controlează spitalul, solicită alocarea de bani din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru acoperirea acestei sume. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov au anunţat, joi, printr-un comunicat de presă, despre situaţia financiară dificilă a Spitalului Judeţean. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului În august 2023, spitalul avea circa 2.700 de angajați. Dar, în ianuarie 2024, presa locală scria că Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov are peste 400 de posturi vacante, dintre care 72 pentru medici, iar 127 pentru asistenți medicali și personal din mediul sanitar. Încă un spital de stat în faliment „Situaţia financiară dificilă cu care se confruntă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov, ale cărui plăţi restante şi arierate înregistrate la 31 ianuarie 2024 totalizează 27.151.460 lei, este în atenţia conducerii Consiliului Judeţean Braşov”, se arată în comunicat. Preşedintele CJ Braşov, Todorică-Constantin Şerban, s-a întâlnit recent cu directoarea CJAS Braşov, dar şi cu conducerea unităţii medicale. „Majorarea repetată a preţurilor la medicamente şi materiale sanitare, inflaţia, cheltuielile cu utilităţile, coroborate cu creşterea numărului de pacienţi trataţi prin spitalizare continuă în anul 2023 comparativ cu anii precedenţi, în condiţiile unui număr mai mic de paturi în contract cu CASJ, reprezintă principalele cauze pentru starea financiară precară în care se găseşte spitalul. Deşi valoarea serviciilor medicale furnizate de SCJU şi validate de CASJ Braşov pe anul 2023 este de 112.800.120,50 lei, valoarea contractată şi decontată a fost de doar 106.286.475,97 lei”, au precizat reprezentanţii CJ Braşov. Pe de altă parte, preşedintele CJ i-a transmis managerului SCJU Braşov că trebuie să ia măsuri pentru creşterea veniturilor proprii ale spitalului, prin valorificarea mai bună a investiţiilor pe care Consiliul Judeţean le-a realizat atât din fonduri europene, cât şi din bugetul propriu, în ceea ce priveşte modernizarea şi dotarea secţiilor clinice şi a cabinetelor din ambulator. Spitalul, îndemnat să-și asigure și fonduri din alte surse ”Practic, până la semnarea unui nou contract cu CASJ care să-i aducă mai multe fonduri, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov are nevoie urgentă de bani pentru acoperirea arieratelor şi a plăţilor restante, iar Consiliul Judeţean Braşov nu poate interveni aici. Ceea ce facem noi este să asigurăm şi în acest an, la fel ca până acum, fondurile necesare pentru reparaţii curente, investiţii în modernizarea dotărilor şi cofinanţări la diverse proiecte. În acest an, din bugetul local al judeţului am alocat Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă 21.882.280 lei, din care 3.707.730 lei pentru reparaţii şi 18.175.150 lei pentru investiţii. I-am solicitat domnului manager să ia măsuri pentru regândirea structurii funcţionale a spitalului, în vederea optimizării activităţii şi obţinerii unei contractări mai bune a serviciilor medicale furnizate, dar şi pentru creşterea cuantumului fondurilor proprii obţinute din valorificarea dotărilor de ultimă oră de care beneficiază spitalul, cu atât mai mult cu cât efectul investiţiilor noastre s-a reflectat în numărul mai mare de cazuri rezolvate în anul 2023, precum şi în complexitatea acestora” a declarat Todorică-Constantin Şerban.

Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari Foto: Facebook
Economie

Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari

În 2023, cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari decât în 2014 arată o analiză a Ziarului Financiar. Datele ministerului de Finanțe arată că, în 2023, aceste cheltuieli au însemnat 1,9% din PIB, respectiv 30 de miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV FOTO Cum a distrus Dan Negru o clădire interbelică pentru a-și construi o cazemată de beton într-o zonă de patrimoniu Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari În 2014, cheltuielile cu dobânzile au fost de doar 10,2 miliarde de lei. Date executie bugetara 2014 Executia bugetara 2023 În schimb, PIB-ul României era de circa 700 miliarde de lei în 2014, iar în 2023 PIB-ul estimat a fost de circa 1.500 miliarde de lei. „Explicaţia principală vine de la faptul că a crescut datoria publică, acum fiind cam la 50% din PIB. Am avut după criza din 2009-2010 o perioadă în care am avut acord cu FMI şi am fost obligaţi să fim foarte riguroşi în ceea ce priveşte datoria. În ultimii ani, datoria a crescut de câteva ori“, a spus, pentru Ziarul Financiar, Aurelian Dochia, analist financiar. Grafic: Ziarul Financiar Datoria publică a României a ajuns la 770 miliarde de lei (154 mld. euro) în noiembrie 2023, cele mai recente date disponibile. Faţă de 2014, datoria s-a triplat. „Executivul va plăti aproape 200 de miliarde de lei, adică 37,5 miliarde de euro, în următorii 4 ani doar pe dobânzi. Dacă adăugăm și promisiunile de majorare a salariilor pentru bugetari și creșterea pensiilor, anul viitor, potrivit unor surse, datoria publică anuală o să depășească 50% din PIB”, arăta Digi 24 în noiembrie 2023.

Proiectul privind „militarii voluntari în termen”, abandonat de 19 luni prin Guvern  Foto: captură video
Politică

Proiectul privind „militarii voluntari în termen”, abandonat de 19 luni

Cu un război la granițe, proiectul de lege privind „militarii voluntari în termen”, solicitat de șeful militar al Armatei, este abandonat de 19 luni prin Guvern. Citeșteși: Sondaj INSCOP: Ponta are cotă de încredere mai mare decât șeful său de la Guvern, Ciolacu, iar Șoșoacă l-a depășit pe Simion „Ministerul Apărării Naționale are un proiect de lege, proiectul de modificare a Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, în care de ani – zic, destul de buni – încercăm să schimbăm acest sistem un pic (…) Eu cred că, după ce se trece de acest val de alegeri consecutive, va fi luat în discuție cu prioritate (…) Eu mi-aș dori să se întâmple anul acesta, dar sunt puțin îngrijorat”, spunea generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării, într-un interviu pentru Europa Liberă. Potrivit lui Gheoirghiță, proiectul „este depus în cele două Camere (n.r. Senat și Camera Deputaților), la Comisiile de Apărare. La Parlament, și la Camera Deputaților, și la Senat”. Însă un astfel de proiect nu apare în baza de date legislativă a celor două camere ale Legisltivului și, potrivit unei informații de pe blogul lui Radu Tudor, el nu a trecut de Guvern. Denumirea acestui proiect este „pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare”. Postul de ministru al Apărării este deținut de PSD, Angel Tâlvar fiind deținătoriul acestui portofoliu. Proiectul privind „militarii voluntari în termen”, abandonat de 19 luni prin Guvern „Legea apărării căutată de toată lumea se plimbă de 1 an şi 7 luni între ministere”, a scris Radu Tudor. Proiectul a fost postat pe site-ul ministerului Apărării la 5 iulie 2022. „Una dintre cele mai importante prevederi este adăugarea unei noi categorii de personal, militar voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naționale, precum şi crearea cadrului legal privind participarea la programul de pregătire militară de bază a acestora. Astfel, pe timp de pace, cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, vor putea solicita Ministerului Apărării Naţionale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de militar voluntar în termen”, explica ministerul Apărării într-un comunicat. Însă, de atunci, nu s-a mai petrecut nimic. Pentru afirmațiile făcute la Europa Liberă, generalul Vlad Gheorghiță a fost criticat de mai mulți lideri PSD.

Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei Foto: Facebook
Economie

Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei

Guvernul trebuie să se împrumute, în 2024, cu 180 de miliarde de lei, arată Ziarul Financiar, citându-l pe Ionuț Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal. Citește și: Cum s-a îmbogățit deputatul AUR Dan Tanasă: „darul botez” al unuia dintre copiii săi, de patru ori mai mare decât salariul din 2019. Soția sa a câștigat bani din pariuri Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei „Necesarul de finanţare a fost de 202 mld. lei în 2023, dar anul trecut a fost un context extrem de favorabil pe pieţele de obligaţiuni, pentru că investitorii erau interesaţi să cumpere şi să aibă expunere pe România. La începutul anului trecut au fost emisiuni foarte mari. Anul trecut nerezidenţii şi-au crescut foarte mult expunerea pe titlurile de stat. Anul acesta nu se va mai repeta acest scenariu şi va fi destul de dificil pentru a acoperi necesarul de finanţare”, a spus acesta. „Anul trecut am depăşit cu mult deficitul bugetar ţintă. Probabil că nu va fi bine primit un astfel de lucru din partea investitorilor. Avem această perspectivă de reducere a dobânzilor, şi vedem că deja au scăzut. Şi investitorii se uită la deficitele care nu sunt tranzitorii. Am avut chiar şi 10% în ultimii ani, sunt mai mulţi ani la rând în care deficitele au fost foarte mari. Dobânzile sunt undeva la 2% din PIB, care nu este o sumă chiar mică, dacă ne raportăm la anvelopa bugetară. Dacă ne uităm şi raportăm la resursele noastre destul de mici, povara începe să crească”, a mai arătat Ionuţ Dumitru.

Cadou bugetar - bani din guvernarea Boc (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cadou bugetar - bani din guvernarea Boc

Cadou bugetar - bani din guvernarea Boc. Conducerea unei grădiniţe ieşene a dat înapoi unor angajate banii scăzuţi din leafă de guvernul Boc. Cadou bugetar - bani din guvernarea Boc Doar că angajatele respective nici nu lucrau la acea vreme acolo, aşa că nu aveau ce bani înapoi să primească. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani Strânsă cu uşa de Inspectoratul Şcolar Judeţean, grădiniţa a încercat să-şi recupereze banii în instanţă. S-a trezit prea târziu. Conform legii, termenul de prescripţie a dreptului de a cere obligarea cuiva la returnarea unor bani încasaţi necuvenit este de trei ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată Foto: Guvernul României
Eveniment

În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată

În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată din lipsă de personal, a avertizat, azi, șefa Administraţiei Spitalelor Bucureşti, Oana Sivache. Citește și: Salariul uriaș pe care-l va păstra fostul președinte al Universității Harvard, Claudine Gay, după ce a fost forțat să demisioneze. Avalanșă de ironii pe rețelele Situația se datorează blocării de către Guvern a angajărilor. Executivulpoate aproba memorandumuri prin care se acordă excepții, dar spitalele aflate în administrarea Primăriei Municipiului București nu au beneficiat de o astfel de excepție, deși au înaintat numeroase solicitări. În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată „Suntem în situaţia de a nu mai putea asigura continuitatea actului medical din lipsă de personal. Spitalele nu mai au suficienţi medici, asistente medicale şi personal auxiliar. Este în pericol sănătatea românilor, fie că sunt pacienţi sau cadre medicale. Lipsa personalului în spitale înseamnă epuizarea personalului existent, fiind obligaţi să lucreze suplimentar, ceea ce duce la epuizarea fizică şi implicit la acordarea unui act medical deficitar", a semnalat Oana Sivache, potrivit unui comunicat al ASSMB remis Agerpres. Din lipsă de personal, Camera de gardă de la Spitalul Clinic de Copii "Dr. Victor Gomoiu", aflat în coordonarea ASSMB, se află în pericol să fie închisă, în condiţiile în care angajările au fost blocate de anul trecut. ASSMB susţine că peste 40 de asistente şi infirmiere au plecat şi nu au putut fi înlocuite. În ultimele trei săptămâni, la această unitate sanitară au fost diagnosticaţi cu gripă în jur de 500 de copii. La Camera de gardă sunt doar doi medici operaţionali şi vin între 120 şi 170 de copii pe zi, se menţionează în comunicat. "Guvernanţii au condus sistemul medical către un colaps iminent prin ignorarea crizei din domeniul sănătăţii şi prin tăierile drastice ale fondurilor alocate spitalelor, punând astfel în situaţie critică vieţile pacienţilor", a transmis ASSMB. Pacienții spitalelor Capitalei, defavorizați Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti a amintit că, „în repetate rânduri", a adresat Guvernului cereri pentru deblocarea posturilor, însă Executivul „a ales să le ignore". „Niciun Guvern în lumea asta nu face economii din sănătatea propriului popor. Guvernul trebuie să protejeze sănătatea publică - este şi un imperativ moral, nu doar o obligaţie legală. Este inacceptabil ca pacienţii să fie trataţi discriminatoriu în funcţie de apartenenţa spitalului la Ministerul Sănătăţii, Primării sau Consilii judeţene", a subliniat Oana Sivache. ASSMB a făcut un nou apel "de urgenţă" către Guvern, cerând soluţii rapide pentru a preveni "colapsul general din sistemul medical".

ION, aplicația-fiasco guvernamentală, versiune nouă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

ION, aplicația-fiasco guvernamentală, versiune nouă

ION, aplicația-fiasco guvernamentală, versiune nouă. Guvernul promite un ION 2.0, la început de 2024, care va răspunde și la întrebări privind anumite servicii publice. ION, aplicația-fiasco guvernamentală, versiune nouă HotNews.ro a solicitat atât Guvernului și Ministerului Digitalizării, cât și echipei tehnice ION, să spună dacă acest proiect pro-bono a fost finalizat și ce funcționalități are. Citește și: VIDEO Primul avion F-16, donat de Olanda, ar fi sosit în Ucraina – anunț neoficial pe rețelele sociale Potrivit Ministerului Digitalizării, arată sursa citată, "ION are două funcţionalităţi. Prima este cea de analiză prin întrebări către cetățeni, pentru a le afla problemele și priorităţile. De asemenea, se lucrează la o versiune prin care ION va furniza informaţii despre serviciile publice oferite de Statul Român.". ION - primul robot bazat pe tehnologia de Inteligență Artificială, devenit consilier onorific al premierului Nicolae Ciucă, a fost prezentat ca o premieră mondială în 1 martie 2023 la Guvern de ministrul Digitalizării la acel moment, Sebastian Burduja, alături de Nicu Sebe, coordonatorul echipei de cercetători români. Nicu Sebe, coordonatorul echipei ION și șeful IA al Humans AI, compania care coordonează acest demers, a recunoscut ulterior că dialogul de la Guvern dintre Ciucă și robotul ION a fost regizat. Autorităție au menționat atunci că ION este în perioada de învățare și că proiectul nu este finalizat.

Guvernul se pregătește să modifice, prin OUG, bugetul pentru 2024 Foto: Facebook
Politică

Guvernul se pregătește să modifice, prin OUG, bugetul pentru 2024

Guvernul se pregătește să modifice, prin OUG, bugetul deja adoptat, pentru 2024: se taie măririle de salarii promise profesorilor, susține Pro TV, citând surse politice. Citește și: Daniel Ghiță „Luptătorul” explică de ce a agresat un parlamentar USR: dorea să-l apere pe premierul Ciolacu. Avalanșă de greșeli gramaticale grave în postările patriotului PSD Guvernul se pregătește să modifice, prin OUG, bugetul pentru 2024 „Astfel, Educația nu poate primi 5% peste majorarea inițială de 20% pentru salariile profesorilor, prevăzută deja în buget, Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu mai primește 5% pentru că există deja o majorare a salariilor, decisă în parlament, iar aceeași situație se regăsește și la ANAF, arată sursele citate. Măririle salariilor pentru profesori rămân astfel la nivelul de 20%, iar cheltuielile vor fi înghețate în toate instituțiile publice, unde salariile nu mai pot fi crescute, în lipsa unei reorganizări”, afirmă acest post. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial „După ce s-a instalat și a promis că le va face dreptate dascălilor, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a propus Educației 57 de miliarde de lei. Adică un plus de 21 de miliarde, care înseamnă o creștere de 60% față de anul în curs. Totuși, banii nu vor acoperi creșterile salariale promise profesorilor. Aceştia vor primi în ianuarie o majorare de doar de 13%, iar diferența până la 20 la sută va fi acordată în iunie”, susține ProTV.

Guvernul a scos un miliard de lei pentru salariile magistraților Foto: Facebook CSM
Justiție

Guvernul a scos un miliard de lei pentru salariile magistraților

În timp ce spitalele de stat au rămas fără bani de medicamente, Guvernul a scos un miliard de lei din fondul rezerva bugetară pentru salariile magistraților. Însă nota de fundamentare a hotărârii de guvern prin care s-a dispus această măsură arată că Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și Ministerul Public ceruseră, împreună, circa 3,7 miliarde de lei pentru restanțele salariale, pentru salariile mărite retroactiv prin decizii judecătorești și pentru dobânzile penalizatoare la aceste sume. Citește și: O judecătoare cu Q5, vilă de 140 mp în București și salariu de 200.000 lei/an spune că-n România este dictatură fiindcă nu i se plătesc drepturile salariale obținute prin hotărâri judecătorești Mai multe instanțe din țară, precum și grefierii, au intrat, de facto, în grevă, fiindcă nu li s-ar fi plătit drepturile salariale cuvenite. Guvernul a scos un miliard de lei pentru salariile magistraților În consecință, Guvernul a dat: Către ÎCCJ: 767 milioane de lei, din care pentru cheltuieli de personal 639 milioane de lei și 128 milioane de lei pentru dobânzi legale moratorii şi/sau penalizatoare În nota de fundamentare se arată că „necesarul comunicat de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie” la capitolul „Cheltuieli de personal” (salariile) este de 2.145.500 mii lei şi 747.500 mii lei pentru dobânzile penalizatoare. În total, ICCJ solicitase circa 2,9 miliarde de lei Pentru Ministerul Public: 333 de milioane de lei Necesarul comunicat de Ministerul Public era de 776 de milioane de lei Ministerul Justiției: 27,3 milioane de lei „Având în vedere că drepturile salariale restante astfel stabilite sunt purtătoare de dobânzi legale moratorii și/sau penalizatoare, fiind supuse, în egală măsură, și actualizării cu indicelen de inflație, orice întârziere a executării obligației de plată a acestora atrage o creștere semnificativă a cuantumului sumei totale pe care Înalta Curte de Casație și Justiție o datorează titularilor acestor drepturi. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro În lipsa alocării fondurilor necesare, ar fi încălcate dispozițiile art. 205 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, potrivit cărora drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor nu pot fi suspendate altfel decât în condițiile prevăzute de această lege”, explică Guvernul în nota de fundamentare.

Guvernul taie 620 de milioane din cotele pentru Capitală Foto: Facebook
Politică

Guvernul taie 620 de milioane din cotele pentru Capitală

„Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane de lei din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală”, a anunțat, azi, primarul Capitalei, Nicușor Dan. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion El a precizat că o astfel de sumă echivalează cu preţul a 60 de tramvaie noi, a 100 de autobuze electrice sau cu banii alocaţi pentru extinderea şi modernizării staţiei de epurare de la Glina pentru incineratorul de nămol. Edilul general s-a referit la disproporţia existentă între atribuţiile Primăriei Capitalei şi ale Primăriilor de sector şi între bugetele alocate acestora. El a menţionat că în proiectul de buget pentru 2024, acest raport este şi mai accentuat, având în vedere că PMB va primi 47% din cotele defalcate din impozitul pe venit, nu 50%, cum a primit în 2023. Guvernul taie 620 de milioane din cotele pentru Capitală „O parte importantă din bugetul Municipiului Bucureşti vine din aşa-numitele cote defalcate din impozitul pe venit, adică bani pe care bucureştenii îi plătesc impozit pe salariile lor. În bugetul din 2023, 50% din aceşti bani se duceau la PMB, iar 50% la Primăriile de sector. În proiectul de buget pe 2024 doar 47% din aceşti bani se duc la Primăria Generală şi rămân 50% la Primăriile de sector. Asta înseamnă peste 300 de milioane de lei", a spus Nicuşor Dan. Potrivit edilului general, proiectul de buget conţine şi o altă prevedere în baza căreia bugetul PMB pentru 2024 urmează să fie diminuat. Este vorba despre banii destinaţi instituţiilor de cultură. „În toate judeţele, mai puţin Bucureştiul, 2% din alocarea cumulată pentru Consiliul judeţean şi Consiliile locale se duce către instituţiile de cultură. Nu şi în Municipiul Bucureşti, unde toate teatrele sunt plătite de bugetul Municipiului Bucureşti, Opera Comică, Circul, toate muzeele", a explicat el. Nicuşor Dan a mai precizat că printre atribuţiile Primăriilor de sector se numără: salubritatea stradală, şcolile, anveloparea termică, străzile, spaţiile verzi şi asistenţa socială. Primăriei Capitalei, în schimb, îi revin: subvenţia pentru căldură şi transport, infrastructura pentru asigurarea căldurii şi infrastructura de transport, teatrele şi muzeele, iluminatul public, semaforizarea, spitalele, combaterea riscului seismic, străzi, spaţii verzi, asistenţă socială. Infrastructură vs. panseluțe și borduri El a atras atenţia asupra faptului că subvenţia pentru termie, suportată de PMB, reprezintă 2 miliarde de lei, iar subvenţia pentru transport a totalizat 1,5 miliarde lei în anul 2023. „Se vede cu ochiul liber - şi se ştie de ani de zile - că noi avem mult mai multe atribuţii faţă de sectoare. Şi, totuşi, încă din bugetele anterioare - şi se amplifică în momentul acesta - Primăria Capitalei primeşte mai puţini bani decât sectoarele. Şi aici este o diferenţă de viziune. Vrem să facem infrastructură, să cumpărăm tramvaie, autobuze electrice, să modernizăm linii de tramvai, să modernizăm reţeaua de termoficare? Asta înseamnă mari lucrări de infrastructură. Sau vrem să avem un Bucureşti de panseluţe şi borduri? Asta este diferenţa de viziune între PMB şi Guvernul Ciolacu, care propune această distribuţie a banilor între Primăria Capitalei şi Primăriile de sector", a transmis Nicuşor Dan. Amenzile pe transportul în comun se duc la sectoare Edilul general a mai explicat că, potrivit Codului fiscal, toate taxele şi impozitele locale din Bucureşti revin Primăriilor de sector. „Adică, noi plătim o subvenţie considerabilă pentru transportul public, dar dacă amendăm pe cineva care nu are bilet în tramvai amenda se duce la Primăria de sector", a exemplificat el. Nicuşor Dan şi-a exprimat speranţa că va exista înţelepciune în Parlament „pentru a nu lipsi Bucureştiul de un instrument de dezvoltare". El a admis că, în contextul în care Primăriile de sector au mai mulţi bani, acestea au început să realizeze şi proiecte mari de infrastructură. „Bineînţeles că dacă un sector cere Primăriei Generale şi ne spune: 'Voi n-aveţi bani, noi avem. Vrem să facem un pod acolo, daţi-ne administrarea', evident că PMB, neavând bani, spune 'Da, vă dăm'. Dar întrebarea este dacă e normală această partiţie sau nu", a completat primarul general. Potrivit acestuia, în cazul în care bugetul pentru 2024 va rămâne în forma actuală, vor fi diminuate proporţional investiţiile în lucrări de infrastructură, în consolidări de clădiri sau la spitale. Edilul general a precizat însă că o astfel de diminuare nu va afecta lucrările începute, precum cele de la Podul Grant. Lucrările la Podul Grant nu pot fi plătite „Apropo de Podul Grant, sunt deja lucrări de 20 de milioane de lei pe care nu putem să le plătim, pentru că există această ordonanţă cu regula de unu pe nouă. Sunt lucrări care au fost făcute deja şi nu putem să le plătim. Sperăm să le plătim la începutul lui ianuarie, ca să nu blocăm şantierul de acolo", a menţionat el. În 2023 cotele defalcate din impozitul pe venit au reprezentat 6,2 miliarde lei. Edilul a reamintit că în momentul în care a preluat mandatul de primar general a transmis o adresă Guvernului prin care solicita ca PMB să îi revină 70% din cotele defalcate din impozitul pe venit, iar Primăriilor de sector 30%. „Noi facem tot ce putem ca să optimizăm fondurile europene. Am luat 72 de tramvaie din cele 100 şi am reuşit să ducem finanţarea celorlalte 28 în exerciţiul financiar următor. Am luat toţi banii pe autobuzele electrice. Am luat 650 de milioane de lei pe staţia de epurare de la Glina şi am reuşit să ducem totul în exerciţiul financiar următor, am luat vreo 20 de milioane de euro pe termie şi am reuşit să ducem restul pe exerciţiul financiar următor. Deci, am optimizat fondurile europene. De asemenea, am avut prima oară, aşa cum au multe alte localităţi care au încălzire centralizată, subvenţie naţională pe lucrările de termoficare pe care le facem de la bugetul local", a mai explicat Nicuşor Dan.

Mii de primării, aproape de faliment (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Mii de primării, aproape de faliment

Mii de primării, aproape de faliment. Două comune ieşene au fost salvate de executare silită după ce au primit din fondul de rezervă al guvernului aproape un milion de euro. Mii de primării, aproape de faliment Ambele administraţii au acumulat în ultimii trei ani penalităţi uriaşe pentru neplata la timp a unor facturi. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion În lipsa obişnuitei rectificări bugetare pe care o făcea de obicei în august, Executivul a umblat la salteaua guvernamentală, de unde a scos zilele trecute 1,58 miliarde de lei ca să-i împartă la aproape toate unităţile administrativ-teritoriale. Mai exact, la 3.044 din cele 3.228 de UAT-uri. Printre acestea se numără toate cele 98 din judeţul Iaşi. Iaşiului i-a fost repartizată suma de 51,3 milioane de lei, mai puţin decât în Prahova (56,5 milioane), Olt, Dolj şi Suceava. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria, la adoptarea bugetului pe 2024 Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria

Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria: Guvernul se străduie să adopte proiectul bugetului pe 2024, pentru ca Parlamentul să-l voteze înainte de Crăciun. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Ședința Executivului trebuia să înceapă la ora 12.00, dar a întârziat circa nouă ore. Foto: Guvernul României Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria După o zi plină de negocieri în interiorul Coaliției guvernamentale este neclar, printre multe alte incertudini: Nu se știe cu cât vor crește salariile profesorilor. „Majorăm, așa cum am promis, salariile profesorilor și există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar, nu și la demnitari”, a spus premierul Ciolacu, dar, după cum se poate observa, nu a precizat procentul creșterii veniturilor cadrelor didactice. Nu se știe dacă schma de compensare a facturilor la energie va continua și, dacă da, cu ce bani. ACUE, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, susţine că guvernul nu a alocat bani pentru prelungirea schemei de plafonare a preţului energiei livrate clienţilor, ceea ce ar aduce mari probleme pieţei de energie. „Federaţia solicită Guvernului României să confirme dacă suma alocată de 0 lei reprezintă o decizie de a renunţa la schemele de sprijin pentru consumatorii de energie. În situaţia menţinerii schemelor de sprijin, solicităm asigurarea surselor de finanţare, conform cadrului legal în vigoare”, a spus Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE. Foto: Inquam/Octav Ganea Potrivit unor știri pe surse, un secretar de stat din ministerul de Finanțe ar fi spus, la o ședință a Consiliului Economic și Social că majorarea pensiilor înseamnă un efort bugetar de 31 de miliarde de lei, nu doar zece miliarde de lei, cât susține ministrul PSD al Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Foto: Inquam/Octav Ganea În paralel, mai multe instanțe din țară intră, de facto, în grevă, susținând că proiectul de buget pe 2024 nu acoperă pretențiile salariale ale magistraților. La ora redactării acestei știri, ședința de guvern abia începuse.

Misterul întâlnirii lui Ciolacu „cu conducerea marii companii tehnologice Google”: nu se știe cu cine a discutat delegația guvernamentală
Politică

Misterul întâlnirii lui Ciolacu „cu conducerea Google”

UPDATE: O postare pe X/ Twitter lămurește cine l-a primit pe Ciolacu, Karan Bhatia, Global Head, Government Affairs & Public Policy at Google. Acesta a postat un scurt text de la discuțiile sale cu delegația română: „Onorați să îl primim pe prim-ministrul României @CiolacuMarcel la Google DC ieri. Suntem mândri să facem parte din economia digitală în creștere a României cu centrul nostru Fitbit din București și așteptăm cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru a impulsiona transformarea digitală în întreaga țară”. Postarea sa are opt like-uri. Misterul întâlnirii lui Ciolacu „cu conducerea marii companii tehnologice Google”: nu se știe dacă l-a primit portarul sau altcineva. Guvernul nu dă nici un nume, iar Google nu consemnează vizita. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” În comunicatul de pe site-ul Guvernului, în mod cu totul neobișnuit, nu se precizează cu cine a discutat Marcel Ciolacu și nici unde a avut loc întâlnirea - ea putea avea loc fie la Washington DC, fie la New York. Misterul întâlnirii lui Ciolacu „cu conducerea marii companii tehnologice Google” Mai mult, dacă Ciolacu se laudă pe Facebook că s-a întâlnit „cu conducerea marii companii tehnologice Google”, în comunicatul Guvernului se spune că premierul „a discutat cu reprezentanții Google”. Guvernul României nu consemnează vreun mesaj al „reprezentanților Google”. Marcel Ciolacu a scris, pe Facebook, că: „Reprezentanții Google mi-au spus că România are o resursă umană uriașă în domeniul IT, specialiștii noștri fiind printre cei mai bine cotați pe plan mondial”. Guvernul și premierul Ciolacu au postat și două fotografii, una în care delegația română stă de vorbă cu un grup de cetățeni neidentificați, iar alta în care șeful Executivului dă mâna cu un personaj neidentificat. DeFapt.ro a încercat să-l identifice, dar nu a reușit. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, președintele ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate Pe site-ul Google sau pe Twitter-ul companiei nu există nici o informație despre discuțiile cu delegația guvernului României. Nici pe pagina de X/Twitter a lui Sundar Pichai, CEO al companiei Alphabet, care deține Google, și al Google LLC nu se consemnează ceva despre Ciolacu.

Guvernul mai înființează niște sinecuri plătite excepțional Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Guvernul mai înființează niște sinecuri plătite excepțional

În timp ce predică austeritatea, Guvernul mai înființează două sinecuri plătite execepțional: numărul membrilor Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) a Eximbank crește de la 15 la 17. Citește și: Un judecător de la Târgu Mureș are sute de dosare pe care nu le-a închis, unele au zăcut peste doi ani. Câștiga 20.000 de lei pe lună, iar CSM nu i-a făcut, practic, nimic Cei doi noi membri ai CIFGA vor fi desemnați de ministerul de Finanțe. Nota de fundamentare a hotărârii de guvern adoptate azi lasă goală rubrica privind impactul bugetar. În schimb se afirmă că „modificările aduse conferă întărirea capacității instituționale privind administrarea eficientă și prudentă a datoriei publice, fiind în măsură să crească atât operativitatea în luarea deciziilor cât și gestionarea eficientă și prudentă a riscurilor asociate portofoliului de datorie publică”. Guvernul mai înființează niște sinecuri plătite excepțional În 2022, Defapt.ro a solicitat ministrului de Finanțe Adrian Câciu (PSD) să comunice lista cu toate persoanele pe care le-a numit în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, data la care au fost numite și pe ce perioadă. Însă Câciu nu a vrut să facă publică lista cu persoanele desemnate în Consiliile de Administrație ale companiilor și institutelor de stat pe motiv că „se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale”. Din declarațiile de avere se poate constata că Marian Neacșu, specialistul în furaje pus de președintele PSD, Marcel Ciolacu, vicepremier al noului Executiv a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Însă Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară, el fiind un economist care a lucrat la un IAS și s-a specializat în furajare. Neacșu nu a precizat ce a prestat pentru această bancă de stat. Probabil că el a făcut parte din Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) de la EximBank. Reprezentantul Finanțelor în CIFGA al Eximbank era controversatul secretar de stat Daniela Pescaru, cea care dorea să desființeze Pilonul II de pensii administrate privat. În 2022, ea a încasast de la CIFGA Eximbank 257.916 lei net.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră