Economie
De ce au crescut taxele locale (Guvern). Ciucă și Ciolacu știau că e nevoie, au amânat politic
Guvernul a transmis, duminică, o serie de precizări oficiale privind decizia de majorare a impozitelor și taxelor locale aplicate clădirilor, terenurilor și autovehiculelor.
Executivul susține că măsura a devenit inevitabilă din cauza gradului scăzut de colectare, a neactualizării impozitelor cu rata inflației și a pierderilor semnificative de venituri înregistrate de autoritățile locale.
De ce a fost necesară reforma impozitării proprietății
Potrivit estimărilor Guvernului, noile reguli fiscale vor genera venituri suplimentare de aproximativ 3,7 miliarde de lei în anul 2026, bani care vor rămâne integral la bugetele locale.
Citește și: Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense
Executivul arată că România se afla printre statele europene cu cele mai mici venituri din impozitarea proprietăților, cu doar 0,55% din PIB, față de media UE de 1,85%.
În plus, existau:
- diferențe majore de impozitare între localități;
- impozite care nu reflectau valoarea reală a clădirilor;
- o rată de neîncasare de peste 30%;
- lipsa actualizării cu inflația.
„Peste o treime din impozite nu erau încasate, ceea ce a generat pierderi importante de venituri, inechități între contribuabili și o presiune tot mai mare asupra bugetului național”, subliniază Guvernul.
Guvernul precizează că toate sumele colectate din impozite și taxe locale rămân la bugetele autorităților locale, în condițiile în care bugetul de stat nu mai poate susține transferuri suplimentare din cauza deficitului bugetar.
Angajamente asumate prin PNRR
Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021–2022, prin:
- Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR);
- negocierile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar;
- Planul fiscal-bugetar structural pe termen mediu;
- angajamentul guvernamental aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2025.
Guvernul recunoaște că decizia a fost amânată de mai multe guverne, iar lipsa asumării a pus în pericol accesarea unor fonduri europene importante, inclusiv cererile de plată 4 și 5 din PNRR, estimate între 300 și 500 de milioane de euro.
Întârzieri și probleme de implementare
Executivul explică faptul că intrarea în vigoare a măsurilor a fost întârziată de:
- decizii ale Curții Constituționale;
- atacuri formulate de opoziție;
- proceduri legale subsecvente.
Adoptarea actului normativ la 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt de aplicare, a generat dificultăți pentru administrațiile locale, inclusiv:
- sincope la platforma ghișeul.ro;
- erori de calcul ale deciziilor de impunere;
- diferențe de aplicare între unitățile administrativ-teritoriale.
Guvernul susține că aceste disfuncționalități sunt în curs de remediere.
Cât cresc veniturile din impozitele pe proprietate în 2026
Aplicarea noilor cuantumuri va conduce, potrivit estimărilor oficiale, la o creștere de peste 30% a veniturilor din impozite pe proprietate în 2026, respectiv:
+1,42 miliarde lei din impozitele pe clădiri;
+1,09 miliarde lei din impozitele pe terenuri;
+1,18 miliarde lei din impozitarea autovehiculelor.
Actualizarea bazei de impozitare și tranziția către valoarea de piață
Guvernul precizează că se elimină utilizarea unor valori istorice depășite. Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată ca etapă intermediară, până la introducerea impozitării la valoarea de piață, prevăzută pentru 1 ianuarie 2027.
Valoarea impozabilă de referință ajunge la 2.677 lei/mp (aproximativ 535 euro/mp), reprezentând un cost mediu național de construire pentru o locuință cu finisaje standard, fără TVA, teren sau marja dezvoltatorului.
Eliminarea scutirilor și limitarea facilităților fiscale
Executivul anunță eliminarea scutirilor considerate nejustificate, în conformitate cu PNRR și recomandările Băncii Mondiale.
Facilitățile fiscale pot fi acordate de autoritățile locale doar în mod țintit și în limita a 5% din veniturile colectate în anul anterior.
Totodată, autoritățile locale își păstrează competența de a stabili cotele de impozitare, însă nu sub nivelul anului 2025.
De ce pot apărea creșteri peste media de 70%
Guvernul estimează o majorare medie a impozitelor de 70–80%, însă avertizează că, în anumite cazuri, creșterea poate fi mai mare din cauza:
eliminării reducerilor pentru vechimea clădirilor;
actualizării bazei de impozitare;
majorării cotelor de impozitare de către autoritățile locale.
Noua legislație elimină reduceri precum:
până la 50% pentru clădiri mai vechi de 100 de ani;
30% pentru clădiri de 50–100 de ani;
10% pentru clădiri de 30–50 de ani.
Impozitarea autovehiculelor
Sistemul de impozitare a autovehiculelor rămâne bazat pe capacitatea cilindrică, exprimată în fracțiuni de 200 cmc, pentru a asigura continuitate administrativă.
Modificarea vizează valorile aplicate, care sunt diferențiate în funcție de norma de poluare Euro, astfel încât vehiculele mai poluante să fie impozitate mai sever.
Autoturismele hibride și criteriul emisiilor CO₂
Guvernul precizează că, potrivit Comisiei Europene, categoria generică „hibrid” nu este suficientă pentru acordarea unor facilități fiscale. Diferențierea trebuie să se bazeze pe emisii reale de CO₂, sub pragul de 50 g/km, conform cerințelor PNRR.
Această abordare urmărește internalizarea costurilor de mediu și orientarea consumatorilor către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unor taxe noi și fără riscuri administrative suplimentare.
