Mine românești, redeschise cu ajutorul UE: nu se va extrage cărbune, ci grafit și cupru
Comisia Europeană a aprobat, la 9 octombrie 2026, a doua listă de proiecte strategice selectate în baza Actului european privind materiile prime critice. Cele 46 de proiecte noi sunt amplasate în 16 state membre, inclusiv România, și urmăresc consolidarea aprovizionării Uniunii Europene cu materiale necesare industriei bateriilor, tehnologiilor verzi, digitalizării, apărării și sectorului aerospațial. CE recunoaște 106 proiecte strategice Noua selecție ridică la 106 numărul total al proiectelor strategice recunoscute de Comisie. Prima listă, adoptată în martie 2025, cuprindea 47 de proiecte din UE, iar alte 13 proiecte situate în țări terțe și teritorii de peste mări au fost aprobate în iunie 2025. Statutul strategic indică importanța proiectelor pentru securitatea aprovizionării și funcționarea pieței interne. ec.europa.eu Dintre cele 46 de proiecte recente, opt sunt dedicate extracției, 11 prelucrării și 19 reciclării. Alte opt sunt integrate: trei combină extracția cu prelucrarea, iar cinci reunesc prelucrarea și reciclarea. Proiectele acoperă 15 dintre cele 17 materii prime considerate strategice de UE. Lista include șapte proiecte privind litiul, 12 pentru nichel, 10 pentru cobalt, cinci pentru mangan și patru pentru grafit. Alte proiecte vizează magneziul, tungstenul și elementele de pământuri rare. Reducerea dependenței de China Selecția este legată de obiectivele stabilite pentru 2030 prin Actul privind materiile prime critice. UE urmărește ca extracția internă să acopere cel puțin 10% din consumul anual, prelucrarea europeană cel puțin 40%, iar reciclarea cel puțin 25%. Totodată, Uniunea dorește să nu depindă, pentru mai mult de 65% din consumul unei materii strategice, de o singură țară terță. Potrivit estimărilor Comisiei, proiectele selectate ar putea permite atingerea integrală a obiectivelor de extracție pentru litiu, nichel, pământuri rare, magneziu și tungsten. Ele ar putea acoperi și obiectivele de prelucrare pentru litiu și pământuri rare, precum și țintele de reciclare pentru litiu, cobalt și pământuri rare. Sprijin pentru finanțare Candidaturile au fost analizate în funcție de contribuția la securitatea aprovizionării, fezabilitatea tehnică, standardele de mediu, sociale și de guvernanță și beneficiile transfrontaliere. Recunoașterea facilitează accesul la proceduri administrative mai rapide și la sprijin pentru finanțare, dar nu înlocuiește autorizațiile obligatorii și nici evaluările de mediu. Din proiectele selectate în 2025, 25 finalizaseră evaluarea impactului asupra mediului, iar 17 obținuseră autorizații de construire până în octombrie 2026. Pentru a doua rundă, Comisia a primit 102 candidaturi din 18 țări, dintre care 92 au fost evaluate cu experți externi. După lansarea planului RESourceEU, instituțiile și statele membre au mobilizat peste două miliarde de euro prin Fondul pentru inovare, ajutoare de stat și Banca Europeană de Investiții. Grafit și cupru din România Europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu a explicat care sunt avantajele pentru România. „Comisia Europeană a inclus două noi proiecte din România pe lista proiectelor strategice pentru aprovizionarea UE cu materii prime critice: reciclarea bateriilor electrice la Răcari, în județul Dâmbovița, și producția de magneziu la Beiuș, în județul Bihor. ℹ Europa depinde de importurile de magneziu, în special din China. Astfel de proiecte pot reduce această dependență. ℹ În total, Comisia Europeană a selectat acum 46 de proiecte din 16 țări ale UE. Selecția oferă proiectelor recunoaștere la nivel european și poate facilita autorizarea, accesul la finanțare și cooperarea industrială. ℹ În cadrul aceluiași efort european, România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană. ℹ În toamna anului 2024, am fost la mina abandonată din Baia de Fier și am atras atenția Comisiei Europene asupra acestei oportunități. În calitate de europarlamentar, am adresat Comisiei o întrebare referitoare la solicitarea de finanțare pentru exploatarea grafitului. Ulterior, în 2025, Comisia Europeană a selectat acest proiect pentru finanțare pe baza Actului european privind materiile critice. ℹ În luna august 2026, Guvernul Ilie Bolojan a scos perimetrele Cătălinu și Ungurelașu-Polovragi de pe lista celor care trebuiau închise. ℹ Tot în 2025, mina de cupru de la Rovina a fost inclusă pe lista proiectelor strategice în cadrul efortului european de asigurare a materiilor prime critice.”, a scris Motreanu pe Facebook.
