marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: geopolitică

2 articole
Internațional

Topirea gheții din Antarctica dezvăluie resurse minerale și poate declanșa tensiuni internaționale

Pe măsură ce gheața Antarcticii se retrage, nu ies la suprafață doar munți și văi ascunse de milenii, ci și mize geopolitice uriașe. Un studiu recent avertizează că accesul la resurse minerale ar putea reaprinde competiția între state și chiar forța renegocierea tratatelor internaționale. Topirea Antarcticii, miză geopolitică Un studiu publicat în revista Nature Climate Change arată că încălzirea climatică ar putea dezgheța în Antarctica o porţiune de teren de mărimea Pennsylvaniei, până în anul 2300, ceea ce ar putea remodela drastic geopolitica antarctică, precum şi geografia continentulu. Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD Această evoluție ar putea schimba nu doar aspectul fizic al continentului înghețat, ci și echilibrul geopolitic global, prin deschiderea accesului către resurse naturale valoroase. Studiul este primul care integrează fenomenul de ajustare izostatică glaciară în proiecțiile privind apariția terenurilor fără gheață. Acest proces descrie modul în care solul se ridică treptat după topirea calotelor glaciare masive. Cercetarea, coordonată de geofiziciana Erica Lucas de la Universitatea din California, Santa Cruz, aduce o perspectivă mai complexă asupra transformărilor Antarcticii. Pe măsură ce gheața se retrage, terenul ascuns iese la suprafață, iar interesul pentru resursele minerale ar putea crește semnificativ. Resursele valoroase de sub gheață Sub calota glaciară se află un relief surprinzător de divers: munți, văi, canioane și chiar vulcani. Odată cu încălzirea globală, aceste structuri devin tot mai expuse. Potrivit cercetătorilor, zonele care ar putea deveni accesibile conțin resurse importante precum: cupru, aur, argint, fier și platină. Acestea sunt minerale esențiale pentru industrie și tehnologii moderne, ceea ce ar putea transforma Antarctica într-un punct de interes strategic. Noi proiecții: cât teren ar putea deveni accesibil Studiul estimează că până în anul 2300 vor apărea: - 120.610 km² de teren (scenariu de topire ridicată) - 36.381 km² (scenariu mediu) - 149 km² (scenariu scăzut) „Ştim că am avut retragerea gheţii în ultimele două decenii”, a declarat Erica Lucas, subliniind că aceste estimări nu sunt surprinzătoare în contextul actual al schimbărilor climatice. Modelele utilizate includ factori noi, precum modificările nivelului mării, grosimea litosferei, efectele gravitaționale ale calotei glaciare. Cine va controla resursele Antarcticii Cele mai mari suprafețe de teren emergent sunt estimate să apară în zone revendicate de Argentina, Chile și Regatul Unit. Aceste teritorii coincid și cu zone bogate în resurse minerale, ceea ce ar putea amplifica tensiunile internaționale. În prezent, exploatarea comercială este interzisă prin Tratatul Antarctic, care permite doar activități științifice legate de resurse. 2048, anul care ar putea schimba regulile jocului Un moment-cheie este anul 2048, când semnatarii tratatului vor putea solicita revizuirea protocolului de mediu. Dacă accesul la resurse devine mai ușor, statele cu revendicări teritoriale ar putea avea motive puternice să renegocieze regulile actuale. Între competiție și cooperare Autorii studiului avertizează că aceste transformări ar putea pune presiune pe cadrul juridic internațional. „Aceasta este o evaluare corectă”, a declarat Tim Stephens, profesor de drept internațional la Universitatea din Sydney. Totuși, el temperează scenariile alarmiste: „Cu toate acestea, este puţin probabil ca apariţia terenului fără gheaţă, proiectată de noul studiu, să declanşeze de la sine o schimbare majoră a guvernării Antarcticii.” În plus, condițiile extreme rămân un obstacol major: „Continentul va rămâne în continuare un mediu foarte dificil pentru extracţia resurselor minerale”.

Topirea Antarcticii dezvăluie zăcăminte de aur (sursa: Pexels/ArcticDesire.com Polarreisen)
Dialoguri europene: cultura în fața războiului (sursa: institutfrancais.ro)
Eveniment

Dialoguri europene la București: cultura și geopolitica, față în față cu războiul

Dialoguri europene: cultura în fața războiului. Bucureștiul devine, în perioada 3–5 iunie, gazda unora dintre cele mai importante voci din cultura, filosofia, geopolitica și jurnalismul internațional. Sub titlul „În fața războiului – Dialoguri europene”, evenimentul organizat de Institutul Francez din România aduce în prim-plan teme esențiale pentru viitorul Europei, în contextul conflictului din Ucraina și al noilor provocări globale. Dialoguri europene: cultura în fața războiului Evenimentul reunește personalități din diplomație, economie, arte, sociologie, istorie și comunicare, care vor participa la mese rotunde, dezbateri, proiecții de film și ateliere. Citește și: Sondaj INSCOP: PNL este umăr la umăr cu PSD, dar AUR are mai mult decât ambele partide Printre invitați se numără ambasadori, cercetători de prestigiu și gânditori internaționali, precum: David Cadier (Franța) – expert în apărare pentru Europa de Est, IRSEM, Paris Kinga Torbicka (Polonia) – politolog, cercetător în geopolitică la Universitatea din Varșovia Maud Quessard (Franța) – specialistă în politica externă americană, IRSEM Sylvie Matelly – economist, director adjunct la Institutul Jacques Delors Arthur Banga (Coasta de Fildeș) – istoric, director FIDEMO Anne Muxel – sociolog, cercetătoare la Sciences Po Thorniké Gordadzé (Georgia) – fost ministru, expert în relații UE Constantin Sigov (Ucraina) – filosof, apropiat de Paul Ricoeur și Charles Taylor David Colon – specialist în război informațional și propagandă Timothée Truelle – diplomat european, UE Deschidere oficială cu participarea ambasadorilor Franței și Armeniei Evenimentul va fi deschis de E.S. Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în România, alături de E.S. Tygran Galstyan, ambasadorul Armeniei. Aceștia vor participa la sesiunile inaugurale ale meselor rotunde. Din partea română, vor participa: Sergiu Mișcoiu – profesor UBB, specialist în studii europene Antonia Colibășanu – expertă în relații economice internaționale Elena Mârzac – directoare, Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare Irina-Raluca Zidaru – director MAE pentru amenințări hibride Violeta Nicolescu – director la Ministerul Apărării Naționale Generalul maior (r) Paul Hurmuz – fost oficial NATO Moderatori de prestigiu: ARTE, France Culture, Reporteri fără Frontiere Dialogurile vor fi moderate de jurnaliști recunoscuți la nivel internațional, precum:  Émilie Aubry (ARTE) Fabien Cazenave (Ouest-France) Frédéric Martel (France Culture) Léna Mauger (Kometa) Jeanne Cavelier (Reporteri fără Frontiere) Arta ca formă de rezistență Componenta artistică a evenimentului include participarea regizoarei Olga Gibelinda, autoarea filmului Queens of Joy, o producție care abordează temele identității, incluziunii și rezilienței în vremuri de război. Membră a Academiilor de Film din Ucraina și Europa, Gibelinda este și pilot de avion și a activat în centrele umanitare în primele luni ale invaziei ruse. Ateliere pentru tineri Evenimentul include o componentă formativă destinată tinerilor din universități europene și românești. Sub coordonarea jurnalistului Benjamin Ribout și a experților de la Reset!, participanții vor lua parte la ateliere de reflecție critică și creație media. Un spațiu pentru idei „În fața războiului – Dialoguri europene” este mai mult decât o serie de evenimente: este o platformă de reflecție comună, în care ideile se întâlnesc cu acțiunea. Scopul? O Europă mai unită, mai democratică, mai rezilientă. Accesul este gratuit, iar programul complet poate fi consultat aici: bit.ly/4k6LW4A Parteneri internaționali: ARTE, RSF, Le Grand Continent, Sciences Po Rennes, Université Paris 8, Kometa, Université de Reims, Ouest-France Parteneri români: Universitatea din București, UBB Cluj, Liceul francez „Anne de Noailles”, BRD, Reset!, Kyralina, Cartooning for Peace, Rezidența9, CEREFREA Parteneri media: RFI România, TVR Cultural, Radio România Cultural, Observator cultural, Revista 22, InPolitics

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră