Cum a luat avânt cariera lui Georgian Drăgan, „Bebeto” din Poliția Română: din Rutieră, la chestor
Ascensiunea profesională a lui Georgian Drăgan în structurile Poliției Române este una dintre cele mai rapide și controversate din ultimii ani. În doar puțin peste un deceniu, ofițerul care și-a început cariera la Rutieră, în Ploiești, a ajuns chestor de poliție la 34 de ani și principal comunicator al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Este poreclit de sindicaliști "Bebeto". Cea mai recentă controversă care îl vizează a reaprins dezbaterea despre politizarea Poliției Române și despre relația tensionată dintre instituțiile statului și presa de investigație. Un singur an în teren și trecerea rapidă spre comunicare Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” absolvită în 2012 a reprezentat începutul traseului profesional al lui Georgian Drăgan. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Acesta a fost încadrat ca ofițer la Biroul Poliției Rutiere din cadrul IPJ Prahova, perioada care avea să rămână și singura sa experiență consistentă de muncă operativă pe teren. În 2013, numele său începea să fie remarcat în contextul unui incident rutier petrecut la Ploiești. O femeie suspectată că a consumat alcool a refuzat controlul polițiștilor, a lovit un agent și a fugit cu mașina, ajungând să conducă pe contrasens pe autostradă, noaptea, cu farurile stinse și cu viteze de aproape 190 km/h. Georgian Drăgan a participat la urmărirea care s-a încheiat în apropierea Bucureștiului, înainte ca șoferița să provoace o tragedie. Episodul a fost intens mediatizat și a devenit, practic, rampa sa de lansare în structurile de comunicare ale Poliției. La scurt timp după incident, Drăgan a fost numit purtător de cuvânt al IPJ Prahova, devenind rapid o figură familiară pentru televiziunile locale și naționale. Ascensiunea la București În 2014, Georgian Drăgan era deja detașat la București, în poziția de purtător de cuvânt al Poliției Române. În anii următori, ascensiunea sa avea să continue constant, prin ocuparea unor funcții de management și suport în cadrul MAI și IGPR, inclusiv prin mecanismul delegărilor și împuternicirilor temporare. Acest sistem al împuternicirilor a devenit una dintre cele mai criticate practici din Poliția Română. Sindicatele polițiștilor au susținut constant că funcțiile-cheie sunt ocupate temporar, fără concursuri reale, ceea ce permite control politic și dependență administrativă față de conducerea ministerului. Gradul de chestor la 34 de ani În 2023, la doar 34 de ani, Georgian Drăgan era avansat prin decret prezidențial la gradul de chestor de poliție, echivalentul unui general cu o stea. A devenit astfel unul dintre cei mai tineri generali din istoria recentă a Ministerului Afacerilor Interne. Pentru o parte a sistemului, promovarea sa a fost percepută drept confirmarea unei cariere construite în principal în zona comunicării și a managementului administrativ, nu în combaterea criminalității sau coordonarea unor anchete complexe. Documentarul Recorder Cea mai puternică reacție publică împotriva lui Georgian Drăgan a venit însă în urma documentarului „Poliție aservită”, realizat de Recorder. Investigația a analizat modul în care sute de funcții de conducere din Poliția Română sunt ocupate prin împuterniciri repetate, evitând concursurile și favorizând influența politică asupra instituției. În replica oficială a IGPR, Georgian Drăgan a susținut o conferință de presă în care a acuzat publicația Recorder că ar încerca „destabilizarea instituțiilor statului român” și că ar depăși limitele informării publice. Declarațiile au provocat reacții dure din partea organizațiilor pentru libertatea presei și a sindicatelor din poliție, care au considerat discursul drept o tentativă de intimidare a jurnaliștilor. Momentul cel mai tensionat al conferinței a venit atunci când jurnalistul Alex Nedea i-a atras atenția lui Drăgan că informațiile invocate împotriva Recorder erau contrazise chiar de documentarul pe care IGPR îl critica. În fața jurnaliștilor, chestorul a admis că vizionase doar primele 25 de minute ale investigației de aproape 50 de minute, deși organizase o conferință oficială împotriva acesteia. Un conflict deschis cu sindicatele Relația dintre Georgian Drăgan și sindicatele din poliție s-a deteriorat constant în ultimii ani. Unul dintre cele mai tensionate momente a avut loc în 2023, după ce liderul Sindicatului Europol, Cosmin Andreica, a susținut public că a reușit să cumpere un kilogram de cocaină din Portul Constanța fără să fie controlat la ieșire. În reacția oficială a IGPR, Georgian Drăgan a declarat că se îndoiește de veridicitatea afirmației, însă a avertizat că, dacă aceasta se confirmă, liderul sindical ar putea răspunde penal. Cazul a amplificat conflictul deja existent dintre conducerea Poliției Române și organizațiile sindicale din sistem. Episodul repartițiilor de la Academia de Poliție În 2023 au existat acuzații publice ale unor absolvenți ai Academiei de Poliție privind presiuni legate de repartizarea pe posturi. Mai mulți tineri au acuzat public conducerea Poliției Române că ar fi făcut presiuni asupra lor pentru a accepta posturi aflate la sute de kilometri de domiciliu, sub amenințarea exmatriculării sau a pierderii gradului profesional. Sindicatul Europol a susținut atunci că absolvenții au fost recrutați în timpul studiilor pentru structuri precum combaterea crimei organizate sau investigații criminale, însă ulterior li s-ar fi refuzat transferurile promise. În acel context, Georgian Drăgan, în calitate de purtător de cuvânt al IGPR, a respins acuzațiile și a declarat că adjunctul Poliției Române, chestorul Virgil Spiridon, le-ar fi prezentat absolvenților doar procedura legală privind repartizarea în funcție de medii și că instituția a încercat să îi trimită cât mai aproape de domiciliu. Sindicaliștii îl ironizează: "Bebeto" Sindicatul Europol și Sindicatul Polițiștilor „Diamantul” l-au criticat constant, atât pentru ascensiunea rapidă, cât și pentru asocierea imaginii sale cu sistemul împuternicirilor. Sindicatul SPR Diamantul l-a poreclit „Bebeto” și a contestat public decretul prezidențial din noiembrie 2023 prin care acesta a devenit chestor la doar 34 de ani. Sindicatul a demonstrat, prin calcule bazate pe stagiile minime legale din Statutul Polițistului, că parcurgerea celor 6 grade profesionale în doar 11 ani de la absolvirea Academiei este o imposibilitate matematică la termenul legal, catalogându-l drept un „general de carton” promovat pe criterii politice, nu pe merit. În 2026, SPR „Diamantul” a deschis chiar un proces prin care cere motivarea decretului prezidențial prin care Drăgan a fost făcut chestor. Reprezentanții sindicali susțin că gradul de general ar trebui acordat exclusiv pentru merite profesionale excepționale și experiență semnificativă în activitatea operativă. Purtătorul de cuvânt și problemele de exprimare Au existat și momente care au atras atenția nu prin gravitate instituțională, ci prin contrastul dintre funcția ocupată și exprimarea publică. Într-un interviu despre o acțiune națională privind siguranța rutieră, Drăgan, pe atunci purtătorul de cuvânt al Poliției Române, explica faptul că „aceste activități fac parte dintr-o gamă largă de activități”, o frază care a rămas memorabilă mai degrabă prin redundanță decât prin claritate. În alt interviu, în timpul unei demonstrații antidrog realizate în direct la Antena 3, Georgian Drăgan afirma că „Poliția Română, Ministerul de Interne și implicit Guvernul României a dat posibilitate polițistului rutier...”, formulare care a stârnit ironii în mediul online, având în vedere că venea chiar din partea purtătorului de cuvânt al Poliției Române.
