Vine vara, judecătorii reîncep grevele: judecătoria Brașov, solidară cu grefierii, nu va judeca decât „cauze urgente”
Adunarea Generală a Judecătorilor Judecătoriei Brașov a decis, azi, ca din 4 iunie, să nu mai judece decât „cauzele urgente”. Programul de lucru cu publicul va fi redus la jumătate. Citește și: Clientul Olguței Vasilescu, Câciu, respinge guvernul Tomac. Presa scrie despre un conflict în PSD Această grevă nedeclarată este pe termen nelimitat, urmând ca judecătorii să analizeze „periodic” situația care a determinat aceste măsuri. Judecătorii nu fac grevă pentru salariile lor, ci ale grefierilor Judecătorii din Brașov își arată astfel solidaritatea cu protestul declanșat de Sindicatului Național al Grefei Judiciare (SNGJ) Dicasterial. La 28 mai, sindicatul Dicasterial a votat declanșarea protestului față de Legea salarizării unitare: „În 2-5 iunie, în intervalul orar 8-12, activitatea în instanțe și parchete va fi suspendată parțial. Programul de lucru cu publicul: redus la jumătate, cu excepția cauzelor și lucrărilor urgente, stabilite de lege. În 4 iunie, în intervalul orar 8-12, în timpul consultărilor pentru Familia ocupațională de funcții bugetare ‘Justiție’, activitatea va fi oprită total”. Ei protestează astfel împotriva legii salarizării unice. Însă și judecătorii și procurorii au anunțat că sunt nemulțumiți. În punctul de vedere transmis marți, 2 iunie 2026, către Ministerul Justiției, parchetul condus de Procurorul General Cristina Chiriac precizează că pe lângă diminuarea drepturilor salariale ale personalului care va fi încadrat după intrarea în vigoare a legii, proiectul afectează și predictibilitatea veniturilor procurorilor în funcție și ale celorlalți profesioniști de la nivelul parchetelor. Veniturile judecătorilor și procurorilor vor scădea cu procente cuprinse între 15% și 40%, ba chiar mai mult în cazul funcțiilor de conducere, a estimat și Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea. „Astfel, soluțiile normative propuse prin proiect nu asigură în mod efectiv realizarea exigenței referitoare la garantarea unei reale independențe economice a judecătorilor și procurorilor. Modalitatea de stabilire a coeficienților de salarizare și eliminarea unor componente salariale existente, fără o reflectare corespunzătoare în indemnizația de bază, conduc la diminuări semnificative ale veniturilor magistraților, estimate între aproximativ 15% și 40%, respectiv chiar peste 40% în cazul unor funcții de conducere. În aceste condiții, dispoziția legală care consacră independența financiară riscă să rămână fără efect, întrucât proiectul instituie soluții normative care conduc tocmai la diminuarea garanțiilor materiale menite să protejeze independența autorității judecătorești”, a arătat ICCJ.
