EXCLUSIV Cine este mogulul de presă care urma să fie naș la nunta lui Ciolacu cu Docuz - surse. Ciolacu a anunțat că nunta se amână
Mogulul penal Radu Budeanu urma să fie naș la nunta fostului premier Marcel Ciolacu, care dorea să se recăsătorească cu fosta doamnă Negoiță, Sorina Docuz, afirmă surse politice. Dar nunta a fost amânată, iar Ciolacu a spus, azi, pentru G4Media, că „rămânem în probe o perioadă”. Ulterior, el a declarat la Digi 24: „Rămânem asumați împreună, după modelul prezidențial”. Diferența de vârstă între Ciolacu și Docuz este de 23 de ani. Citește și: VIDEO Băluță, apariție la cheful lui Simonis alături de noua sa parteneră: tânăra, „montată” de Băluță într-o companie publică. Cenzură masivă în presă UPDATE: Radu Budeanu solicită Defapt.ro să șteargă acest articol și „eliminarea oricaror referinte asociate numelui meu din motoarele de cautare interne”. „Informatia pe care o vehiculati, respectiv aceea ca as urma sa fiunasul de cununie al lui Marcel Ciolacu al Sorinei Docuz, este falsa si nu are niciun suport probator”, susține Budeanu. „Consider ca includerea numelui meu in materialul dumneavoastra jurnalistic a fost facuta in contextul unei dezbateri publice ce nu m-a vizat si nu m-a privit, fiind realizata cu scopul exclusiv al prejudicierii imaginii si reputatiei subsemnatului”, mai scrie Budeanu, fără să explice de ce a fi nașul de cununie al lui Ciolacu i-ar prejudicia imaginea și reputația. ARTICOLUL INIȚIAL Decizia lui Ciolacu de a-și amâna nunta vine după scandalul generat de petrecere ostentativă organizată de Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, la botezul celui de-al treilea copil. Ciolacu, acum președinte al Consiliului Județean Buzău, a venit la această petrecere alături de Docuz, aceasta fiind prima lor apariție publică asumată. Fostul președinte al PSD ar fi divorțat de prima sa soție. G4Media este parte a trustului de presă controlat de Radu Budeanu, publicația fiind cumpărată în august 2025. Ciolacu a dat mai multe declarații în exclusivitate la G4Media, în ultimele zile: aici a oferit informația că haina de chinchilla cu care Sorina Docuz s-a afișat la botezul copilului lui Simonis a fost cumpărată de la un bazar din Istanbul, cu 500 de euro, deci nu costa 13.000 de euro, și aici a anunțat că își amână nunta. Gândul, atent să nu-l acuzăm pe Ciolacu că are prea mulți bani Tot azi, Gândul, publicație tot din trustul Radu Budeanu, a publicat o filmare chiar de la magazinul din Istanbul de unde ar fi provenit haina de blană a lui Docuz. Filmarea îi este evident favorabilă lui Ciolacu, apărat astfel de acuzația că ar putea cumpăra haine de peste zece mii de euro. Budeanu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul mitei pentru Hidroelectrica. În iulie 2020, omul de afaceri Budeanu a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii anticorupție în dosarul Hidroelectrica. Radu Budeanu a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare, după ce a recunoscut că în 2011 i-a dat mită fostului ministru al dezvoltării, Elena Udrea, 3,8 milioane de dolari din partea unui om de afaceri. În iunie 2021, jurnalistul Cătălin Tolontan a scris că Radu Budeanu ar fi făcut în 2020 o ofertă pentru cumpărarea publicațiilor Libertatea și Gazeta Sporturilor, dar trustul elvețian Ringier a refuzat. Omul de afaceri deține ARCMEDIA (cunoscut anterior și sub numele de grupul Titluri Quality), care are în portofoliu peste 20 de publicații și platforme media. Printre acestea se află G4Media, Gândul și agenția de știri Mediafax (inclusiv site-ul, fluxul de știri și agenția foto), Economedia (gestionată prin platforma Economedia Global Journalism), ProSport, tabloidele CanCan și Ciao, Promotor, Descoperă, Ce se întâmplă doctore? (CSID), Go4IT și Apropo TV. Cine este Sorina Docuz: ea poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu primarul PSD Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani s-a recăsătorit cu „Mădălin de la Giurgiu”. După un an a divorțat și de acesta. Fiecare dintre aceste căsătorii i-a adus și un copil. În 2017, ea a divorțat de Negoiță, cu care avea un copil. Gabriela Firea și Florentin Pandele au fost nașii acestui copil, Cezar Vlad, pe care l-au botezat în februarie 2014. Sorina Docuz este cu 23 de ani mai tânără decât Ciolacu. Ce ne-a scris Radu Budeanu „Stimați domni / Stimate doamne, Subsemnatul BUDEANU RADU IOAN, cu domiciliul în București, B-dul Primăverii, nr. 14, sector 1, CNP 1791222460154 și cu domiciliul ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură la avocații noștri COMAN și FUDULI SCA, cu sediul în București, Str. Lt. Av. Marcel Andreescu nr. 59, etaj 3, Sector 1, e-mail: [email protected], vă adresez prezenta NOTIFICARE Prin care solicit ca, în termen de maximum 2 zile de la primirea prezentei, să procedați la: Ștergerea articolului intitulat „EXCLUSIV Cine este mogulul de presă care urma să fie naş la nunta lui Ciolacu cu Docuz - surse. Ciolacu a anunțat că nunta se amână”, publicat pe pagina www.defapt.ro la data de 02.11.2026, ora 19:11, redactat de Mircea Marian, disponibil la următorul link: https://defapt.ro; Eliminarea oricăror referințe asociate numelui meu din motoarele de căutare interne; Confirmarea în scris a îndeplinirii acestor măsuri. Precizez că solicit ștergerea/eliminarea materialului mai sus menționat întrucât informația pe care o vehiculați, respectiv aceea că aș urma să fiu nașul de cununie al lui Marcel Ciolacu și al Sorinei Docuz, este falsă și nu are niciun suport probator. După cum se poate constata, afirmația este formulată și prezentată ca o situație de fapt certă, neexistând nici măcar o formă condițională și neputându-se încadra nici în categoria judecăților de valoare. Consider că includerea numelui meu în materialul dumneavoastră jurnalistic a fost făcută în contextul unei dezbateri publice ce nu m-a vizat și nu m-a privit, fiind realizată cu scopul exclusiv al prejudicierii imaginii și reputației subsemnatului. Nu în ultimul rând, menționez că articolul publicat la data de 02.11.2026 face parte dintr-o veritabilă campanie de denigrare pe care o promovați împotriva subsemnatului, pe parcursul timpului fiind redactate o serie întreagă de alte materiale ce conțin acuze nefondate, formulate într-o manieră peiorativă la adresa mea cu scopul afectării drepturilor mele nepatrimoniale. Cel de-al doilea motiv al formulării prezentei notificări este fundamentat pe dispozițiile art. 17 din Regulamentul UE nr. 679/27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei nr. 95/46/CE care consacră dreptul la ștergerea datelor („dreptul de a fi uitat”), precum și dispozițiile art. 252 și art. 253 NCC care reglementează mijloacele de apărare pe care persoana fizică le are la îndemână pentru a stopa săvârșirea faptei ilicite prin care se aduc atingeri drepturilor sale nepatrimoniale. Cu titlu prealabil, menționez că dreptul la ștergerea datelor nu a apărut odată cu RGPD, ci a fost conturat progresiv în jurisprudența CJUE, ca o necesitate a existenței unui echilibru între viața privată și libertatea de exprimare. Momentul de referință îl constituie hotărârea CJUE din anul 2014, pronunțată în cauza C-131/12 - Google Spain SL și Google Inc. vs. Agencia Española de Protección de Datos (AEPD) și Mario Costeja González. În prezent, așa cum am menționat mai sus, dreptul de a fi uitat este consacrat de dispozițiile art. 17 din Regulamentul (UE) nr. 2016/679, drept ce implicia obligația corelativă a operatorului de a șterge datele cu caracter personal, fără întârzieri. Un alt aspect extrem de important este acela că dreptul de a fi uitat nu funcționează ca un „drept la cenzură”, ci ca un mecanism de reechilibrare a raportului dintre trecutul conturat în spațiul digital și realitatea actuală a persoanei în cauză. Astfel, menționez că în calitate de operator de date cu caracter personal, urmează să dați aplicare dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. a) RGPD, având în vedere faptul că datele cu caracter personal din cuprinsul materialelor nu mai sunt necesare pentru îndeplinirea scopurilor pentru care au fost colectate sau prelucrate. Scopul inițial al prelucrării, respectiv informarea publicului cu privire la evoluția dosarului penal în care am fost anchetat, s-a epuizat definitiv. Subsemnatul menționez că situația cauzei penale în care am fost condamnat prezentată în articolul ce face obiectul prezentei notificări a avut un caracter temporar care a încetat, iar evoluția ulterioară a cauzei nu mai justifică menținerea informațiilor în forma actuală. În acest sens, arăt că prin Sentința penală nr. 952/26.08.2020 pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală în dosarul nr. 18098/3/2020, sentință rămasă definitivă prin neapelare, instanța a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de subsemnatul cu Direcția Națională Anticorupție - Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență și a stabilit o pedeapsă de doi ani închisoare cu suspendare, pe un termen de încercare de 4 ani. Menționez că termenul de încercare de 4 ani s-a împlinit în integralitate, fără a interveni cauze de revocare sau anulare a suspendării executării pedepsei. În aceste condiții, operează efectele reabilitării de drept, în sensul înlăturării consecințelor condamnării și reintegrării depline a persoanei în societate. În prezent, subsemnatul nu mai figurez cu antecedente penale, iar certificatul de cazier judiciar pe care îl anexez prezentei notificări dovedește pe deplin această situație. În acest sens, precizez că menținerea unei asocieri publice actuale cu fapta penală sancționată contravine finalității instituției reabilitării, aceea de a permite reintegrarea socială, profesională și reputațională, fără perpetuarea stigmatizării. În cauza Hurbain împotriva Belgiei (cererea nr. 57292/16), CEDO a stabilit că menținerea articolului online în care se menționa numele complet al unei persoane ce fusese condamnată pentru o faptă penală în anul 1994 ar putea provoca un prejudiciu nedefinit și grav reputației persoanei, oferindu-i un „cazier judiciar virtual” atunci când nu numai că își ispășise deja pedeapsa, după o condamnare definitivă, ci a fost, de asemenea, reabilitat. Mai mult, chiar și în situația unei soluții de condamnare, CJUE a stabilit în cauza C-136/17 GC că: „Dispozițiile Directivei 95/46 trebuie interpretate în sensul că, pe de o parte, informațiile referitoare la o procedură judiciară căreia i-a făcut obiectul o persoană fizică, precum și, dacă este cazul, cele referitoare la condamnarea care a rezultat din aceasta constituie date referitoare la «infracțiuni» și la «condamnări penale», în sensul articolului 8 alineatul (5) din această directivă și, pe de altă parte, operatorul unui motor de căutare este obligat să admită o cerere de dezindexare privind linkuri către pagini web pe care figurează asemenea informații atunci când aceste informații se referă la o etapă anterioară a procedurii judiciare în cauză și nu mai corespund, ținând seama de desfășurarea acesteia, situației actuale, în măsura în care se constată, în cadrul verificării motivelor de interes public major vizate la articolul 8 alineatul (4) din directiva menționată că, având în vedere ansamblul împrejurărilor speței, drepturile fundamentale ale persoanei vizate, garantate de articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prevalează asupra celor ale utilizatorilor de internet potențial interesați, protejate de articolul 11 din această cartă.” În egală măsură, informațiile prezentate în materialul video ce face obiectul notificării sunt incorecte și neconforme chiar în raport de situația dosarului penal la care faceți referire, în sensul că sugerează implicarea mea în săvârșirea unor infracțiuni precum dare/luare de mită. Or, subsemnatul nu am fost niciodată anchetat, audiat în calitate de suspect sau inculpat, trimis în judecată ori condamnat pentru astfel de fapte. Așa cum rezultă în mod clar din dispozitivul sentinței penale amintite mai sus, dosarul penal la care se face referire în articolul publicat pe site-ul www.defapt.ro a vizat exclusiv infracțiunea de complicitate la cumpărare de influență, fiind soluționat prin încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției. Or, prin modul de prezentare a informației, materialul induce ideea că aș fi fost vizat de o sferă largă de activități infracționale, deși, în realitate, singura faptă avută în vedere în cadrul dosarului penal este aceea de complicitate la cumpărare de influență. Extinderea nejustificată a cadrului dosarului penal către alte infracțiuni, pentru care nu a existat niciodată vreo anchetă, reprezintă o denaturare gravă a situației, iar prezentarea informațiilor din articolul menționat perpetuează în mod continuu ideea falsă că aș fi fost implicat în săvârșirea unor infracțiuni grave pentru care, în realitate, nu am fost niciodată investigat și, cu atât mai puțin, condamnat. Această asociere greșită este de natură să afecteze în mod grav drepturile mele nepatrimoniale, respectiv dreptul la imagine, reputația profesională și viața privată. În aceste condiții, în temeiul dispozițiilor art. 17 din Regulamentul (UE) 2016/679 ce reglementează dreptul la ștergere, precum și a dispozițiilor art. 252 și 253 NCC, ce reglementează mijloacele de apărare pe care persoana fizică le are la îndemână pentru a stopa săvârșirea faptei ilicite prin care se aduc prejudicii drepturilor nepatrimoniale ale subsemnatului, vă solicit: Ștergerea completă a articolului de pe toate platformele pe care le gestionați și/sau controlați; Eliminarea oricăror referințe asociate numelui meu din motoarele de căutare interne și Confirmarea în scris a îndeplinirii acestor măsuri în termen de 2 zile de la primirea prezentei” Budeanu a transmis și certificat de cazier judiciar, marcat „Confidențial”.
