marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: guvern

436 articole
Economie

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB la final de mai, față de 48,9%, în decembrie 2023. În aprilie, 2024, datoria publică era de 52,1% din PIB. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB În termeni nominali, această datorie a ajuns la 862,3 miliarde de lei (172,6 miliarde de euro), în creştere cu 9,5 miliarde de lei (1,9 miliarde euro) faţă de datoria de la finalul lunii aprilie. Față de decembrie 2023, datoria publică a crescut cu 78,3 miliarde de lei. În primele șase luni din acest an, Guvernul a plătit doar dobânzi în valoare de 17,6 miliarde de lei, adică 1% din PIB. „Planul de finanțare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2024 în sumă de cca 181 miliarde lei a fost acoperit în proporție de 66,0% până la data de 31 mai 2024. Datoria guvernamentală brută la sfârșitul lunii mai 2024, calculată conform metodologiei UE, include sumele disponibilizate pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dar și datoria contractată pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2024. Utilizarea componentei de împrumut din cadrul PNRR va avea impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânda ce încorporează costul la care se împrumuta CE în acest scop și implicit asupra deficitului bugetar din anii următori”, se arată în informarea ministerului de Finanțe privind evoluția datoriei publice în luna mai 2024. Citește și: PSD și PNL au început să se înjure, dar rămân partenere la guvernare. Ciucă: PNL nu va dezerta de la guvernare Profit a scris azi că fiecare cetățean român - copil, muncitor, pensionar - are deja pe cap o datorie publică de peste 45.000 de lei.

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Ciolacu vrea să confiște banii pe care Agenția pentru Sport îi primea din taxele pe țigări Foto: Stiri Muntenia
Eveniment

Ciolacu confiște banii Agenția Sport îi primea din taxele pe țigări

Disperat, guvernul Ciolacu vrea să confiște banii pe care Agenția Națională pentru Sport (ANS) îi primea din taxele pe țigări și băuturi alcoolice. Potrivit unui proiect de ordonanță, „pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării deficitului bugetar”, cota de 1% din taxele și accizele pe țigări și băuturi alcoolice care până acum era dirijată către ANS se virează la bugetul de stat. ANS este condusă de Elisabeta Lipă, recent promovată vicepreședinte al PSD. Citește și: Pensionar PSD cu Mercedes are trei pensii speciale și indemnizație de revoluționar. A fost prins că și-a majorat ilegal salariul de la stat Proiectul ordonanței a fost publicat de Știri pe surse, un site controlat de soțul unei deputate PSD. Ciolacu vrea să confiște banii pe care Agenția pentru Sport îi primea din taxele pe țigări Mai mult, Guvernul confiscă toate sumele încasate astfel de ANS după 2018. Măsura vine după ce, la Olimpiada de la Paris, mai mulți sportivi s-au plâns de sumele mici alocare sportului. „Este nevoie de bani investiți în sport, bani investiți cu cap la noi în țară" a declarat, potrivit News.ro, David Popovici, la revenirea de la olimpiadă. Ordonanța mai prevede că drepturile salariale câștigate după 2018, în instanță, de magistrați, se vor plăti eșalonat între 2025 și 2029, actualizate cu rata inflației. Însă ordonanța nu poate împedica magistrați care au câștigataceste suplimente salariale să ceară, tot în instanță, dobânzi penalizatoare. DeFapt.ro a scris în august 2024 că bugetarii ar putea băga România în faliment: au învățat de la magistrați, au dat statul în judecată pentru a obține majorarea salariilor și au de încasat miliarde de lei, din 2015 în 2023. În total, în perioada 2015-2023, suma pe care statul trebuie să o plătească bugetarilor, stabilită prin titluri executorii, este de 22 de miliarde de lei. Foarte probabil ea se va majora substanțial pe măsură ce cresc pretențiile și numărul de procese. Din totalul sumei, s-au achitat 14,5 miliarde de lei, între 2015 și 2023, deci mai erau de plătit circa 6,5 miliarde de lei. Potrivit proiectului de ordonanță, începând cu data de 1 octombrie 2024, sumele reprezentând credite bugetare neutilizate de către ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat vor fi virate în Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, la solicitarea Ministerului Finanțelor, în termen de 5 zile de la această solicitare.

Guvernul își bate joc de criticile lui David Popovici Foto: Facebook COSR
Eveniment

Guvernul își bate joc de criticile lui David Popovici

Guvernul își bate joc de criticile lui David Popovici: pompează aproape 100 de milioane de euro în încă un stadion de fotbal, de data aceasta la Oradea. Săptămâna trecută a demarat un proiect identic la Timișoara, în valoare de circa 115 milioane de euro. Citește și: Firea, umilință maximă în fața lui Ciolacu, deși vrea să o epureze: avalanșă de postări în care susține candidatura liderului la președinție „Avem o grămadă de stadioane, dar bazine, arene, săli pentru tot felul de sporturi... mai greu”, spunea înotătorul David Popovici la 1 august. Întrebat despre mesajul lui David Popovici pentru politicienii care nu investesc în sport, Sorin Grindeanu a răspuns pentru Digi24 : „Eu știu că în București sunt totuși bazine. Sunt. E și la Dinamo, e și la Lia Manoliu, din câte știu, e și la Otopeni. (…) E nevoie de investiții, e adevărat, în continuare și în celelalte orașe din țară”. Guvernul își bate joc de criticile lui David Popovici Așa-numitul „Complex Sportiv - Obiectiv 1, municipiul Oradea, str. Făgăraşului nr. 2, judeţul Bihor”, a cărui construcție a fost aprobată azi de cabinetul Ciolacu, va include un stadion de fotbal care are o suprafaţă de 13.000 mp şi o capacitate de 16.291 locuri. Valoarea lucrării este de 472.915.000 lei. Până și la Lerești, în Argeș, se pregătește construirea unui stadion de două milioane de lei, tot prin Compania Națională de Investiții. „Medaliile aș vrea să însemne mai multă atenție către sport. Nu doar către înot, dar fără sport nu prea avem cum să evoluăm așa mult. Sigur, avem destul de multe probleme la noi în țară, dar faptul că se investește prea puțin în sport este una dintre ele. Sportul poate fi cel mai bun ambasador al țării. Oamenii care sunt la conducere știu treaba asta. Trebuie să punem cu adevărat presiune. (...) Sunt promisiuni de ani de zile, cum e și cu Patinoarul, cum sunt alte bazine și arene în stadiul de proiect. Avem o grămadă de stadioane, dar bazine, arene, săli pentru tot felul de sporturi... mai greu”, a spus David Popovici la 1 august.

Guvernul, încă un stadion, nu bazin (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Guvernul, încă un stadion, nu bazin

Guvernul, încă un stadion, nu bazin. Preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor şi preşedinte ales al Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, Alfred Simonis, a declarat că Guvernul va emite în şedinţa de miercuri hotărârea de demolare a vechiului Stadion "Dan Păltinişanu" din Timişoara, în locul căruia se va construi altul nou. Guvernul, încă un stadion, nu bazin Vechiul Stadion "Dan Păltinişanu" a rămas în picioare, deşi ar fi trebuit demolat în urmă cu doi ani, pentru a se construi altul în loc, întrucât a întârziat finalizarea studiului de fezabilitate pentru viitoarea investiţie. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne "Hotărârea de Guvern care va fi emisă este documentul necesar licitaţiei pe care Consiliul Judeţean trebuie să o lanseze pentru punerea la pământ a actualei arene. Această Hotărâre de Guvern era aşteptată de către suporterii timişoreni, iar acum ne aflăm în situaţia în care, dacă totul decurge bine la CJ Timiş, buldozerele pot intra în actualul stadion în perioada imediat următoare", afirmă Alfred Simonis, citat într-un comunicat al PSD Timiş, remis marţi. Fără pistă de atletism Noul Stadion "Dan Păltinişanu" va fi cea mai modernă arenă din România, va avea 30.000 de locuri şi este prevăzut fără pistă de atletism. Investiţia se ridică la aproximativ 180 de milioane de lei, bani din fonduri guvernamentale. "Acest stadion a fost martor la atâtea momente de bucurie, însă acum este timpul să privim spre viitor şi să construim ceva demn de moştenirea noastră. Pentru asta, e necesară o Hotărâre de Guvern ca să punem la pământ tribunele care stau să cadă. Urmează organizarea licitaţiei pentru găsirea firmei care să demoleze arena, licitaţie ce trebuie organizată de către Consiliul Judeţean Timiş. Dacă nu există contestaţii, peste câteva săptămâni buldozerele s-ar putea apuca de lucru", mai arată Alfred Simonis.

BNS acuză guvernul Ciolacu Foto: Bihoreanul
Economie

BNS acuză guvernul Ciolacu

Sindicaliștii de la BNS acuză guvernul Ciolacu, analiza lor privind deficitul bugetar fiind fără precedent: „Din 5 lei cheltuiţi de stat, unul este împrumutat”, arată BNS. Citește și: Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, suspectat că l-a protejat pe prădătorul Bulai, este un pesedist cu o avere uriașă BNS acuză guvernul Ciolacu Ce se arată în comunicatul Blocului Național Sindical: „Cu excepţia anului pandemic 2020 (când deficitul la 6 luni a fost de 4,17% din PIB, generat de cauza obiectivă a închiderii economiei), finanţele publice înregistrează în prima jumătate a anului, cel mai avansat declin din ultimii 10 ani” „Nominal, deficitul bugetar după primele 6 luni (63,66 miliarde lei) a fost chiar mai mare decât rezultatul din perioada similară a anului pandemic 2020 (45,18 miliarde lei), perioadă în care economia a fost afectată grav de restricţiile pandemice” „Majorarea deficitului bugetar în primul semestru al anului, cu 26,45 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2023 (+71%) este explicată doar parţial de majorarea investiţiilor” „Cheltuielile pentru investiţii (care includ cheltuielile de capital) s-au majorat în aceeaşi perioadă cu doar 13,47 miliarde lei faţă de perioada similară din 2023, diferenţa de aproape 13 miliarde de lei din deficitul suplimentar reprezentând majorarea cheltuielilor generale de funcţionare a statului, inclusiv majorarea dobânzilor achitate pentru datoria publică a căror plată a ajuns la un maxim istoric înregistrat în primele 6 luni ale unui exerciţiu fiscal. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns astfel să reprezinte mai mult de un sfert din deficitul bugetar, respectiv 17,6 miliarde lei pentru perioada ianuarie-iulie 2024 (1% din PIB)” „Reformele anunţate (E-factura, E-TVA) au avut efecte minimale (dacă nu chiar contrare, întrucât rezultatul semestrial s-a degradat fără precedent) şi au fost mai degrabă de natură să bulverseze mediul economic” La finalul comunicatului, BNS cere Guvernului „mai multă responsabilitate în politicile fiscale si bugetare, în special în acest an electoral”.

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Anul trecut, după primele șase luni, cheltuielile de personal înghițeau doar 3,9% din PIB. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Rata anuală a inflației era, în iunie, de 5,3%, potrivit Eurostat, deci aceste cheltuieli au crescut mult peste această rată. Nota ministerului de Finanțe, care însoțește datele privind execuția bugetară, nu explică această creștere explozivă. Ele reprezintă 22,9% din toate cheltuielile bugetului și aproape 30% din venituri. Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Guvernul a prezentat la 3 iulie o situație centralizată privind posturile de conducere și de execuție care au fost desființate prin reorganizarea aparatului bugetar cerută prin legea 296/2023 prin care Guvernul Ciolacu a introdus noi taxe și impozite în acest an. Exceptând MAI care are nevoie de avizul CSAT și MApN care este exceptat de la proces, la nivelul instituțiilor centrale, reorganizate, au fost desființate 455 posturi de execuție și 236 posturi de conducere. Potrivit execuției bugetare din primele șase luni ale anului 2024, cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au majorat cu aproape 25%. Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 mld lei, respectiv 3,60% din PIB față de deficitul de 37,21 mld lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023.

Stolojan cere Guvernului să spună cum va reduce deficitul bugetar Foto: Inquam/George Calin
Politică

Stolojan cere Guvernului să spună cum va reduce deficitul bugetar

Liderul PNL Stolojan cere Guvernului să spună cum va reduce deficitul bugetar: “Suntem în situația aceluia care tot timpul și-a luat angajamente că va reduce deficitul bugetar și nu și le-a ținut“, a spus el, la RFI. Citește și: Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus, fără să vrea, un adevăr cumplit: deficitul va fi, în 2024, de 8,18% Stolojan a fost ministru de Finanțe și premier. Stolojan cere Guvernului să spună cum va reduce deficitul bugetar “Acest Guvern are obligația să trimită la Comisia Europeană planul național de ajustare fiscală, de reformă și de investiții, pentru șapte ani de acum înainte, pentru că noi ne-am angajat că vom reduce acest deficit bugetar de la 6,9% în acest an, previziunea Comisiei, la sub 3%, într-o perioadă de șapte ani. Noi aici, din păcate, suntem în situația aceluia care tot timpul și-a luat angajamente că va reduce deficitul bugetar și nu și le-a ținut, nu și-a îndeplinit aceste angajamente. Deci suntem într-o situație în care ne angajăm din nou că vom face ceea ce trebuie", a afirmat liberalul. El a spus că acest plan de reducere a deficitului ar trebui să fie public în septembrie, dar nu se știe nimic despre ceea ce conține. “Noi trebuie să prezentăm în septembrie acest program pe șapte ani de reducere a deficitului, fără să știm cum va arăta reforma fiscală, fără să știm cum va arăta reforma salariilor din sectorul public, la care lucrează în prezent Ministerul Muncii. Or aici nu știm nimic, opinia publică habar nu are ce se lucrează, cum se lucrează, deja suntem în mare întârziere (...). Nu mai vorbesc că la 1 septembrie aplicăm noua lege a pensiilor și aici, sigur, sunt niște calcule făcute, dar în momentul în care începi să aplici efectiv, s-ar putea să mai avem și aici niște surprize de cheltuieli suplimentare", a mai explicat Stolojan.

Datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv Foto: Ziarul Financiar
Eveniment

Datoria externă administrației publice continuă crească exploziv

Datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv: majorare de 3,8 miliarde de euro în doar o lună, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). Astfel, în aprilie 2024, această datorie era de 81,8 miliarde de euro, iar în mai 2024 ajunsese la 85,59 miliarde de euro. Citește și: Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială: cădere de peste 16% în mai 2024 față de mai 2023. Deficitul balanței comerciale după primele cinci luni, mai mare cu 11% Datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv Față de decembrie 2023, când datoria externă a administrației publice era de doar 76,9 miliarde de euro, creșterea a fost de 11%. În mai, Marcel Ciolacu a dat vina pe „guvernarea domnului Cîțu” pentru datoria publică de 52,4% din PIB, acuzând că a făcut împrumuturi de 200 miliarde lei. El a comparat datoria publică a României cu ratele la bancă și a dat vina pe Florin Cîțu pentru nivelul de 52,4% din PIB la care a ajuns. „Păi vă spun eu – de la guvernarea domnului Cîţu, fiindcă atunci când a guvernat PSD, acea ciumă roşie a lăsat datoria publică la 36%. A venit domnul Cîţu care a făcut împrumuturi de 200 de miliarde de lei. Repet, 200 de miliarde de lei“, a susținut premierul PSD.

Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite în subordinea penalului UDMR Laszlo Borbely Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite

Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite în subordinea penalului UDMR Laszlo Borbely, pensionar special și consilier de stat la Secretariatului General al Guvernului (SGG). Laszlo Borbely are 70 de ani, beneficiază de pensie specială de fost deputat, iar DNA a încercat de două ori să-i ridice imunitatea, dar Parlamentul s-a opus. Citește și: One United a pierdut definitiv procesul cu DeFapt.ro prin care cerea cenzurarea a trei articole despre companie. Urmează al doilea proces, pe fond: One United ne cere 100.000 EUR Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite Potrivit unui proiect de lege inițiat de SGG, în coordonarea a Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, condus de Borbely, se va înființa „Centrul de excelență pentru administrația publică în domeniul dezvoltării durabile”. „Modelul de operare propus pentru CExDD include 50 de posturi de personal (echivalent normă întreagă) și un Consiliu Științific cu maximum șapte membri. Un Comitet director, format din președintele și vicepreședintele Consiliului științific, directorul general, directorul general adjunct și directorul științific CExDD, va sprijini conducerea CExDD. CExDD are în structură departamente, servicii, compartimente, laboratoare și alte structuri organizatorice necesare realizării obiectului său de activitate”, se arată în nota de fundamentare a proiectului. Înființarea centrului va presupune cheltuieli de peste opt milioane de lei în 2024 și aproape șase milioane în anii care urmează - dar probabil este mult subestimate. De exemplu, fișa financiară a proiectului arată că doar în primul an de funcționare cheltuielile de funcționare vor fi de 11,5 milioane de lei, iar ulterior vor ajunge la 7,6 milioane de lei. Vor fi cumpărate două mașini de 25.000 de euro și un microbuz de 65.000 de euro. Fișa financiară a proiectului arată că salariile vor fi între 11.000 și 13.000 de lei pe lună, dar nu precizează dacă sunt incluse nenumăratele sporuri care se acordă angajaților Executivului și dacă sunt sumele brute sau nete. DeFapt.ro a scris din aprilie 2023 că un studiu de caz pentru sinecurile oferite de guvern clienților politici este inutilul Departament de Dezvoltare Durabilă, condus de un fost lider UDMR, Laszlo Borbely. Acesta are rang de secretar de stat. De două ori a încercat DNA să-i ridice imunitatea lui Borbely, de fiecare dată Parlamentul a refuzat. Toți complicii săi, în acel dosar de corupție, au ajuns la închisoare, în timp ce UDMR l-a promovat pe Borbely în funcția de secretar de stat. Laszlo Borbely este și beneficar al unei pensii speciale de parlamentar.

Ciolacu o pupă pe Diana Șoșoacă Foto: Click
Politică

Ciolacu o pupă pe Diana Șoșoacă

Momente tandre la Palatul Victoria: premierul PSD Marcel Ciolacu o pupă pe Diana Șoșoacă, șefa SOS România, invitată la consultări privind stabilirea datei alegerilor prezidențiale. Ciolacu și Șoșoacă sunt singurii membri ai celor două delegații care au avut un astfel de contact, relativ intim. Citește și: EXCLUSIV Comisarul general adjunct al Gărzii de Mediu, considerat consumator de droguri de mare risc de către DIICOT, audiat în dosarul judecătoarei drogate de la Suceava Diana Șoșoacă este în proces de divorț de soțul ei, Silvestru, după o dispută aparent politică. Ciolacu o pupă pe Diana Șoșoacă Vicepremierii Marian Neacșu (PSD) și Cătălin Predoiu (PNL), care au făcut parte din echipa guvernamentală la aceste consultări, s-au limitat să dea mâna cu președintele SOS România. După discuții, Șoșoacă a spus că ar dori ca alegerile prezidențiale să aibă loc la 8 decembrie, de Sfânta Zămislire. “Am solicitat, din punctul nostru de vedere, pentru a se respecta Constituţia României, să se facă 10 noiembrie şi 24 noiembrie - alegerile prezidenţiale şi 8 decembrie parlamentare, sau efectiv 10 - parlamentarele, 24 - primul tur, 8 - al doilea tur. Văd ca le-au plăcut datele acestea că sunt duminici, pică exact ca în urmă cu 5 ani, 10 şi 24, iar 8 (decembrie - n.r.) le-am spus, cred că nu ştiţi ce este. Este ziua Constituţiei României şi Sfânta Zămislire. Aşa că hai să zămislim un preşedinte pentru România care să respecte Constituţia şi să o facă superioară, aşa cum este ea de fapt şi cum a fost gândită, tuturor instituţiilor europene”, a spus Şoşoacă la Guvern, după discuțiile cu Ciolacu. “Cine l-a sfătuit pe domnul Ciolacu să ne cheme l-a sfătuit bine, pentru că oricum a fost atacat, oricum notorietatea sa este în scădere, susţinerea publică nu a existat niciodată şi atunci cred că este un pas pentru a-şi repara el imaginea. Nu o să şi-o poată repara decât dacă vreodată în viaţa lui îşi va da demisia de onoare împreună cu tot Guvernul şi vor da naţionaliştilor, în speţă Partidului SOS România, guvernarea", a mai afirmat șefa SOS România.

TVA-ul se va majora la 21%, apreciază analiștii Unicredit Londra (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

TVA-ul se va majora la 21

Unicredit Londra anunță cum vom plăti, după alegeri, costurile campaniei PSD pe bani publici: TVA-ul se va majora la 21%, iar cotă progresivă de impozitare va fi din 2026. Citește și: EXCLUSIV Comisarul general adjunct al Gărzii de Mediu, considerat consumator de droguri de mare risc de către DIICOT, audiat în dosarul judecătoarei drogate de la Suceava Documentul, publicat de Profit.ro, arată că deficitul a scăpat de sub control datorită alegerilor. “Campania electorală a oprit orice eforturi de îmbunătățire a colectării impozitelor“ “Din cauza alegerilor parlamentare care vor avea loc foarte târziu în acest an, vedem acum riscul ca deficitul bugetar să depășească 7% din PIB în 2024, cu excepția cazului în care guvernul reduce cheltuielile sau decide să facă arierate. Acestea din urmă ar afecta eforturile de anul viitor de a strânge băierile pungii (...) Campania electorală a oprit orice eforturi de îmbunătățire a colectării impozitelor, iar deficitul bugetar a crescut la 3,3% din PIB la sfârșitul lunii aprilie, mai mare decât în ​​timpul pandemiei de COVID-19. Execuția slabă a bugetului se explică atât prin cheltuieli mai mari decât cele planificate (ceea ce este obișnuit într-un an electoral), cât și prin venituri mai mici decât cele planificate (pe lângă colectarea slabă a veniturilor, impozitele pe companiile energetice au scăzut în concordanță cu prețurile internaționale)”, arată, într-un document publicat de Profit.ro, Dan Bucșa, economist șef pentru Europa Centrală și de Est la UniCredit Londra, respectiv Anca Negrescu, senior economist UniCredit Bank România. Aceștia apreciază că deficitul va putea fi redus în 2025 doar dacă vor crește taxele și impozitele, scenariul cel mai plauzibil, fiind, potrivit Unicredit Londra, majorarea TVA, în pofida unor declarații ale premierului Ciolacu. TVA-ul se va majora la 21% “Deficitul bugetar nu va fi redus în 2025 decât dacă impozitele cresc. În timp ce premierul Marcel Ciolacu continuă să nege că TVA-ul va crește, cel puțin la alimente și medicamente, ne așteptăm la o creștere a cotei TVA (cu 2 pp pentru cota principală) și la creșterea accizelor, a impozitelor pe proprietate și pe mărfuri”, se arată în document. „Fiscul are nevoie de încă un an pentru a pregăti sistemele spre o mișcare către taxarea progresivă a veniturilor din 2026, care ar trebui să ajute la o scădere a deficitului către 4% din PIB (…) Discuțiile despre rate de taxare progresivă mai mari din 2026 ar putea afecta diferit creșterea salariilor. Sectoarele care suferă de un deficit de forță de muncă și care au marje bune probabil că vor majora salariile peste productivitate și inflație. În același timp, în sectoarele unde valoarea adăugată este mică, riscul unei conformări mai reduse este mare, dacă ANAF nu va putea să îmbunătățească colectarea”, mai apreciază analiștii Unicredit Londra.

Guvernul Ciolacu suspendă “austeritatea“ Foto: facebook
Eveniment

Guvernul Ciolacu suspendă “austeritatea“

Deși deficitul a explodat, guvernul Ciolacu suspendă “austeritatea“: crește valoarea mașinilor hibrid care pot fi cumpărate de instituțiile statului. CSM își poate moderniza parcul auto. Prevederea a fost strecurată pe șest în ordonanța de urgență 87/2024 care modifică - la doar o săptămână de la emitere - OUG 70/2024 privind e-TVA. Citește și: ANALIZĂ Imperiul festivalier al clujeanului Buta se clatină: Untold și Neversea – datorii de zeci de milioane, Massif – necunoscut și fără impact comercial Însă în noul act cu putere de lege s-au introdus mai multe prevederi fără nici o legătură cu reglementarea inițială. Guvernul Ciolacu suspendă “austeritatea“ “Prin excepție de la prevederile alin. (8), autoritățile și instituțiile publice pot achiziționa autoturisme cu propulsie hibridă — alimentate pe benzină + electric — al căror preț nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 27.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție“, se arată în noua ordonanță. Plafonul era de 23.000 de euro, până acum. În preambul nu se găsește nici o explicație a acestei măsuri. Nu se știe ce impact bugetar ar urma să aibă. Reglementarea vine la circa zece zile de la o altă ordonanță de urgență, prin care se exceptează anumite entități de la interdicția impusă până la finalul anului în curs pentru toate autoritățile și instituțiile publice să facă achiziții de mașini noi. Aceste entități sunt Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și Consiliul Superior al Magistraturii, care vor putea face astfel de cumpărături, fiind invocate războiul din Ucraina, pericolele generate de migrația ilegală și creșterea infracționalității.

Ciolacu, trimis să-și ia bacu Foto: Facebook
Politică

Ciolacu, trimis să-și ia bacu

Marcel Ciolacu, trimis să-și ia bacu': val de ironii după ce Guvernul României a postat, pe Instagram, imagini cu premierul la meciul România-Slovacia. Pe pagina de Instagram a Executivului lipsesc aproape complet referirile la activitatea guvernamentală, dar este promovată, în schimb, imaginea premierului. De exemplu, nu există nici un mesaj legat de e-TVA, măsură care a generat revolta mediului de afaceri. Citește și: E-TVA, explicat în detaliu: de ce este imposibil să fie aplicat acest sistem în forma decisă peste noapte prin OUG și cum firmele vor fi victime sigure ale abuzului de amenzi Miercuri, când se îndrepta spre stadion printre românii veniți să asiste la meci, Ciolacu a fost huiduit și ironizat. Ciolacu, trimis să-și ia bacu' “Premierul Marcel Ciolacu: Ați muncit, ați suferit şi ați câștigat! Bravo, România! Ați adus bucuria în sufletul românilor!!! ??????“, a scris Guvernul, pe Instagram, postând și două fotografii ale liderului PSD. Însă, din cele 44 de comentarii de la ora redactării acestei știri, majoritatea erau extrem de ironice. “Nu învață pentru bac?“, a scris George Cătălin Barbu, care a beneficiat de 56 de like-uri pentru acest comentariu. “A dat examenele?Cum putem să fim condusi de asta?“, s-a întrebat și Pantilimon Ramona. “Nu-mi aduc aminte cand ti-am dat bani de buzunar sa pleci in Germania“, i-a transmis Antonia premierului. “Asta n-ar trb sa fie la munca?“, întreabă, retoric, Samil Suci. “Avion privat la meci?“, a întrebat Cătălin Merlin, dar Guvernul nu a oferit nici o precizare. Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de Guvernul României (@guvern.ro) “Nicio victorie de-a romanilor nu va aparține vouă, ci doar lacrimile noastre de supărare vă aparțin!“, a comentat și Gruia Cătălin.

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie așa de mult, să aducă deficitul bugetar la 3% și să nu mai îndatoreze țara. Comisia Europeană a pregătit draftul unei recomandări pe care Consiliul European o va face României în legătură cu deficitul bugetar imens, dar care critică și întârzierile în absorbția fondurilor europene. Citește și: Nicușor Dan anunță că vrea ca în 2024 să modernizeze 70 de kilometri de conductă de termoficare, față de 50 km în 2023 Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie În documentul prezentat de Antena 3 se cere României să înceapă din 2024 reducerea deficitului bugetar la doar 3%, printr-o politică fiscală strânsă. Însă, în legătură cu anul 2025, Comisia Europeană scrie clar că Guvernul trebuie să reducă cheltuielile, nu să majoreze taxele. „In 2025, in line with the requirements of the reformed Stability and Growth Pact, limit the growth in net expenditure to a rate consistent with reducing the general government deficit towards the 3% Treaty reference value and keeping the general government debt at a prudent level over the medium term/ În 2025, în conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere reformat, să limiteze creșterea cheltuielilor nete la un ritm care să permită reducerea deficitului public general către valoarea de referință de 3 % din tratat și menținerea datoriei publice generale la un nivel prudent pe termen mediu”, se arată în document. În document se mai cere guvernului Ciolacu să accelereze implementarea programelor de coeziune și a PNRR, inclusiv capitolul RePowerEU, „asigurând finalizarea reformelor și investițiilor în august 2026, prin garantarea unei guvernări efective și întărirea capacității administrative”. Dezastrul absorbției fondurilor UE, inclusiv PNRR În primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din PNRR din cât își programase la capitolul „Venituri”, arată un document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată în document.

Guvernul nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor Foto: Ziarul Financiar
Politică

Guvernul nu mai are bani salariile judecătorilor și procurorilor

Guvernul Ciolacu s-a trezit în iunie că nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor, așa că scoate o sumă atronomică din fondul de rezervă. În ședința de guvern care urmează să aibă loc vineri se va discuta o hotărâre de guvern „privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Public, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii şi al Curții Constituționale”. Citește și: BREAKING NEWS Înalta Curte a admis recursul în casaţie al lui Mario Iorgulescu, dosarul va fi rejudecat la Curtea de Apel Guvernul nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor În total, Guvernul va suplimenta alocrările pentru cheltuielile de personal din aceste instituții cu peste 590 de milioane de lei, adică aproape 120 de milioane de euro. Sumele se vor aloca astfel: 379.692 mii lei credite de angajament și credite bugetare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului către Înalta Curte de Casație și Justiție 159.249 mii lei credite de angajament și credite bugetare către Ministerul Public 18.846 mii lei către Ministerul Justiției 36.553 mii lei credite de angajament și credite bugetare către CSM 5.660 mii lei către CCR Guvernul arată că, după doar cinci luni, fondurile „sunt insuficiente pentru achitarea integrală a drepturilor salariale curente ale personalului din cadrul acestora până la finele anului în curs”. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență În plus, în nota de fundamentare se arată că acești bani sunt necesari „ținând seama de necesitatea plății drepturilor salariale restante existente în evidența ordonatorilor principali de credite, în condițiile în care în bugetul aprobat acestora pe anul 2024 nu sunt prevăzute sume pentru stingerea acestor obligații salariale stabilite la nivelul ordonatorilor de credite”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră