vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: germania

286 articole
Internațional

Klitschko cere liderilor europeni să ajute Ucraina "astăzi"

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, s-a întâlnit joi în capitala ucraineană cu cancelarul german Olaf Scholz și i-a cerut ajutorul "astăzi" pentru ca țara sa să poată rezista în fața Rusiei. Klitschko a declarat că au discutat despre nevoia urgentă a Ucrainei de "arme, asistență economică și financiară" și a cerut Europei să impună "sancțiuni mai puternice și mai eficiente împotriva agresorului rus". Klitschko cere liderilor europeni să ajute Ucraina "astăzi" "Este important ca liderii mondiali să viziteze Ucraina și să vadă consecințele acțiunilor barbare ale Rusiei, care ne distrug orașele și ucid cu brutalitate ucraineni pașnici", a declarat Klitschko într-o postare pe Telegram-ul său. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină El a avertizat că liniștirea agresiunii rusești "nu va face decât să-i deschidă apetitul, iar războiul se va extinde în țările UE". Klitschko a subliniat că Ucraina are nevoie de asistență imediată pentru a învinge invazia Rusiei. "De aceea, Ucraina, care a încasat lovitura răului imperial și se apără eroic, are nevoie de ajutor astăzi și acum!", a spus el, potrivit CNN.

Klitschko cere liderilor europeni să ajute Ucraina "astăzi" (sursa: Twitter/BoxingScene.com)
Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Foto: Facebook Olaf Scholz
Internațional

Regiunea baltică va fi întărită militar

Regiunea baltică va fi întărită militar. Germania este pregătită să-şi consolideze prezenţa militară în Lituania, a anunţat marţi cancelarul german Olaf Scholz, în timpul unei vizite la Vilnius, informează Reuters. "Suntem gata să ne consolidăm angajamentul şi să îl dezvoltăm în direcţia unei brigăzi de luptă robuste", a spus Scholz în faţa presei, după discuţiile avute cu preşedintele lituanian Gitanas Nauseda şi cu premierii eston şi leton. Regiunea baltică va fi întărită militar La rândul său, Nauseda a afirmat că liderii ţărilor baltice şi cancelarul german au convenit că apărarea în regiunea baltică trebuie să fie întărită prin sporirea efectivelor militare. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Olaf Scholz urmează să viziteze soldaţii germani staţionaţi în baza militară de la Rukla, unde Germania conduce un grup de luptă al NATO. Grupul a fost consolidat cu trupe germane şi norvegiene înaintea începerii războiului din Ucraina, numărul total al militarilor NATO desfăşuraţi la Rukla sporind de la 1.200 la 1.600, potrivit Agerpres. Lituania are frontieră comună cu exclava rusă Kaliningrad, dar şi cu Belarus, ţară al cărei teritoriu a fost folosit de armata rusă pentru a-şi lansa invazia împotriva Ucrainei. În prezent cinci ţări membre ale NATO (Estonia, Letonia, Lituania, Norvegia şi Polonia) au frontiere comune cu Rusia. Finlanda, care intenţionează să adere la Alianţa Nord-Atlantică, are o frontieră terestră de aproximativ 1.340 kilometri lungime cu Federaţia Rusă. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Grecia va trimite blindate în Ucraina în anumite condiții (sursa: Twitter/BGMILITARY)
Internațional

Grecia va trimite blindate în Ucraina în anumite condiții

Grecia va trimite blindate în Ucraina în anumite condiții. Grecia a declarat luni că va livra Ucrainei cele aproximativ 100 de vehicule de luptă ale infanteriei de concepţie sovietică provenind din fostele stocuri est-germane de îndată ce transportoare blindate de fabricaţie germană care i-au fost promise la schimb vor ajunge efectiv în Grecia, relatează dpa. Un anunţ în acest sens a fost făcut de către purtătorul de cuvânt al guvernului, Giannis Oikonomou, într-o conferinţă de presă la Atena. Grecia va trimite blindate în Ucraina în anumite condiții Problema este conflictul Greciei cu Turcia: Atena a anunţat în luna mai că ar putea livra Ucrainei arme grele numai dacă acestea vor fi înlocuite imediat, pentru că insulele elene nu pot rămâne neprotejate. Turcia testează în prezent suveranitatea mai multor insule din estul Marii Egee, ceea ce înseamnă că forţele armate greceşti sunt în stare de alertă. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Săptămâna trecută, premierul Kyriakos Mitsotakis a agreat în principiu schimbul de tancuri cu cancelarul german Olaf Scholz, potrivit Agerpres. Forţele armate elene au în dotare vehicule blindate de tip sovietic BMP-1, în schimbul cărora ar putea primi transportoare germane Marder (Marten). Cu toate acestea, guvernul grec a fost ulterior atacat de opoziţie, care l-a criticat apreciind că insulele ar rămân neprotejate în timpul acestui schimb.

Scholz trimite Ucrainei lansatoare de rachete Foto: Twitter
Eveniment

Scholz trimite Ucrainei lansatoare de rachete

Der Spiegel scrie că Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, va trimite Ucrainei lansatoare de rachete ultraperformante, de tip MLRS, dar modelul german, denumit MARS II. Informația, preluată de la agenția dpa, citează surse guvernamentale. Scholz trimite Ucrainei lansatoare de rachete Potrivit Der Spiegel, rachetele trase MARS II pot ajunge la 40 de kilometri. Echipamentele trimise de SUA pot bate la 70 de kilometri. Totuși, mai multe site-uri specializate susțin că MARS II a executat trageri precise și dincolo de 100 de kilometri, rezultatele depind însă de tipul de rachetă folosit. În plus, precizia acestor rachete, care folosesc sisteme GPS, ar fi de șapte metri. Germany plans to hand over four Mars II volley fire systems to Ukraine #SupportUkraine #HelpUkraine #StandWithUkraine #UkraineUnderAttack #StopWar pic.twitter.com/K3GbPsVsNC— Russia Vs World (@RussiaVsWorld_) June 1, 2022 Der Spiegel susține că echipamentele vor ajunge în Ucraina la final de iunie, timp în care SUA vor instrui militarii ucraineni în folosirea lor - atât pe modelul american, cât și pe cel german. „Până acum, Germania a fost reticentă în a livra arme grele Ucrainei. Dar acum se spune că există mai multe sisteme cu care guvernul federal vrea să echipeze armata ucraineană în lupta împotriva Rusiei. Mai exact, Kievul urmează să primească patru lansatoare multiple de rachete”, arată Der Spiegel. MARS II poate lansa 12 rachete la fiecare minut. Such a fruitful day: Germany plans to transfer four Mars II multiple rocket launchers to Ukraine. The range of the Mars II MLRS is up to 84 km, the maximum armament is 12 missiles, the rate of fire is 12 missiles in 55 seconds. pic.twitter.com/CVvzjPKpLa— Eugene Dnipro ?? (@EvgeniyDnepr390) June 1, 2022 Der Spiegel mai scrie că partea ucraineană s-a angajat să nu folosească sistemele MLRS pentru a lansa atacuri pe teritoriul Rusiei. Germania va trimite și „cel mai modern sistem de apărare aeriană”, IRIS-T, în Ucraina, a declarat miercuri cancelarul țării. Citește și: Germania va trimite sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T în Ucraina, afirmă cancelarul german „În următoarele săptămâni, vom furniza și alte arme, de exemplu, guvernul german a decis recent că vom furniza sistemul IRIS-T, cel mai modern sistem de apărare aeriană pe care îl are Germania”, a declarat Olaf Scholz în timpul unui discurs în Parlamentul german.

Sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T pentru Ucraina (sursa: slovoidilo.ua)
Internațional

Sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T pentru Ucraina

Sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T pentru Ucraina. Germania va trimite "cel mai modern sistem de apărare aeriană", IRIS-T, în Ucraina, a declarat miercuri cancelarul țării. "În următoarele săptămâni, vom furniza și alte arme, de exemplu, guvernul german a decis recent că vom furniza sistemul IRIS-T, cel mai modern sistem de apărare aeriană pe care îl are Germania", a declarat Olaf Scholz în timpul unui discurs în Parlamentul german. Sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T pentru Ucraina "Acest lucru va permite Ucrainei să protejeze un întreg oraș de atacurile aeriene rusești", a spus el.Această evoluție survine în contextul în care înalți oficiali ai administrației americane au confirmat marți reporterilor că Statele Unite vor trimite sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate, cunoscute sub numele de HIMARS, fabricate în SUA, ca parte a celui de-al 11-lea pachet de asistență pentru securitate acordat Ucrainei. Citește și: Va accepta Putin ca ONU să supervizeze o operațiune de deblocare a portului Odesa pentru a permite exportul cerealelor din Ucraina? Marele risc: un atac rusesc de pe mare Germania a refuzat inițial solicitărilor de a furniza armament Kievului, acceptând doar să ofere ajutor umanitar și echipamente medicale. Această abordare a fost în conformitate cu politica Germaniei, care durează de zeci de ani, de a nu furniza arme letale în zonele de criză, potrivit CNN. La sfârșitul lunii aprilie a avut loc o schimbare majoră, când Germania a fost de acord să livreze tancuri antiaeriene Ucrainei.

Avionul s-ar fi prăbușit în Marea Adriatică (sursa: Pixabay)
Internațional

Avionul s-ar fi prăbușit în Marea Adriatică

Avionul s-ar fi prăbușit în Marea Adriatică. Un avion de mici dimensiuni, cu patru persoane la bord, a dispărut de pe radar duminică după ce a decolat din oraşul de coastă Split din Croaţia şi se îndrepta spre Germania, relatează DPA. Avionul s-ar fi prăbușit în Marea Adriatică Conform media croate, există temeri că avionul, care avea la bord un pilot şi trei pasageri, s-a prăbuşit în Marea Adriatică. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Peste 100 de membri ai serviciilor de intervenţie şi salvare au fost mobilizaţi pentru localizarea avionului Cessna 182, conform Ministerului de Interne croat, potrivit Agerpres. Potrivit unor oficiali, căutările sunt îngreunate de vremea nefavorabilă.

Scholz, mincinos: promite, nu livrează arme (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Eveniment

Scholz, mincinos: promite, nu livrează arme

Scholz, mincinos: promite, nu livrează arme. Germania a livrat puţine arme Ucrainei în ultimele două luni, în pofida angajamentului guvernului cancelarului Olaf Scholz de a-i oferi sprijin militar, potrivit ziarului Die Welt, citat duminică de agenţia de presă EFE. Scholz, mincinos: promite, nu livrează arme Între 30 martie şi 26 mai, nu au existat decât două transporturi dinspre Berlin, unul cu piese de schimb pentru mitraliere şi altul cu mine antitanc, conform documentelor executivului de la Kiev, la care ziarul german susţine că a avut acces. Din partea Ucrainei au existat critici cu privire la presupusa lipsă de sprijin din partea Germaniei, întrucât, potrivit guvernului preşedintelui Volodimir Zelenski, forţele armate ucrainene au primit până acum doar o mică parte din materialele promise şi nu întotdeauna în stare bună. Citește și: Situația din Ucraina, aproape de blocaj total: Putin insistă că vrea să negocieze și e dispus să facă niște concesii, Kievul nu crede în „minciunile” Moscovei. Vestul trebuie să aleagă Potrivit Die Welt, ultimul transport semnificativ a avut loc cu două luni în urmă, la 25 martie, şi conţinea 2.000 de proiectile pentru lansatoare de rachete antitanc şi 1.500 de rachete antiaeriene de tip Strela. Tunuri antiaeriene, abia în iulie Guvernul german, care refuză să ofere detalii despre transporturile sale de armament din motive de securitate, susţine tot timpul că furnizează material de război pe baza stocurilor de care dispune şi în baza acordului tacit în cadrul NATO de a nu trimite arme ofensive pentru a evita implicarea directă în război. La sfârşitul lunii aprilie, Germania a anunţat livrarea a 30 de autotunuri antiaeriene Gepard, dar, după cum a raportat recent Ministerul german al Apărării, primele 15 bucăţi nu vor fi livrate decât la sfârşitul lunii iulie, deoarece acestea trebuie recondiţionate. Cancelarul Olaf Scholz a subliniat vineri necesitatea de a sprijini Ucraina pentru ca "nedreptatea să nu triumfe şi ca legea celui mai puternic să nu se impună".

Sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear, nedorite Foto: Rosatom
Eveniment

Sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear

De ce nu se discută despre sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear: Franța și Ungaria continuă afacerile cu Rosatom, iar conflictul din Ucraina nu a dus nici măcar la o tentativă de desfacere a acestor legături. Centralele nucleare din Slovacia sunt alimentate de combustibilul nuclear furnizat de o companie rusă, TWEL, însă această țară a depus deja eforturi pentru a întrerupe aceste livrări. Însă Finlanda a pus capăt unei afaceri de 7,8 miliarde de dolari cu Rosatom, care trebuia să construiască o centrală nucleară. Finland has terminated a contract with Russia’s Rosatom to construct a third nuclear power plant The deal is worth $7.8 billion— Samuel Ramani (@SamRamani2) May 2, 2022 Sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear, nedorite Frankfurter Allgemeiene Zeitung (FAZ) scrie că, în aprilie, ambasadorul Germaniei la Bruxelles, la Uniunea Europeană, a cerut aplicarea de sancțiuni și împotriva cooperării cu Rusia în sectorul atomic. Doar Austria a sprijinit propunerea, în timp ce Ungaria s-a opus vehement, iar Franța a ocolit-o. În orice caz, ea a dispărut de pe agenda oficialilor europeni. FAZ amintește că, în martie, ministrul francez de Finanțe, Bruno le Maire, cerea un război total împotriva intereselor economice și financiare ale Rusiei. Hungary is continuing to work with Russia on its Rosatom Paks II nuclear project The EU, spearheaded by Germany, has been trying to ban Russian uranium imports. Hungary is again set to be the spoiler— Samuel Ramani (@SamRamani2) May 7, 2022 Franfurter Allgemeine amintește că SUA vând anual uraniu îmbogățit în valoare de miliarde de dolari către Rosatom. În martie, cotidianul francez Le Figaro scria, citând surse guvernamentale, că statul francez este pregătit să cedeze către Rosatom 20% dintr-o companie franceză strategică pentru industria nucleară - GEAST, care produce turbinele pentru reactoare Arabelle. Turbinele Arabelle sunt folosite la mai multe reactoare ale Rosatom, dar şi la reactoare de pe submarine cu propulsie nucleară. O altă companie de stat franceză, EDF, deţine restul de 80% din capitalul GEAST. Not just about oil, gas & coal: EU member states such as Hungary, Finland, the Czech Republic, Bulgaria & Slovakia rely on #Russia for uranium imports for their nuclear plants, @POLITICOEurope reports, while #France’s EDF deals with Russia’s Rosatom “for some of its tasks”. #F24— Douglas Herbert (@dougf24) May 2, 2022 Centralele nucleare sovietice din Est depind de Rusia GEAST ar urma să revină în mâinile statului francez în virtutea unui acord semnat recent de EDF cu proprietarul, General Electrics (GE), din SUA. Acordul prevede preluarea unei divizii mai mari a GE, care include şi GEAST. Nici concernul germano-francez Framatome-Siemens nu a întrerupt legăturile cu Rosatom. Acest concern vinde sisteme de automatizare, folosite, de exemplu, la centrala nucleară pe care Rosatom o construiește în Ungaria. Dacă Rosatom ar fi spus sancțiunilor, ar fi afectate multe alte companii franțuzești, precum Vinci, Bouygues, Assystem, Bureau Veritas și Dassault Systèmes. În Europa de Est, depind de livrările de combustibil nuclear din Rusia centrale din: Bulgaria, Slovacia, Cehia, Slovenia și Ungaria. În martie, un avion rusesc care transporta combustibil nuclear a aterizat în Slovacia, ocolind închiderea spațiului aerian ordonată de Uniunea Europeană. Ministerul Economiei de la Bratislava, Richard Sulik, a confirmat că este vorba despre un avion al companiei Volga Dnepr care transporta combustibil nuclear.În Slovacia, energia provine de la două centrale nucleare și tot combustibilul său nuclear este din Rusia. Hungarian MFA Péter Szijjártó met with Rosatom's CEO & confirms that Hungary still wants Rosatom to build the Paks 2 nuclear power plant. Worth noting: Moscow has been using the colony of thousands of Russians in Paks for undercover intelligence activitieshttps://t.co/rYv647fuZm— Szabolcs Panyi (@panyiszabolcs) May 5, 2022 Cât despre Ungaria ea merge mai departe cu construirea unei centrale nucleare cu tehnologie rusă. În 6 mai, ministrul de Externe Péter Szijjártó s-a văzut cu directorul Rosatom, Alexey Likhachev, iar cele două părți s-au asigurat că proiectul merge mai departe. Citește și: În plin conflict în Ucraina, PNL alege vicepreședinte pe probleme de apărare un ins care s-a internat la psihiatrie, ca să scape de arest. Ciucă l-a dat afară din Guvern

Războiul a picat ca un "trăsnet" (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Războiul a picat ca un "trăsnet"

Războiul a picat ca un "trăsnet". Cancelarul german Olaf Scholz a avertizat că Europa și comunitatea internațională se află într-un punct critic și a declarat că lumea s-a schimbat de la începutul războiului din Ucraina. Războiul a picat ca un "trăsnet" "Lumea se află într-un punct de cotitură", a declarat Scholz în timpul unui discurs special la Forumul Economic Mondial de la Davos, adăugând că nu doar Ucraina este în pericol, ci și "sistemul de cooperare internațională care a fost forjat după două războaie mondiale". Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Războiul a fost un "trăsnet", dar perspectiva ca Rusia "să captureze Ucraina pare mai puțin probabilă decât la începutul" invaziei, a spus Scholz, citând rezistența acerbă a trupelor ucrainene și ajutorul din partea comunității internaționale, potrivit CNN. Moscova a eșuat până acum în obiectivele sale militare, dar a reușit să unească comunitatea internațională și să avanseze rapid planul Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană, a adăugat el. "Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige acest război și cred cu tărie că nu-l va câștiga", a declarat Scholz.

Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul  Foto: Facebook Olaf Scholz
Internațional

Scholz nu vrea Ucraina câștige războiul

Un respectat deputat german din CDU, Roderich Kiesewetter, colonel în rezervă, spune că Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia. CDU este în opoziție față de guvernul condus de Scholz (SPD) și dominat de social-democrați. Kiesewetter a făcut aceste afirmații într-o dezbatere a postului public ARD. El a fost colonel de artilerie în armata germană, dar a studiat și economie la Universitatea Texas din Austin. Roderich Kiesewetter este parlamentar din 2009 și face parte din comisia de control a serviciilor de informații. Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul În emisiunea de la ARD, parlamentarul CDU a susținut că șeful guvernului de la Berlin, Olaf Scholz, trage de timp și a amintit că industria germană era pregătită din 28 februarie să livreze Ucrainei 100 de vehicule blindate Marder și 100 de tancuri Leopard. „Cu cât acest război durează mai mult și nu livrăm, cu atât va fi mai dificil pentru Ucraina. Cu atât mai puternice sunt cuvintele pentru o încetare a focului, adică o înghețare a profiturilor rusești”, a arătat Kiesewetter. După care el a afirmat: „Mă tem că cancelarul federal nu vrea ca Ucraina să câștige acest război. Câștig în sensul că trupele ruse sunt alungate din țară”. "Ich befürchte, dass der Kanzler nicht will, dass die Ukraine diesen Krieg gewinnt", @RKiesewetter @AnneWillTalk @annewill pic.twitter.com/qK9FMHaPpT— ANNE WILL Talkshow (@AnneWillTalk) May 22, 2022 Inustria germană de armament ar dori să furnizeze, în iulie, sisteme antiaeriene autopropulsate blindate, Ghepard. Însă Kiesewetter a explicat că Ucraina, deși se bucură și de aceste sisteme, nu ar avea nevoie de ele: „Au nevoie de Marder și au nevoie de tancuri”. Germania dezinformează Kievul - Bild Germania deţine peste 60 de vehicule de infanteriei Marder pe care nu le livrează Ucrainei, deşi nu intenţionează să le folosească în interes propriu, scria, acum câteva zile, tabloidul german Bild, care cita un document secret al Ministerului German al Apărării. Extraordinary exchange in German TV: respected CDU MP @RKiesewetter, a retired army colonel, says he doesn’t believe that Olaf Scholz wants #Ukraine to win the war.— Matt Karnitschnig (@MKarnitschnig) May 22, 2022 Potrivit acestui document, armata germană are mai mult de 62 de tancuri Marder A3 care nu mai sunt în uz: „Dintre aceste vehicule, 32 pot fi reparate şi refolosite dacă este necesar, în timp ce alte 30 pot fi folosite doar pentru piese de schimb”. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul Bild şi Kyiv Independent reamintesc că oficialii germani au negat anterior că au un surplus de astfel de vehicule blindate necesare Ucrainei. Conform Berlinului, toate cele 343 deţinute de Germania erau deja folosite de armata germană şi nu pot fi cedate pentru lupta Ucrainei contra Rusiei.

Germania rupe prietenia cu Rusia (sursa: Pexels)
Internațional

Germania "rupe" prietenia cu Rusia

Germania "rupe" prietenia cu Rusia. Germania intenţionează să înceteze să mai importe petrol din Rusia de la finele acestui an, chiar dacă Uniunea Europeană (UE) nu va reuşi să ajungă la un acord cu privire la un embargo la nivelul UE cu privire la ţiţeiul rusesc, au declarat oficialii guvernamentali citaţi de Bloomberg. Eforturile Berlinului destinate încheierii de contracte cu furnizorii alternativi înregistrează progrese, iar guvernul german este încrezător că poate rezolva problemele de logistică rămase în decurs de şase-şapte luni, susţin oficialii care au dorit să îşi păstreze anonimatul. Germania "rupe" prietenia cu Rusia În condiţiile în care miniştrii de Externe din UE se întâlnesc luni la Bruxelles pentru a discuta o nouă rundă de sancţiuni impuse Rusiei, diplomaţii au lansat ideea unei amânări a embargoului după ce Ungaria s-a opus la propunerea iniţială a Comisiei Europene, pe motiv că încetarea importurilor de petrol din Rusia ar crea probleme pentru economia sa. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist În schimb, oficialii citaţi de Bloomberg susţin că guvernul condus de cancelarul german Olaf Scholz este hotărât să continue cu planul său naţional de încetare a importurilor de petrol din Rusia, ca parte a sancţiunilor europene impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei, potrivit Agerpres. Potrivit cifrelor oficiale, ponderea ocupată de ţiţeiul rusesc în consumul de petrol al Germaniei a scăzut deja până la 12%, de la un nivel de 35% înaintea războiului din Ucraina. Provocările care au mai rămas de rezolvat de autorităţile de la Berlin includ obţinerea de petrol dintr-o sursă alternativă pentru o importantă rafinărie din estul Germaniei, care se bazează pe ţiţeiul rusesc livrat prin conducta Drujba şi care este operată de producătorul rus Rosneft PJSC. Germania are surse alternative de petrol Autorităţile germane au decis că poate fi utilizată o veche conductă petrolieră care face legătura între portul Rostock de la marea Baltică şi rafinăria de la Schwedt, însă din cauza capacităţii sale reduse poate acoperi doar 60% din necesarul rafinăriei. În consecinţă, autorităţile lucrează acum la creşterea presiunii de pompare în această conductă şi la modernizarea infrastructurii astfel încât mai mult petrol să ajungă la rafinăria de la Schwedt. Această rafinărie asigură aprovizionarea cu combustibil a aeroportului internaţional din Berlin şi a majorităţii benzinăriilor din capitala Germania şi a landului Brandenburg. De asemenea, este analizată varianta ca necesarul de combustibil al aeroportului internaţional din Berlin să vină de la o altă rafinărie, posibil din Bavaria. Iniţial, petrolul non-rusesc pentru rafinăria de la Schwedt ar urma să vină de la rezerva naţională amplasată în apropiere de portul Wilhelmshaven, de unde va fi transportat prin canalul Kiel până la Rostock şi de acolo prin vechiul oleoduct până la rafinăria de la Schwedt. Însă în condiţiile în care grupul petrolier rus Rosneft nu este interesat să schimbe furnizorul de petrol pentru rafinăria de la Schwedt, Germania pregăteşte un act legislativ care va permite preluarea controlului la rafinărie de la compania rusă, începând chiar cu data de 1 iunie. Comisia Europeană a propus un embargo pentru importurile de ţiţei brut rusesc în decurs de şase luni, iar importurile de produse petroliere rafinate ar urma să înceteze la finele lui 2022. Însă premierul ungar Viktor Orban a sugerat că un embargo petrolier ar trebui să fie discutat la un summit al liderilor UE, următorul astfel de summit fiind programat pentru finele lunii mai.

O lecție din America de Sud pentru Germania: Ce a făcut Chile când Argentina i-a tăiat gazul peste noapte Foto: Kremlin.ru
Eveniment

O lecție din America de Sud

O lecție din America de Sud pentru Europa dependentă de gazul rusesc: ce a făcut Chile, în 2007, când Argentina i-a tăiat gazul peste noapte. La acel moment, Chile importa 20% din gazul natural din țara vecină. La începutul anilor 2000, Chile pornise tranziția spre o economie verde folosind gaz din Argentina, înlocuind surse mult mai poluante. În acest scop, au fost construite mai multe conducte de gaz, iar centralele care produceau curent electric cu ajutorul acestei combustibil au înflorit. O lecție din America de Sud În paralel, un guvern populist din Argentina a menținut prețul la gaze mult sub inflație, așa că consumul a explodat. În scurt timp, cererea internă a fost mai mare decât capacitatea de producție. În consecință, guvernul de la Buenos Aires a tăiat livrările spre Chile, 90% din fluxul de gaze fiind întrerupt la mijlocul anului 2007 - deși semne ale acestei probleme apăruseră din 2004, arată un articol publicat pe Project Syndicate. „Chile s-a trezit într-o furtună perfectă. O secetă îi lăsase rezervoarele de apă goale, așa că nu se putea folosi de hidroenergie. Petrolul se tranzacționa la aproximativ 140 de dolari pe baril, așa că arderea motorinei și a altor produse petroliere pentru alimentarea fabricilor și încălzirea caselor era neobișnuit de scumpă. Acesta a fost și primul an al crizei financiare globale, ceea ce a însemnat că exporturile chiliane către America de Nord și Europa urmau să fie în curând lovite”, se arată în articolul publicat de acest site. El a fost scris de Andres Velasco, fost ministru de finanțe în Chile. El este acum decan la Școala de Politici Publice din cadrul London School of Economics. Co-autor este Marcelo Tokman, fost ministru al Energiei în Chile. Soluția: terminale de gaze lichefiate, energie solară și eoliană Ei arată reacția guvernului chilian, în 2007: „Am accelerat construcția unui terminal de gaze naturale lichefiate și am început construirea unei a doua instalații. Capacitatea de stocare nu a putut fi construită peste noapte (prima instalație chiliană nu putea fi finalizată până în 2009). Dar odată ce vaporizatoarele au fost instalate, regazeificarea putea continua în timp ce navele asigurau depozitarea temporară. De asemenea, am accelerat extinderea energiei solare și eoliene. (...) Guvernul a adoptat prima lege din America Latină care reglementează energia regenerabilă și a început să ofere garanții de atenuare a riscurilor noilor furnizori privați, astfel încât proiectele hidro, solare și eoliene mai mici să poată fi puse în funcțiune”. Chile refuză plafonarea prețurilor Cei doi foști demnitari chilieni relatează că au respins tentația populistă de a plafona prețul la energie și explică de ce nu au vrut să recurgă la această măsură. „Încercarea de a reduce consumul menținând în mod artificial prețurile scăzute nu ar fi avut sens. Pentru a compensa impactul prețurilor mai mari la energie asupra bugetelor familiilor, am oferit gospodăriilor sărace transferuri în numerar și subvenții aproximativ egale ca valoare cu cheltuielile lor suplimentare cu energia. Deoarece sectorul public chilian avea o datorie publică foarte scăzută și rezerve masive în dolari, aceste cheltuieli suplimentare nu au implicat nicio dislocare macroeconomică sau financiară”, se arată în articol. În ultima parte a acestui articol, foștii demnitari chilieni arată că Germania se poate desprinde de importurile de gaze din Rusia: „Se poate trăi fără gaze din Rusia, dar nu va fi fără costuri”. „Germania s-ar putea confrunta în mod plauzibil cu costuri similare. Dar acest preț poate merita plătit dacă recompensa este eliberarea Ucrainei de opresiunea rusă și eliberarea Europei de șantajul energetic rus. Există și un alt potențial câștig. Măsurile de urgență din Chile au ajutat la demararea producției solare și eoliene, făcând țara un lider mondial în energia curată, cu 43,5% din puterea sa generată, în 2021, din surse regenerabile. Mai mult, terminalele de gze lichefiată au avut valoare pe termen lung, permițând Chile – o țară care nu produce gaz natural – să exporte gaze în Argentina prin aceleași conducte care au fost folosite cândva pentru a aduce gazul argentinian în Chile”, arată autorii articolului. Citește și: Scene orwelliene în China comunistă: suspecții de coronavirus, fără drept să primească mâncare, spitale închise, filmări cu nașteri pe stradă

Germania reduce masiv birocrația Foto: Facebook BWK
Eveniment

Germania reduce masiv birocrația

Germania reduce masiv birocrația pentru a putea importa, rapid, gaze lichefiate, arată agenția Bloomberg. Această țară dorește să-și diminueze rapid dependența de gazele rusești și, într-un an, să fie un jucător major pe piața gazelor lichefiate, explică agenția. Potrivit Bloomberg, legislația care urmează să fie anunțată săptămâna viitoare va reduce de zece ori perioada de timp pentru aprobarea legală a unui terminal de gaze lichefiate. Germania reduce masiv birocrația „Avem șanse mari să facem ceea ce acum este imposibil în Germania - să construim un terminal de gaze lichefiate în aproximativ 10 luni și să-l conectăm la rețeaua germană de gaze”, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck, în orașul-port Wilhelmshaven. „Acesta nu este doar interesul german, ci înființăm o infrastructură care reprezintă securitate pentru Europa”, a mai spus Habeck. Belgium increases LNG capacity for transport to Germany Belgian Prime Minister Alexander de Croo has announced that Belgium will double its LNG capacity to make Europe less dependent on Russian natural gas. This will include increasing supplies to Germany.#StandWithUkraine— intensiv ?? (@Intensiv_Music) May 10, 2022 Până acum, Germania a preferat să aducă gaz prin conducte, o metodă mult mai ieftină decât gazul lichefiat. Invazia din Ucraina a schimbat politica, dar Germania va continua să se asigure că sunt respectate măsurile de protejare a mediului înconjurător. Germany is being forced to choose: energy security or climate goals??????? Germany won't commit to a 20-year LNG supply deal with Qatar, since it puts Berlin's green targets at risk, Reuters reports?And Qatar won't sign a deal at a shorter lengthhttps://t.co/TNjYuSUvan— Stephen Stapczynski (@SStapczynski) May 10, 2022 Probleme în negocierile cu Qatar „Cu mai puține obstacole de depășit, cele patru terminale plutitoare planificate, care în mod normal ar fi gata în ani, ar putea fi instalate până în primăvara viitoare, a spus Habeck. Germania a semnat săptămâna trecută contracte de închiriere a terminalelor cu RWE AG și Uniper SE. Astfel de terminale sunt mai ieftin și mai ușor de pus în funcțiune decât cele de pe uscat, necesitând doar navlosirea unei nave existente, modificări ale infrastructurii din on- și off-shore și o conexiune la rețeaua de conducte a țării. Grafic: Bloomberg Terminalele plutitoare - plusalte două care vor fi construite pe uscat - ar plasa Germania înaintea Marii Britanii în ceea ce privește capacitatea de import degaze lichefiate, fiind doar în urma Spaniei, în UE. Mai multe terminale on-shore sunt în fazele incipiente de planificare. Toate contribuie la obiectivul Germaniei de a reduce ponderea gazului rusesc pe care îl importă la 10% până la jumătatea anului 2024, de la 35% în prezent și mai mult de 50% înainte de invazie”, scrie Bloomberg. Însă Reuters relata, azi, că Germania nu a reușit să ajungă la un acord cu Qatar privind importul de gaze lichefiate. Qatar vrea un acord pe 20 de ani - datorită investițiilor masive pe care le presupune acest export - și ar dori ca gazele trimise Germaniei să nu ajungă la alte state din UE. Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara

Walter Steinmeier vizită oficială la București (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Walter Steinmeier, vizită oficială la București

Walter Steinmeier, vizită oficială la București. Preşedintele Klaus Iohannis îl va primi miercuri, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, cu ocazia vizitei oficiale pe care acesta o efectuează în ţara noastră, la invitaţia omologului său român, o atenţie specială urmând să fie acordată evoluţiilor securităţii regionale, europene şi euroatlantice, generate de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Walter Steinmeier, vizită oficială la București Vizita preşedintelui Frank-Walter Steinmeier are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la semnarea, la 21 aprilie 1992, a Tratatului dintre România şi Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa, document-cadru emblematic al istoriei contemporane a relaţiei bilaterale, a informat luni Administraţia Prezidenţială. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională Astfel, consultările dintre preşedinţii român şi german se vor concentra pe modalităţile concrete de dezvoltare şi aprofundare ale relaţiei româno-germane, care are caracter strategic, fiind definită de un dialog politico-diplomatic foarte activ, o dinamică economică în continuă creştere şi contacte interumane speciale, facilitate de minoritatea germană din România şi comunitatea românească tot mai numeroasă din Germania, potrivit Agerpres. Cei doi şefi de stat vor aborda, de asemenea, perspectivele consolidării cooperării economice dintre cele două ţări, în condiţiile în care Germania este primul partener comercial al României, cu schimburi însumând în anul 2021 peste 35 de miliarde de euro, şi al treilea investitor în economia românească. Vor fi discutate, totodată, stimularea investiţiilor reciproce şi aprofundarea cooperării sectoriale, a precizat sursa citată. O atenţie specială va fi acordată evoluţiilor securităţii regionale, europene şi euroatlantice, generate de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Cei doi şefi de stat vor aborda, în context, sprijinul acordat Ucrainei şi refugiaţilor ucraineni, securitatea energetică, măsurile de consolidare a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice, coordonarea poziţiilor în plan regional, european şi în pregătirea Summitului NATO de la Madrid. Totodată, agenda de discuţii va cuprinde aspectele legate de sprijinul activ şi cuprinzător de care au nevoie, în contextul regional actual, statele din Vecinătatea Uniunii Europene, în special Republica Moldova, Georgia şi statele din Balcanii de Vest, inclusiv susţinerea integrării europene a acestora, a mai precizat Administraţia Prezidenţială. De asemenea, preşedintele Germaniei va avea o întrevedere şi cu premierul Nicolae Ciucă, la Palatul Victoria.

Prețul barilului de petrol în continuă creștere(sursa: Pixabay)
Internațional

Germania este capabilă să suporte un embargo petrolier

Germania este capabilă să suporte un embargo petrolier. Germania ar fi capabilă să facă față unui embargou al UE asupra importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul acestui an, chiar dacă o oprire ar putea duce la penurie, a declarat luni ministrul german al Economiei, Robert Habeck, părând să se pronunțe în favoarea unei interdicții. Doi diplomați ai Uniunii Europene au declarat anterior că blocul comunitar înclină spre o interdicție a importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul anului, ca parte a celui de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina. Miniștrii energiei din UE vor discuta propunerea de interzicere a petrolului în cursul zilei de luni la Bruxelles. Germania este capabilă să suporte un embargo petrolier "Am reușit să ajungem la o situație în care Germania este capabilă să suporte un embargo petrolier", a declarat Habeck într-o conferință de presă. "Acest lucru înseamnă că nu va fi fără consecințe". Luna trecută, Germania a redus cota de petrol rusesc la 25% din totalul importurilor, de la 35% înainte de invazie, potrivit Reuters. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Habeck a declarat că principala provocare pentru Germania este de a găsi livrări alternative de petrol către o rafinărie din Schwedt, operată de compania de stat rusă Rosneft, care aprovizionează regiunile din estul Germaniei, precum și zona metropolitană a Berlinului. Aceste zone s-ar putea confrunta cu o penurie de aprovizionare în cazul unui embargo al UE, dacă Germania nu poate asigura importuri alternative de petrol până la sfârșitul anului, a declarat Habeck. "Încă nu avem o soluție pentru rafinăria din Schwedt", a declarat Habeck. "Nu putem garanta că aprovizionarea va fi continuă. Cu siguranță vor exista creșteri de prețuri și vor fi unele întreruperi. Dar asta nu înseamnă că vom aluneca într-o criză a petrolului". Un consilier al cancelarului Olaf Scholz a declarat pentru Financial Times, în comentarii publicate duminică, că Germania a susținut embargoul planificat de UE asupra petrolului rusesc, dar a dorit câteva luni în plus pentru a asigura alternative.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră