Surse: judecătorii PSD din CCR, plus aliații lor, se pregătesc să blocheze SAFE. Decizia, miercuri
Judecătorii PSD din CCR se pregătesc să accepte sesizarea lui Sorin Grindeanu, care a contestat dreptul guvernului Bolojan de a emite OUG 38/2026 privind programul SAFE, afirmă surse politice. În CCR sunt patru judecători desemnați de PSD - Bogdan Licu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga și Mihai Busuioc - dar în trecut ei s-au aliat cu Csaba Asztalos (UDMR) și Mihaela Ciochină, desemnată de președintele Iohannis, pentru a lua decizii controversate, precum secretizarea declarațiilor de avere. Citește și: Gazul american pe care-l voia PSD ar fi păgubit România cu 300 de milioane de euro pe an, arată Romgaz Potrivit surselor politice, există discuții intense în CCR și presiuni ca ordonanța să cadă. O sentință a fost deja amânată de patru ori. Pică guvernul Mureșan, pică și SAFE Decizia privind sesizarea lui Grindeanu împotriva ordonanței SAFE urmează să fie luată miercuri, 30 septembrie - exact în ziua în care se votează, în Parlament, guvernul Mureșan. Termenul-limită principal pentru semnarea contractelor de înzestrare militară prin programul SAFE a fost 30–31 mai 2026, iar pentru prelungirea duratei contractelor, deciziilor și ordinelor de finanțare asociate termenul a fost extins până la 31 august 2026. Dacă ordonanța este anulată de CCR, programul este pierdut, toate contractele semnate sunt puse sub semnul întrebării și vor fi probabil anulate. O mare parte din banii din SAFE ar fi folosiți la achiziționarea de armanent, dar 4,2 miliarde de euro sunt pentru infrastructura de transport cu utilizare duală (civil-militară). Banii vor asigura finanțarea anumitor sectoare strategice rutiere (cum ar fi capetele de autostradă pe traseul Pașcani–Suceava–Siret) sau tronsoane cheie menite să conecteze regiunile istorice și să asigure coridoare rapide spre granița de est (pe traseul Pașcani–Iași–Ungheni). Dacă sesizarea lui Grindeanu trece de CCR, România pierde 16,8 miliarde de euro pentru consolidarea apărării, însă PSD va acuza guvernul Bolojan de acest eșec. CCR a amânat de patru ori o decizie în acest caz. CCR a mai dezbătut acest caz pe 10 iunie, 18 iunie, 15 iulie și 23 septembrie. La final de mai 2026, Sorin Grindeanu a cerut Curții Constituționale să constate existența acestui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să stabilească conduita de urmat în vederea restabilirii ordinii constituționale. „Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară - în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat - transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării”, a susținut Grindeanu. Și Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la CCR această ordonanță pentru: încălcarea obligației constituționale de solicitare a avizului Consiliului Legislativ și nerespectarea interdicției constituționale privind emiterea ordonanțelor de către un Guvern demis, nerespectarea ordinii de sesizare a camerelor prevăzută de art. 75 din Legea fundamentală, precum și încălcarea interdicției de adoptare a ordonanțelor de urgență care produc efecte negative asupra exercițiului unor drepturi sau libertăți.
