Motivul surprinzător pentru care Sorin Grindeanu refuză ca Delia Velculescu să fie viitorul premier
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, are un argument împotriva Deliei Velculescu, despre care presa a scris că ar putea fi propusă premier tehnocrat: nu o cunoaște, nu a a auzit de dânsa decât acum câteva zile. Velculescu este acum director adjunct și șefă a misiunii Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Africa de Sud. Ea a condus misiunile FMI în Grecia, Cipru, Slovenia și Africa de Sud. Citește și: Sebastian Ghiță primea indicații de la un agent rus cum s-o comprimită pe Maia Sandu - document Armenia Delia Velculescu nu trece testul de cunoștințe politice a lui Grindeanu „Ce ştie doamna despre politica din România şi cât e de ancorată? E de ajuns să vă spun că nu o cunosc. Eu v-am spus un profil şi nu vreau să discutăm personal, fiindcă n-am discutat personal niciodată”, a spus Grindeanu, la un interviu pentru Adevărul. El a spus că i-a prezentat lui Nicușor Dan profilul „impersonal” al unui premier: „Noi vrem un prim-ministru care în primul rând să fie un om de dialog, ceea ce n-am avut în acești 11 ani. (..) Dacă vrei să ai un guvern de coaliţie, în primul rând trebuie să discuţi foarte mult cu toate partidele care formează acea coaliţie. Şi am avut o coaliţie formată din patru partide parlamentare, plus un grup al minorităţilor. Asta ar fi prima calitate. A doua, să fie ancorat în realităţile româneşti. Să ştiţi că e foarte greu pentru cineva care ar veni cumva, paraşutat, fără să ştie specificul politic din România, că poţi să fii tehnocrat, dar să ştii arhitectura politică din România, dacă îţi lipseşte acest lucru e foarte greu să gestionezi un guvern politic. Şi cât de cât ar fi de dorit să aibă cunoştinţe economice, având în vedere minusul major pe care l-a avut Ilie Bolojan, din acest punct de vedere”. Delia Velculescu a promovat privatizări majore ale companiilor de stat în Grecia, Slovenia și Cipru. „Privatizarea reprezintă una dintre aceste surse de finanțare fără îndatorare, care poate aduce beneficii nu doar financiare, ci și economice, în sensul că poate conduce la servicii mai bune și costuri mai mici pentru consumator, eliminând în același timp necesitatea unui sprijin direct sau indirect din partea contribuabililor. Modalitățile de privatizare trebuie adaptate la circumstanțele specifice. De exemplu, monopolurile ar trebui reglementate în mod corespunzător, interesele publice trebuie luate în considerare în mod adecvat, iar serviciile pot fi separate pentru a răspunde nevoilor specifice ale pieței. În cele din urmă, succesul unui program de privatizare depinde de modul în care acesta își atinge obiectivele”, arăta ea, în 2013, într-o publicație cipriotă.
