joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bolos

102 articole
Eveniment

Boloș arată România problema pensiilor speciale

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL), arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale: „Pierdem tot”. România va pierde între 700 de milioane și 3,2 miliarde de euro, din PNRR, dacă abandonează jalonul privind pensiile speciale, a arătat europarlamentarul PNL Cristian Bușoi într-un interviu pentru PSNews, la 24 martie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Boloș arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale „Dacă ajungem la un blocaj în ceea ce privește reforma și nu putem să validăm jalonul nu spun eu, ci regulamentul Comisiei Europene spune că se suspendă parțial sumele la plată și banii, dacă după șase luni de zile nu am dus la bun sfârșit ceea ce am stabilit, pierdem tot”, a declarat Boloș la Antena 3. El nu a precizat dacă se referă la o tranșă din PNRR sau la toate sumele de care ar urma să mai beneficieze România. Demnitarul a explicat care este stadiul discuțiilor cu Comisia Europeană. „Am spus și subliniez că discuțiile privind baza de calcul și rata de înlocuire a veniturilor încă sunt deschise în relația cu Comisia. Va urma să avem în perioada următoare această întâlnire cu reprezentanții comisiei pentru a stabili principalele chei de reformă sistemică a pensiilor speciale”, a spus el, fără să ofere alte detalii. Citește și: Ministrul Câciu minte când afirmă că „PNRR-ul spune că trebuie să reducem ponderea cheltuielilor în PIB cu aceste pensii de serviciu”. Ce scrie în PNRR despre „pensiile speciale” „Aici este problema noastră de fond pe care este foarte greu să o explicăm și să o justificăm la Comisie, discrepanța între sistemul de pensii general și sistemul de pensii special. Aici este cheia discuțiilor cu comisia și am spus care sunt componentele de reformă importante care au rămas încă în discuție cu privire la baza de calcul și rata de înlocuire a veniturilor, pentru că esența reformei înseamnă să avem rate de înlocuire justificate și compatibile cu sistemul de pensii general și o bază de calcul pentru stabilirea pensiei care este reportată la principiul contributivității”, a mai spus Marcel Boloș.

Boloș arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale Foto: Facebook MIPE
Banii din PNRR depind de reforma pensiilor speciale, spune ministrul Boloș Foto: Facebook
Politică

Banii din PNRR depind de reforma pensiilor speciale

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, explică, la TVR Info, de ce banii din PNRR depind de reforma pensiilor speciale. Ministrul spune însă că sunt 79 de jaloane care nu au fost îndeplinite. Banii din PNRR depind de reforma pensiilor speciale „În PNRR sunt două condiții foarte limpezi, care sunt menționate. Prima, referitoare la sustenabilitate, trebuie să avem un volum de pensii speciale sustenabil pe o perioadă lungă. Simulările se fac pe perioadă de timp de ordinul chiar al zecilor de ani. Comisia vrea să se asigure că avem fondurile pentru plata pensiilor. A doua condiție este cea rerferitoare la contributivitate. Urgența noastră este legea pensiilor speciale“,” a declarat la TVR, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „România are probleme cu viitoarele plăţi din PNRR. Şi a treia tranşă este în pericol de a fi blocată, pentru că România nu a îndeplinit deocamdată condiţii cerute de Bruxelles. Mai precis, 79 de jaloane, așa cum a declarat, aseară, la TVR Info, Marcel Boloş. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a spus că cele mai multe jaloane se referă la reducerea chetuielilor publice, iar cele mai mari probleme sunt legate de reforma pensiilor speciale”, mai arată site-ul TVR, prezentând interviul cu Boloș. „În raportul Băncii Mondiale, a experților banii mondiale, sunt propuneri interesante cum sunt cele legate de impozitarea progresivă a contribuției de la buget în complearea pensiei speciale și care, cred eu, este o soluție de luat în seamna ca să ajungem la validarea jalonului, altfel putem să plătim scump faptul că nu ajungem la un compromis”, a arătat Marcel Boloș. România ar primi și plăti parțiale, după noile reguli europene, dar în cel mult șase luni trebuie oricum să indeplinească toate condiţiile cerute. Citește și: VIDEO Prizonier de război ucrainean, împușcat după ce a strigat „Slava Ukraini!”. Președintele Zelenski declară că criminali vor fi găsiți Guvernanța corporațiilor de stat, o altă problemă „Mai nou, Comisia a adoptat o regulă nouă care privesc plățile parțiale. Atunci când nu ne-am dus la bun sfârșit un jalon, atunci se poate calcula o sumă care se reține pentru 6 luni. Dacă în șase luni de zile nu ai făcut jalonul, banii se pierd definitiv”, a spus ministrul. Poți urmări aici un fragment din interviul „Marcel Bolos, despre pensiile speciale, la TVR Info” Cele mai importante condiţii pe care România trebuie să le indeplinească pentru a primi fondurile din PNRR se referă la decarbonificare, guvernanta corporațiilor de stat și echilibrarea bugetului pensiilor, inclusiv prin cele speciale.

Bolos: „Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR”
Politică

Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR

Ministrul PNL al Investițiilor Publice, Marcel Boloș, a lansat un avertisment neobișnuit de dur în legătură cu pensiile speciale, apreciind că „varianta cea mai gravă” ar fi ca PNRR-ul să fie blocat. El a evitat să stabilească răspunderi politice, apreciind doar că „există din acest punct de vedere un risc de neconformare a clasei politice la ceea ce scrie în PNRR”. Avertismentul său vine la o zi după ce dezbaterile din Senat la legea pensiilor speciale au fost amânate pentru încă două săptămâni. Puteți citi și: Pensiile speciale reprezintă 10% din cheltuielile cu asistența socială din bugetul asigurărilor sociale de stat. În total, anul acesta, acestea vor consuma 12,4 miliarde de lei „Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR” „Deci, varianta cea mai gravă care se poate întâmpla României este ca noi, prin adoptarea unui proiect de lege care nu este în conformitate cu PNRR, să blocăm PNRR, ori luxul acesta nu cred că ni-l permitem, pentru că sunt o serie de contracte de finanțare pe care România le-a avut ca apeluri de proiecte și contracte de finanțare pe care le-a încheiat sau urmează să le încheie. Am avut angajamente pe care ni le-am asumat pentru proiectele mari pentru infrastructura de transport. Deci, practic noi suntem pe un drum fără cale de întors fiindcă ne-am angajat la o serie de proiecte de infrastructură, pe de o parte, pe de altă parte la contractele de finanțare pe care le-a întocmit Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Educație, Ministerul Sănătății cu unitățile spitalicești în curând”, a afirmat Boloș, la un interviu pentru PSNews. Regula de bază a pensiilor speciale: contributivitatea El a explicat că legea pensiilor speciale trebuie să țină cont de două elemente, sustenabilitate și contributivitate. „Noi, în PNRR, avem două condiții fundamentale pentru acest jalon, primul fiind cel legat de sustenabilitate. Ca să facem dovada sustenabilității trebuie să avem la bază simulările volumului de cheltuieli publice pe care o generează legea pensiilor speciale pe termen lung, nu e vorba de un an, doi, ci trebuie văzută tendința aceasta pe care o are în volumul de cheltuieli publice generate de pensiile speciale. A doua condiție este cea referitoare la contributivitate. Practic, pensiile speciale trebuie să aibă în esență și ca regulă de bază contributivitatea, cea pe care o solicită în mod corect Comisia Europeană să se regăsească în proiectul de lege”, a arătat demnitarul. El a spus că autoritățile române mai au câteva luni la dispoziție pentru a trece prin Parlament legea pensiilor speciale și a primi, astfel, tranșa a treia de bani din PNRR. Termenul de plată pentru tranșa a treia este mai-iunie 2023, a adăugat Boloș.

Boloș: pensiile speciale trebuie să rămână Foto: Facebook
Politică

Pensiile speciale trebuie să rămână

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL), spune, într-un interviu pentru PSNews, că „pensiile speciale trebuie să rămână”, el referindu-se nu doar la cele ale militarilor, angajaților MAI și magistraților. În România, beneficiază de pensii speciale - în afară de militari și magistrați - parlamentarii, funcționarii parlamentari, diplomații, personalul aeronautic civil navigant profesionist, grefierii sau conducerea Curții de Conturi. Boloș: pensiile speciale trebuie să rămână În interviul acordat PSNews, Boloș face o distincție clară între pensiile militarilor, angajaților MAI și magistraților și celelalte pensii speciale, dar susține că toate trebuie păstrate. „Pensiile speciale trebuie să rămână, în opinia mea. Am spus acest lucru de mai multe ori. Spun și acum. Pensiile speciale le au toate statele membre din Uniunea Europeană și sunt un fel de recompensare a acelor categorii sociale de salariați care de-a lungul perioadei active de muncă au fost nevoiți să desfășoare anumite categorii de activități cu caracter special în domeniul justiției, apărării naționale, ordinii publice care au presupus constrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale ale acestora (...) În ceea ce privește pensiile militarilor, angajaților MAI și magistraților, aici avem o problemă de rezolvat pe fond. Jalonul precizează că reformăm pensiile speciale, iar legislația națională vorbește despre pensiile de serviciu și ocupaționale. Dacă este să ne raportăm la această inadvertență între conținutul jalonului și specificul legislației naționale, atunci am fi tentați să spunem că nu avem de făcut reformă. Ori acest lucru nu cred că va fi posibil. Va trebui să vedem în ce direcție se îndreaptă discuțiile informale cu Comisia Europeană”, a spus Boloș la PSNews.. În ceea ce privește o posibilă reformă a pensiilor speciale, el a spus că aceasta ar consta în despărțirea cuantumului pensiilor în două: „cât revine părții de contributivititate și cât revine indemnizației fixe suportate din bugetul de stat”. Citește și: Funeriu: „Vă dați seama ce a ajuns țara asta dacă prima calitate pe care o cere „poporul” de la ministrul educației e să fie integru?” Ce prevede PNRR Ce prevede PNRR în legătură cu pensiile speciale: „va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității”„va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul”„Va fi realizată, de asemenea, o analiză a pensiilor speciale în vederea identificării unor soluții concrete care să vizeze simplificarea pensiilor speciale și corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii sistemului public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale”„Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 martie 2023” Anexa PNRR arată că noua lege a pensiilor speciale ar trebuie să intre în vigoare la finalul trimestrului IV din acest an.

Mii de carduri sociale pentru alimente, blocate Foto: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Eveniment

Carduri sociale pentru alimente, blocate

Mii de carduri sociale pentru alimente au fost blocate: deținătorii au încercat să-și ia alcool, să cumpere țigări sau să le vândă. În consecință, cardurile au fost blocate, arată site-ul România TV. Numărul beneficiarilor acestei forme de ajutor social - patru tranșe de 250 de lei - este de circa 2,5 milioane de persoane. Mii de carduri sociale pentru alimente, blocate Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, mai bine de 10.000 de carduri pe care cetățenii români primeau vouchere sociale au fost deja blocate. Persoanele care se află în această situație ori le-au vândut, ori au încercat să-și cumpere alcool cu ajutorul social. După cum a adăugat Marcel Boloș, o a treia categorie de indivizi rămași fără bani de la stat sunt cei care nu au putut fi identificați pentru a-și primi drepturile. „Peste 10.000 de carduri sunt în momentul de față sunt blocate fie ca urmare a modului defectuos de folosire a lor, fie că sunt probleme de identitate a beneficiarilor de vouchere. Este o datorie a beneficiarului să înțeleagă că ele au fost date pentru a sprijini populația și pentru a nu face comerț cu ele”, a spus Boloș. Citește și: Putin, delir în lumea sa: Donbas „este eliberat pas cu pas”, „armele rusești moderne contribuie la victorie”. În acest timp, Ucraina a distrus o bază a armatei private putiniste, Wagner Beneficiază de aceste carduri/ vouchere sociale pensionarii cu venituri sub 1.500 de lei pe lună, persoane cu handicap cu venituri lunare sub 1.500 de lei sau familiile ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei.

Boloș critică agenția de investiții în infrastructura spitalicească Foto: mfe.gov.ro
Politică

Boloș critică agenția investiții infrastructura spitalicească

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, critică agenția de investiții în infrastructura spitalicească, ANDIS, pe care Guvernul a înființat-o acum câteva zile prin ordonanță de urgență: „Nu înţeleg de ce avem nevoie de o astfel de entitate”. Agenția va ajunge la 78 de angajați și va cheltui trei milioane de euro pe an în afara salariilor. Noua instituție va fi subordonată Ministerului Sănătății, condus de pesedistul Alexandru Rafila. Boloș critică agenția de investiții în infrastructura spitalicească „Din punctul meu de vedere, până când se operaţionalizează noua Agenţie care va implementa infrastructura spitalicească din cadrul Ministerului Sănătăţii... vedeţi, aici e o chestiune foarte... nici nu ştiu cum să o definesc şi să o denumesc, pentru că aceste infrastructuri sunt la autorităţile locale. Nu înţeleg de ce avem nevoie de o astfel de entitate care să rezolve o problemă pe care foarte bine şi-o rezolvă autoritatea locală şi centralizăm toate aceste infrastructuri spitaliceşti la nivel de Ministerul Sănătăţii şi nu le lăsăm pentru primării să-şi implementeze proiectele, ca să le avem implementate. Eu cred că mai importanţi sunt oamenii”, a declarat Marcel Boloş, la Prima Tv. Întrebat dacă le-a transmis celor de la Ministerul Sănătăţii acest punct de vedere, ministrul a răspuns: „Este opinia mea personală, dar nu mă feresc să o spun pentru că mie mi se pare că cel mai firesc lucru este ca autoritatea locală şi primăria care are în administrare şi gestionare infrastructura să îşi rezolve problema şi să punem pe primul plan pacientul, omul”. Omul lui Bolojan vrea descentralizare „Dacă noi acum încercăm să operaţionalizăm o instituţie care centralizează toate aceste proiecte, care nu există, după aceea avem o perioadă în care procedurile de licitaţie publică trebuie derulate, tot de către această instituţie, tot în regim centralizat, gândiţi-vă la contestaţii şi la tot ce înseamnă când lucrurile sunt adunate într-un singur loc şi birocraţia... Soluţia corectă, nu mă feresc să spun acest lucru, ar fi ca autorităţile locale să-şi preia soarta în mâini şi să ne uităm cum putem să folosim aceşti bani pentru oameni şi pentru a face infrastructura aceasta spitalicească mai bună pentru oameni. Să nu ratăm această oportunitate istorică doar de dragul unor mecanisme funcţionale gândite pentru funcţionari”, a mai spus Marcel Boloş. Înainte de a fi ministru în guvernele Orban și Ciucă, Boloș a lucrat alături de Ilie Bolojan la absorbția fondurilor europene în Oradea. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev România va beneficia de 3,7 miliarde euro prin Programul Operaţional de Sănătate şi 1,1 miliarde euro prin PNRR – pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare.

Boloş susţine demersul PSD privind rediscutarea procentului din PIB alocat pensiilor în PNRR Foto: News.ro
Politică

Boloș susține demersul PSD

Marcel Boloş, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), susţine demersul PSD și al ministrului Muncii, Marius Budăi, privind rediscutarea procentului din PIB alocat pensiilor în PNRR, deși mai mulți oficiali au avertizat că va produce întârzieri în absorbția fondurilor alocate prin acest plan. Sâmbătă, Boloș spunea că se poate renunța la cota unică de impozitare, „dacă e să discutăm de o politică fiscală la nivel de ţară şi dacă este în discuţie impozitarea proprietăţilor”, o altă solicitare a PSD. Boloș susține demersul PSD Iată ce a spus Boloș, numit ministru cu susținerea PNL, despre propunerea lui Budăi de a se renegocia procentul din PNRR alocat pensiilor, potrivit news.ro: „Chiar îl felicit pentru această iniţiativă pe care o are, îndrăzneaţă, şi îl susţin. E o perioadă în care aceste măsuri care te împiedică să vii în ajutorul oamenilor nu prea stau în picioare. Să nu uităm că atunci când s-a negociat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Uniunea Europeană avea un singur tip de criză de gestionat. Era criza COVID şi criza medicală. Pe când, ulterior, după ce lucrurile au evoluat, acum suntem în situaţia în care avem trei crize – criza războiului din Ucraina şi în plus mai avem o criză la utilităţi şi mai avem una care stă în aşteptare şi care v-am menţionat-o (criza alimentară - n.r.) – deci condiţiile de acum ale traiului oamenilor şi a restructurării cheltuielilor publice nu mai seamănă cu cele de la începutul negocierii şi primele momente ale negocierii PNRR, aşa încât demersul dumnealui este unul cât se poate de firesc. Avem o rată a inflaţiei de 14%, avem 3,2 milioane de oameni în risc de deprivare materială şi risc de sărăcie extremă, acestea sunt nişte realităţi. Dacă dumnealui nu ar lupta pentru acest lucru, nu cred că i-ar face cinste demnitatea de ministru. Eu susţin acest demers, dar în acelaşi timp susţin şi sunt convins că tot ceea ce noi facem acum şi luăm ca măsuri pe partea socială trebuie să fie dublate de aceeaşi ritmicitate, dacă nu cu o cât mai mare dinamică a atragerii fondurilor pentru realizarea de investiţii”. Crețu: modificarea PNRR, doar în caz de dezastru natural Sâmbătă, la Antena 3, el spunea: „Cu impozitul progresiv? Depinde dacă e să discutăm de o politică fiscală la nivel de ţară şi dacă este în discuţie impozitarea proprietăţilor, impozitul progresiv poate să fie o soluţie”. Europarlamentarul Corina Creţu a afirmat că înţelege „eforturile pe care le face domnul ministru al Muncii şi îngrijorarea sa faţă de explozia aceasta de preţuri şi modul în care fac faţă pensionarii”; însă consideră că problema în această privinţă poate fi rezolvată mai rapid prin compensări de la bugetul de stat. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev „După cum ştiţi Comisia Europeană a răspuns printr-o comunicare oficială despre modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă că această modificare se poate face doar în situaţii excepţionale cum ar fi, de pildă, dezastre naturale de dimensiuni istorice, iar deja noi suntem întârziaţi. Termenul limită este 2026, dar trebuie contractate până în decembrie 2023 toate lucrările. Deci practic ar trebui să ne concentrăm pe preluarea acestor fonduri şi găsite soluţii de la bugetul de stat pentru pensionari”, a explicat Crețu, care a fost comisar european.

Ministerul Cercetării a cumpărat mobilier de 230.000 de lei în mandatul lui Bolos Foto: Facebook
Politică

Ministerul Cercetării cumpărat mobilier 230.000 lei

Ministerul Cercetării și Digitalizării a cumpărat mobilier de 230.000 de lei în perioada februarie-mai 2022, în mandatul lui Boloș, scrie G4Media. În acea perioadă, ministru era Marcel Boloș, susținut de PNL. La 3 mai 2022, el a fost numit ministru la Investiții și Proiecte Europene (MIPE), iar în locul său, la Digitalizare, a ajuns liberalul Sebastian Burduja. Bolos a fost ministru al Cercetării și Digitalizării din data de 28 ianuarie până la data de 3 mai 2022. Ministerul Cercetării a cumpărat mobilier de 230.000 de lei „Pe lista contractelor se află achiziția mai multor tipuri de scaune, inclusiv directoriale, birouri, mese de ședință, canapele, fotolii, mochete, aparate de aer condiționat, televizoare, frigidere, măsuțe de cafea, uși, cuiere și seifuri. Printre societățile furnizoare se află Ikea Romania, Mobexpert Băneasa și Orient Xianzhi Economic, ultima fiind o societate din Voluntari în care asociați sunt cinci cetățeni chinezi. De la firma Mobexpert, cunoscută îndeosebi pentru prezența pe piața de lux, au fost cumpărate mai ales fotolii, dar și un birou, valoarea totală fiind de aproape 12.000 de lei”, arată G4Media. Biroul ministrului Boloș a fost renovat contra sumei de 8.750 de lei, iar achizițiile de mobilier au ajuns la 16.600 de lei. Biroul de Presă a justificat aceste cheltuieli prin faptul că ”la nivelul instituției numărul angajaților a crescut”, iar birourile demnitarilor au fost remobilate pentru ca aceștia să poată desfășura o activitate mai eficientă. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Boloș a preluat, recent, conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, unde numărul secretarilor de stat a crescut de la cinci la opt, printr-o hotărâre de guvern adoptată acum câteva zile. În plus, s-au mai înființat două noi posturi de secretar general adjunct, două de subsecretar, iar schema de personal s-a majorat de la 1407 la 1943 (exclusiv demnitarii și cabinetele aferente demnitarilor)”. Practic, numărul angajaților MIPE se va majora cu 35%.

Boloș afirmă că „impozitul progresiv poate să fie o soluție" Foto: Gov.ro
Politică

Boloș afirmă impozitul progresiv o soluție

Un ministru susținut de PNL, Marcel Boloș, afirmă că „impozitul progresiv poate să fie o soluție", dacă este vorba de impozitarea proprietăților. Boloș este ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Recent, ministerul său a extins schema de personal cu circa 600 de persoane, explicația fiind că aceste noi angajări sunt necesare pentru a face față PNRR. Boloș afirmă că „impozitul progresiv poate să fie o soluție" „Reforma fiscală este la Ministerul Finanțelor și dumnealor în această perioadă pregătesc partea aceasta de optimizare fiscală. Acum este limpede că avem un sistem fiscal care este cumva atipic, pentru că în mod normal ar trebui să aplicăm impozitele și taxele locale la valoarea de piață pe care o au proprietățile pe care le deținem. Noi avem un sistem fiscal care are reglementate bazele de impozitare. Ca profesor de finanțe, eu nu am mai văzut un astfel de sistem în Uniunea Europeană și nici nu va rezista.(...). Dacă este în discuție impozitarea proprietăților, impozitul progresiv poate să fie o soluție", a spus Marcel Boloş la "Income Magazine", o emisiune a Antenei 3. Preşedintele PSD Marcel Ciolacu a declarat, acum trei zile, că, din punctul său de vedere, România va ajunge la impozitare progresivă, „cum este peste tot în lume”, dar nu în acest an. „Am văzut că şi Cehia a renunţat la taxa unică şi ei chiar aveau unică. Deci, acesta este trendul. Am mai rămas noi şi Estonia, Bulgaria. (...) Şi eu am văzut mesajul preşedintelui României care a fost unul foarte corect. Acelaşi mesaj l-am avut şi noi: anul acesta nu se modifică nicio taxă”, a adăugat Marcel Ciolacu, potrivit Agerpres. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă „PNL continuă să susțină cota unică. Nu susținem introducerea de taxe și impozite noi, iar ceea ce urmează să se decidă va avea a bază o analiză și o dezbatere aplicată pe situația din țara noastră”, a declarat premierul Ciucă la 22 mai.

Boloș: "Vom depune prima cerere de plată a PNRR în valoare de trei milioane de euro pe 31 mai" (sursa: gov.ro)
Eveniment

Guvernul depune prima cerere de plată din PNRR

Guvernul depune prima cerere de plată din PNRR. Guvernul României a aprobat joi ultimul document necesar astfel încât cererea de plată numărul 1, cu termen pe data de 31 mai 2022, să fie transmisă la Comisia Europeană, a anunţat, joi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, în briefingul susţinut la finalul şedinţei de Guvern. "Într-adevăr, Guvernul României a aprobat astăzi ultimul document necesar astfel încât cererea de plată numărul 1, cu termen pe data de 31 mai 2022, să fie transmisă la Comisia Europeană. Aşa după cum se cunoaşte, cererea de plată numărul 1 are o valoare de 3 miliarde de euro, iar pentru aceasta România trebuie să îndeplinească trei condiţii majore. Guvernul depune prima cerere de plată din PNRR Prima condiţie este cea referitoare la aranjamentele operaţionale, document care a fost semnat în cursul zilei de ieri de către Comisia Europeană, aşa încât condiţia aceasta referitoare la aranjamentele operaţionale a fost îndeplinită", a precizat Boloş. El a subliniat că aceste mecanisme din aranjamentele operaţionale definesc mecanismele de control şi de verificare pe care le avem la nivelul fiecărui jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei "A doua condiţie este cea referitoare la milestone-uri, deci respectiv jaloane - 21 de jaloane pe care le aveam de îndeplinit până la sfârşitul anului 2021, potrivit Agerpres. Astăzi sunt încărcate toate în sistemul electronic al Comisiei Europene şi mai avem cea de-a treia condiţie cu privire la auditul mecanismului Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă care raport de audit, ca urmare a deciziei de aprobare de astăzi, urmează să fie finalizat până la depunerea cererii de plată numărul 1", a mai spus Boloş. Totodată, ministrul Investiţiilor a subliniat că "România este astăzi în situaţia în care pe data de 31 mai 2022 să respecte termenul de depunere pentru cererea de plată". "În ceea ce priveşte decizia de astăzi, foarte pe scurt, a fost reglementat mecanismul de nereguli, corupţie si frauda care poate să apară în cadrul operaţiunilor şi respectiv proiectelor ce urmează să se deruleze în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Foarte important de reţinut, pentru beneficiarii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, că nu vom mai avea corecţii financiare ca şi în situaţia politicii de coeziune, iar în ceea ce priveşte neregulile, acestea vor fi tratate din perspectiva legislaţiei naţionale şi vor fi stabilite amenzi sau alte sancţiuni care sunt prevăzute pentru nereguli în sistemul legislativ naţional", a precizat ministrul Investiţiilor. "Pe scurt, aceasta a fost ultimul act normativ pe care l am avut de adoptat. 31 mai, reţineţi, data la care România depune prima cerere de plată a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în valoare de 3 miliarde de euro", a mai spus Boloş.

Atacuri în valuri ale miniștrilor împotriva PNRR
Politică

Atacuri în valuri ale miniștrilor împotriva PNRR

Atacuri în valuri ale miniștrilor din cabinetul Ciucă împotriva PNRR: atât liberalii, cât și social-democrații, au obiecții față de prevederile PNRR. Până acum, România nu a îndeplinit nici unul din obiectivele pe care singură și le-a asumat prin acest program. În ceea ce privește renegocierea sa, fostul comisar european Corina Crețu a explicat, acum câteva zile, că ea este posibilă doar în caz de dezastru natural. Tot ea a arătat că până în 2023 trebuie „contractate toate lucrările”. Atacuri în valuri ale miniștrilor împotriva PNRR „Secretarul general al European Trade Union Confederation (ETUC), Luca Visentini, susţine, în faţa Comisiei Europene, nevoia de flexibilizare a prevederilor din PNRR în care se menţionează că pensiile românilor nu ar trebui să depăşească 9,4% din PIB până în 2070, poziţie exprimată deja de Ministerul Muncii şi de PSD. Iată că nu doar confederaţiile naţionale, ci şi cea europeană au înţeles că aceste prevederi din PNRR sărăcesc nu doar actualii pensionari, ci şi pe cei viitori”, a scris pe Facebook, ministrul Muncii, Marius Budăi. Joi seara, și ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, a atacat PNRR, chiar dacă inițial el a arătat că România riscă să piardă 30 de miliarde de euro. El a spus că „unele ținte sunt greu de atins”. „Dar mai este un aspect şi aici trebuie văzut cum a fost gândit acest PNRR şi dacă toate jaloanele, ţintele asumate de România, inclusiv încadrarea lor în timp, sunt rezonabile. Sunt ţinte foarte ambiţioase şi trebuie să ne asigurăm că le putem îndeplini”, a afirmat Burduja. Miercuri, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a susținut că în toamnă va fi renegoaciat PNRR: „Probabil că, undeva din toamnă, se va pune problema acestei renegocieri (a PNRR, n.r.), pentru că procesul este unul de durată. La această renegociere nu se poate merge doar cu o măsură, gen că vreau ca în PNRR să fie introduse irigaţiile pentru agricultură. Nu. Va trebui să avem acest pachet de măsuri integrat cu care se va merge la această negociere şi, mai mult, să avem motivele pentru care noi solicităm renegocierea, bine consolidată”. Modificarea PNRR, doar în caz de dezastru natural Însă fostul comisar european Corina Crețu a explicat că este practic imposbilă renegocierea și, dacă ar avea loc, ar duce la întârzieri mari: „După cum ştiţi, Comisia Europeană a răspuns printr-o comunicare oficială despre modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă că această modificare se poate face doar în situaţii excepţionale cum ar fi, de pildă, dezastre naturale de dimensiuni istorice, iar deja noi suntem întârziaţi. Termenul limită este 2026, dar trebuie contractate până în decembrie 2023 toate lucrările. Deci practic ar trebui să ne concentrăm pe preluarea acestor fonduri şi găsite soluţii de la bugetul de stat pentru pensionari”. Datele publice, de pe site-ul Comisiei Europene, arată că România n-a îndeplinit nici o țintă din cadrul PNRR. Alte state au primit deja zeci de miliarde din prima tranșă de bani, România nici măcar nu a depus cerere de plată. Citește și: De ce se dau lupte grele cu pierderi rusești uriașe pentru Insula Șerpilor: mica stâncă din Marea Neagră este esențială pentru atacul asupra Odesei și joncțiunea cu Transnistria

Boloș și Burduja, pentru Fondurile Europene și Digitalizare Foto: Facebook Sebastian Burduja
Politică

Boloș și Burduja Fondurile Europene și Digitalizare

Marcel Boloș, acum ministru al Digitalizării, și deputatul Sebastian Burduja au fost nominalizați de către conducerea PNL pentru Fondurile Europene și, respectiv, Digitalizare. Desemnarea celor doi a fost făcută cu unanimitatea celor prezenți, scrie news.ro. Boloș și Burduja, pentru Fondurile Europene și Digitalizare Senatoarea Iulia Scântei va candida pentru un post de judecător la CCR, au mai decis liberalii. De asemenea, conducerea liberală a decis ca Liga Aleşilor Locali PNL să aibă loc pe 26 mai, iar Consiliul Naţional, pe 27 mai. Membrii Biroului Executiv au fost informaţi că PNL va desemna o delegaţie care va participa la Congresul Partidului Popular European (PPE) ce se va desfăşura în perioada 31 mai - 1 iunie în Rotterdam, conform sursei citate. Citește și: Scandal uriaș în Germania: cancelarul social-democrat Scholz a refuzat să livreze Ucrainei armament greu, deși industria îl oferea Totodată, BEx al PNL a fost informat asupra organizării a două evenimente majore cu ocazia împlinirii a 147 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal, la vila Florica din judeţul Argeş, precum şi la sediul central al PNL din Aleea Modrogan, nr 1.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră