joi 09 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

dobanzi penalizatoare

3 articole
Politică

7 zile până când Savonea va obliga contribuabilii să plătească judecătorilor 4,8 miliarde de lei. Penalitățile în caz de neplată, cămătărești

Mai sunt doar șapte zile până când Înalta Curte de Casație și Justiție va judeca procesul în care chiar Înalta Curte de Casație și Justiție cere Guvernului să plătească imediat 4,8 miliarde de lei pentru salariile magistraților. Citește și: EXCLUSIV Pensionara lui Marian Neacșu, 112.000 de euro net anual de la ROMATSA și Loteria Română. Constanța Coman, sinecuristă în serie Acest proces a fost inițiat de ÎCCJ în martie 2026. Cu mare celeritate, el a fost judecat la Curtea de Apel București, care a dat câștig de cauză ÎCCJ, la 5 mai 2026. Ministerul de Finanțe a făcut recurs, iar acesta se va judeca la 9 iulie la ÎCCJ.  Azi, într-un gest fără precedent, Guvernul a sesizat CCR “cu un posibil conflict juridic de natură constituțională ivit între Guvernul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte“.  Imediat, Înalta Curte a contestat dreptul guvernului de a sesiza CCR pe motiv că are puteri limitate ca urmare a demiterii prin moțiunea de cenzură.  ICCJ cere dobanzi de 365% pe an Ce cere Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit unei note care s-a aflat azi pe ordinea de zi a Guvernului: “Finanțarea drepturilor salariale restante ale magistraților și ale celorlalte categorii de personal îndreptățite, stabilite prin titluri executorii scadente în anul 2026, în cuantum total de aproximativ 4,8 miliarde lei“. Ministerul de Finanțe arată că ÎCCJ nu a explicat cum a calculat această sumă. Penalitate de 1% pe fiecare zi de întârziere, calculată asupra valorii obligației. Raportat la un cuantum al titlurilor de ordinul a 4,8 miliarde lei, penalitatea poate atinge aproximativ 48–50 milioane lei pe zi, respectiv în jur de 9 milioane euro pe zi. Amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, aplicată Guvernului și Ministerului Finanțelor care se face venit la bugetul de stat – aproximativ 800–810 lei pe zi. Dobânzi legale penalizatoare aferente sumelor neachitate (la nivelul ratei dobânzii de referință a BNR – 6,5% pe an în iunie 2026 – majorată cu 4 puncte procentuale, respectiv cca. 10,5% pe an). Pentru un debit de ordinul a 4–4,8 miliarde lei, dobânda se ridică la aproximativ 420–470 milioane lei pe an, respectiv circa 1,2 milioane lei pe zi, și se adaugă continuu la debitul principal, majorând expunerea pe măsura prelungirii neexecutării. Actualizarea cu indicele prețurilor de consum (IPC) a sumelor, în faza de executare silită, potrivit art. 628 din C Cheltuieli de executare silită, precum și cheltuieli cu onorariile avocațiale, în faza de executare. “Dincolo de dimensiunea constituțională, soluția are potențial de precedent pentru toți ordonatorii principali de credite. Dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de sumele alocate prin legea bugetului ar putea obține, pe calea contenciosului administrativ, obligarea Ministerului Finanțelor la suplimentarea propriului buget, sub presiunea penalităților zilnice“, mai arată Guvernul. 

7 zile până când Savonea va obliga contribuabilii să plătească judecătorilor 4,8 miliarde de lei. Penalitățile în caz de neplată, cămătărești
Guvernul Ciolacu n-a plătit contribuția la fondul UE pentru Ucraina, iar România riscă dobânzi penalizatoare consistente
Politică

Guvernul Ciolacu n-a plătit contribuția la fondul UE pentru Ucraina, iar România riscă dobânzi penalizatoare consistente

Guvernul Ciolacu n-a plătit contribuția la fondul UE pentru Ucraina, iar România riscă dobânzi penalizatoare consistente, arată ministerul de Externe, care face apel la fondul de rezervă pentru a achita această obligație. Dobânzile ar fi de  3.181 EUR/zi și s-ar aplica de la 13 mai.  Citește și: Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune, recunosc Finanțele. Motivele: deficitul uriaș și amânarea reformelor Guvernul n-a plătit contribuția la fondul UE pentru Ucraina „Pe 14 martie 2025 a fost emisă înștiințarea de plată nr. 4440250038 pentru plata cotizației României la Instrumentul European pentru Pace / European Peace Facility (EPF) pentru bugetul Pilonului II - Măsuri de asistență pentru anul 2025 (Second  Call for Contributions - 2025), în valoare de 18,620,879.82 EUR. Aceasta reprezintă cotizație obligatorie asumată de România, alături de toate celelalte state membre UE, în temeiul Deciziei (PESC) 2021/509 (OJ L 102, 24.03.2021, p. 14-62) (Decizia EPF), pe întreaga durată a participării României la acţiunile derulate de către Uniunea Europeană prin Instrumentul European pentru Pace, în cadrul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 (...) Termenul de plată este 14 aprilie 2025. În conformitate cu articolul 31 din 31 CD 509/2021, perioada de grație pentru plata contribuției fără dobândă penalizatoare este de 30 de zile de la termenul indicat în înștiințarea de plată, sens în care se impune realizarea tuturor demersurilor necesare pentru asigurarea efectuării plății până cel târziu la data de 13 mai 2025. În caz de neplată, după această dată vor fi calculate dobânzi penalizatoare în cuantum de 3.181 EUR/zi., până la efectuarea integrală a plății.   În contextul actual de securitate regională, cotizația la Instrumentul European pentru Pace are în vedere, cu precădere, întărirea capacității Ucrainei de instruire a forțelor sale armate, a capacității de apărare și a rezilienței sale”, explică ministerul de Externe.  Azi, guvernul Predoiu ar urma să scoată din fondul de rezervă al Guvernului suma de 93.104 mii lei pentru a plăti această contribuție. 

EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare
Eveniment

EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare

În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile retroactiv. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), controversata Alina Corbu, a emis, la 27 septembrie 2023, un ordin prin care stabilește recalcularea salariilor judecătorilor de la toate instanțele - judecătorii, tribunale, curți de apel - precum și a asistenților judiciari în funcție de o așa-numită „valoare de referință sectorială” majorată, de 605,225 lei. Noile salarii se vor calcula însă retroactiv, începând cu 2022. Din 2018 până acum, Alina Corbu a obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Judecătorii și-au mărit salariile retroactiv Presa arăta, în primăvară, că doar salariile celor de la Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ), procurorii Parchetului General (PG) precum și angajații Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ar urma să primească salarii majorate cu 25%, recalculate retroactiv, pe ultimii cinci ani, adică din 2018. Această măsură avea la bază creșterea așa-numitei „valori de referință sectorială” la 605,225 lei, față de circa 484 de lei. Ordinul emis, azi, de Alina Corbu se referă la judecătorii și asistenții judiciari de la instanțele inferioare ÎCCJ. Noile salarii se stabilesc retroactiv, de la 30 decembrie 2021. Ordinul prevede că: „Sumele care reprezintă diferența dintre drepturile salariale stabilite potrivit prezentului ordin și drepturile salariale aflate în plată începând cu 30 decembrie 2021, conform Ordinului ministrului justiției 6245//C din 30 decembrie 2021, se actualizează cu indicele de inflație, la acesta adăugându-se dobândă legală penalizatoare”. În expunerea de motive la acest ordin, Alina Corbu invocă, printre altele, o sentință a Tribunalului Dâmbovița. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău O interpelare parlamentară din mai 2023, formulată de deputata PSD Mirela Adomincăi, arăta că, în baza acestei majorări retroactive, magistrații pensionari cer acum recalcularea pensiilor. „Magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, scrie Adomnicăi către ministerul Justiției.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră