De la culturism la neuroștiință: creatina, suplimentul pentru bodybuilding care stimulează creierul
Creatina, un posibil stimulent pentru creier. Creatina este cunoscută în special în lumea sportului pentru rolul său în creșterea performanței fizice și a rezistenței în timpul exercițiilor. Cea mai utilizată formă este creatina monohidrat, preferată de culturisti. Însă cercetările recente sugerează că beneficiile creatinei ar putea depăși cu mult sala de sport. Ce este creatina și cum funcționează în organism Creatina este o substanță produsă natural de ficat, rinichi și pancreas, fiind stocată în special în mușchi și creier. Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Totuși, cantitatea generată de organism nu este suficientă, astfel că aportul alimentar — din carne sau pește gras — joacă un rol esențial. Creatina reglează energia celulară, iar suplimentarea poate sprijini diverse funcții fiziologice. Creatina, un posibil stimulent pentru creier Cercetările recente arată că suplimentarea cu creatină poate aduce beneficii cognitive, în special în condiții de stres, oboseală sau epuizare post-virală. Creatina ar putea ajuta la îmbunătățirea memoriei, a concentrării și chiar la ameliorarea simptomelor din Alzheimer. O singură doză poate contracara lipsa somnului Ali Gordjinejad, cercetător în Germania, a testat efectele unei singure doze de creatină după o noapte de nesomn. Participanții care au primit suplimentul au avut reacții mai rapide și memorie pe termen scurt mai bună decât cei cu placebo. Explicația ar putea fi că neuronii stresați absorb mai ușor creatina, care acționează ca un rezervor de energie rapid disponibil. O atenționare este necesară: participanții au primit o doză mare, 35g de creatină, de zece ori mai mare decât doza zilnică recomandată. Acest lucru poate fi periculos, mai ales pentru persoanele cu afecțiuni renale. Gordjinejad speră ca, în viitor, creatina să fie utilizată pentru a susține funcționarea cognitivă a persoanelor nevoite să rămână treze perioade îndelungate, precum salvatorii sau studenții în sesiune. Studii viitoare vor testa doze mai mici, sigure pentru utilizare pe scară largă. Criticii invocă prea puține dovezi concludente Profesorul Terry McMorris, care a analizat 15 studii în 2024, spune că nu există suficiente dovezi clare pentru beneficiile cognitive ale creatinei. Cauza ar putea fi testele cognitive învechite sau variațiile mari în regimurile de administrare. Totuși, el consideră că domeniul merită investigat mai aprofundat. Alte beneficii posibile: cancer, menopauză și sănătate mentală Studiile recente indică și alte efecte promițătoare ale creatinei. În cercetări pe animale, creatina a încetinit dezvoltarea tumorilor. De asemenea poate ameliora simptomele menopauzei și ar putea avea efect antioxidant, protejând organismul în perioadele de stres. Un studiu pe 25.000 de persoane cu vârste peste 52 de ani a arătat că un consum crescut de creatină (cu doar 0,09g mai mult pe două zile) a fost asociat cu un risc redus de cancer cu 14%. Creatina și depresia Un alt studiu a arătat că pacienții cu depresie care au primit creatină în paralel cu terapie cognitiv-comportamentală au avut o îmbunătățire mai mare a simptomelor decât cei care au urmat doar terapia. Creatina contribuie la producția de energie și la echilibrul neurotransmițătorilor, factori esențiali pentru starea de spirit. Veganii și riscul de depresie: un posibil rol al creatinei Profesorul Sergej Ostojic atrage atenția că veganii, având niveluri mai scăzute de creatină din cauza dietei, pot fi mai vulnerabili la depresie. Suplimentarea ar putea oferi un sprijin suplimentar acestui grup. Creatina și sindromul post-Covid: rezultate încurajatoare În 2023, Ostojic și echipa sa au studiat 19 pacienți cu Long Covid. Jumătate au primit creatină timp de șase luni, iar cealaltă jumătate un placebo. Cei care au luat suplimentul au raportat mai puțină „ceață mentală” și o concentrare mai bună. Nivelurile scăzute de creatină inițiale au fost asociate cu forme mai severe ale bolii.
