VIDEO Pe date macro, România nu ar trebui să intre în junk, spune profesorul de economie Christian Năsulea, la podcastul „Cum e, de fapt?”
Creditorii externi ai României nu ar avea nici o problemă cu un guvern fără puteri depline la București chiar dacă ar dura ani de zile, a spus profesorul de economie Christian Năsulea la podcastul „Cum e, de fapt?”. Problema e a instabilității politice Problema cea mai mare a creditorilor și a agențiilor de rating este un guvern cu puteri depline care să dea drumul cheltuielilor de la buget pentru creșteri nesustenabile de salarii în sistemul bugetar, a adăugat Năsulea. Citește și: Primarul Clujului, Emil Boc, spune că muncitorii „non-UE” devin o problemă pentru oraș: „Nu înțeleg nimic despre cultura noastră” Profesorul a spus că „indicatorii macroeconomici arată că am putea să ne menținem rating-ul în continuare. Aș spune, chiar într-o proporție mai mare, avem date care indică faptul că România ar trebui să rămână pe investment grade. Problema, de fapt, pe care o avem și care ridică semne de întrebare și face să fie o misiune destul de dificilă pentru echipa de la S&P (Standard & Poor's) este una politică. E vorba de instabilitate, cât mai ține, cât mai stăm în situația asta? (...) Aici, aici este iarăși chestiunea foarte interesantă pentru că nouă, pentru indicatorii care-i interesează pe creditorii statului român, pe acei investitori care, de fapt, împrumută statul român cumpărând titluri de stat, deci strict pe acei indicatori, lucrurile merg mai bine fără guvern. Deficitul la final de an în ritmul acesta se duce la 4,3% și, dacă nu avem nici buget pe 2027 și mergem pe bugetul de 2026, e chiar perfect: 3% până la finalul anului viitor. Asta este. Deci, pentru cei din fondurile de investiții care cumpără titluri de stat, pentru agențiile de rating, dacă președintele Nicușor Dan anunță că nu vom... că nu va face nicio nominalizare până la sfârșitul anului viitor, asta creează o predictibilitate și o stabilitate semnificativ mai mare decât ceea ce putem spera în România de la o coaliție de guvernare (...). (...) era menționat foarte clar (de către S&P - n.r.) că guvernul pe care îl vom avea, când îl vom avea, trebuie să fie unul care să continue consolidarea fiscal-bugetară. Trebuie să fie un guvern care să nu înceapă să deschidă iarăși robinetul cu bani, bani pe care nu-i avem și care trebuie împrumutați și pe care fondurile de investiții, creditorii internaționali nu sunt foarte deschiși să ne împrumute într-o sumă mai mare.(...) În ordinea priorităților sau în ordinea preferințelor pentru creditori internaționali, lucrurile stau în felul următor: ar fi bine să avem un guvern care să înțeleagă situația și să lucreze intens la reducerea deficitului bugetar. În orice formă face lucrul acesta. După aceea, ar fi bine să continuăm să reducem deficitul bugetar prin metoda aceasta românească pe care am folosit-o anul acesta. Și a treia variantă, care este puțin preferabilă, e chiar cumva dincolo de frontiera unde suntem trecuți în junk, dacă mergem pe varianta asta, este un guvern care începe să promită iarăși creșteri de pensii, salarii, deschiderea robinetului cu bani publici, care ridică nivelul de incertitudine pentru capacitatea de plată a statului român la un nivel la care agențiile de rating nu mai pot recomanda datorie suverană românească pentru aceste fonduri de investiții.”
