Investigații
BOR versus UE pentru Arsenie Boca
BOR versus UE pentru Arsenie Boca. În prezent, trei mărci înregistrate la Oficiul de Proprietate Intectuală al UE, care conțin cuvintele "Boca" și "Arsenie", sunt în curs de a fi anulate. Deocamdată, însă, sunt în proprietatea unei familii de infractori: soții Talpoș, condamnați la închisoare pentru rele tratamente aplicate minorului.
De la aikido la Arsenie Boca
În mai 2018, a izbucnit scandalul privind mărcile înregistrate "Arsenie Boca".
Daniel Emanuel Gheorghe, un instructor de aikido din Arad, a demonstrat că deține licența pentru folosirea acestora în România.
Citește și: Arsenie Boca, made in China. Icoane și suveniruri cu chipul duhovnicului considerat sfânt de foarte mulți, produse în provincia Zhejiang
Câteva mărci conținând cuvintele "Părintele Arsenie Boca" fuseseră înregistrate în 2017, la Oficiul European de Proprietate Intelectuală de către o firmă cu sediul în Marea Britanie, Additional Worldwide Care Services Ltd.
Potrivit datelor, compania engleză aparţinea unui cetăţean maghiar, Andor Sandor.
Daniel Emanuel Gheorghe, deținătorul firmei Pulse Escape SRL, l-ar fi contactat prin avocatul său, obținând licența gratuit, după cum a declarat.
Gheorghe atenționase de câteva ori, în scris, atât firme din întreaga țară, cât și Mănăstirea Prislop, că vând ilegal icoane și cărți cu numele și imaginea lui Arsenie Boca.
Scandalul a izbuncnit pe 9 mai 2018, când Gheorghe a sunat la 112 și a alertat poliția.
În baza documentului de proprietar al mărcii, polițiștii au ridicat zeci de icoane, cărţi şi suveniruri cu imaginea lui Arsenie Boca.
Pe 8 iunie 2018, Mănăstirea Prislop şi Episcopia Devei şi Hunedoarei au înregistrat o acţiune la Tribunalul București pentru anularea drepturilor intelectuale deţinute de Additional Worldwide Care Services Ltd și Pulse Escape SRL.
Pe 11 iulie 2018, instanța a respins ca neîntemeiată solicitarea reprezentanților bisericii, însă hotărârea nu a fost definitivă.
În septembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti a emis o Ordonanţă Preşedinţială. Potrivit acesteia, Episcopia Devei şi Hunedoarei putea folosi numele şi imaginea părintelui Arsenie Boca în comercializarea obiectelor bisericeşti până la soluționarea litigiului.
Primul proprietar al mărcilor a trecut la PSD
Daniel Emanuel Gheorghe a dispărut rapid din peisajul mediatic al scandalului.
Într-un articol publicat pe 31 octombrie 2018, în Ziar de Arad, se arată că acesta ar fi renunțat la "promovarea brandului".
Doi ani mai târziu, Gheorghe a apărut pe lista candidaților PSD la Consiliul Local din Arad.
În același an, Gheorghe a fost numit responsabil de organizaţia municipală de tineret a PSD.
Factură de 150 de milioane de lei
Additional Worldwide Care Services Ltd a fost desființată pe 11 decembrie 2018. Tot în 2018 a fost înființată firma Liciuchiciu Web Design SRL.
Aceasta a preluat și mărcile înregistrate.
În 2019, Episcopia Devei şi Hunedoarei a primit de la SC Liciuchiciu Web Design SRL o factură fiscală în valoare de 150.000.000 lei.
Factura menționa: "Utilizare drepturi de marcă și imagine industrială Pr. Arsenie Boca".
A urmat un nou proces. Episcopia Devei și Hunedoarei s-a adresat din nou Tribunalului București.
Însă, cum mărcile în cauză ("Boca Părintele", "Arsenie" și "Pâinea noastră cea de toate zilele Pr. Pâinea Arsenie") nu fuseseră înregistrate în România, instanța a găsit o portiță să scape de dosar: a decis că acțiunea nu este de competența instanțelor române.
Recursul a fost respins ca fiind nefondat.
BOR versus UE pentru Arsenie Boca
Episcopia Devei și Hunedoarei trebuie să ceară anularea mărcilor înregistrate în fața Tribunalului Uniunii Europene.
Demersurile sunt încă în curs.
Iar pe site-ul Oficiului de Proprietate Intelectuală al UE, există avertismente în legătură cu toate cele trei mărci (aici și aici).
O cronologie a conflictului, din punct de vedere legal, poate fi consultată aici.
Deținătorul mărcilor, evazionist de sute de milioane
Lucrurile s-au complicat în privința directorului firmei care avusese inițial mărcile, Additional Worldwide Care Services Ltd.
Deținătorul, maghiarul Andor Sandor, s-a dovedit a fi orădean, numele lui real fiind Alexandru Andor.
Ulterior, acesta a luat numele soției sale, Diana Talpoș.
Andor era în atenţia procurorilor DIICOT Oradea din 2018.
Acesta ar fi coordonat o grupare evazionistă. Aceasta realizase mai multe cumpărări şi vânzări, între mai multe firme, pentru a se pierde urmele celor care datorau plata TVA către stat.
Paguba: peste 34 milioane de lei în dauna bugetului de stat.
În decembrie 2020, Talpoş a fost reținut de poliția din Bihor.
Pe numele său fusese emis un mandat european de arestare pentru o fraudă de peste 100.000 euro comisă în Ungaria.
Talpoş ar fi comis faptele în 2011. Ca administrator al firmei orădene Atarix SRL, a emis mai multe facturi fiscale către două societăţi comerciale din Ungaria. Acestea nu aveau la bază operaţiuni reale. Pentru serviciile fictive, TVA-ul dedus a fost de 43 milioane de forinţi (aproximativ 120.000 euro).
Până la urmă, închisoarea a fost mai tare
În 2021, un top Economedia plasa firma Liciuchiciu Web Design pe locul 6 în topul companiilor IT cu cea mai mare cifră de afaceri în 2020: peste 100 de milioane de euro.
Firma avea listat doar un singur angajat și era deținută de soția lui "Andor", Diana Adela Talpoș.
Diana Talpoș a declarat pentru Libertatea că "Dosarele sunt «fabricate» sub bagheta BOR".
Diana Talpoș a mai declarat că cifra de afaceri de 110 milioane de euro înregistrată în 2020 era rezultatul unui parteneriat cu o altă firmă, SC Real Brokers Francize SRL.
Potrivit Libertatea, această firmă avea tot un singur angajat, o cifră de afaceri de 12.471.218 lei și pierderi de peste 650 de milioane de lei.
"După recuperarea creanțelor în special de la Mănăstirea Prislop și Arhiepiscopia Devei și a Hunedoarei fiind principalii debitori, societatea va ieși din insolvență și va înregistra profituri, net superioare primului an de activitate, când la o cifră de afaceri de nici 70 milioane de euro a realizat un profit de cinci milioane de euro", a mai afirmat Diana Talpoș.
În ianuarie, 2024, Judecătoria Oradea i-a condamnat pe soții Talpoș la închisoare.
Însă motivele au fost din cu totul altă sferă: rele tratamente aplicate minorului.
Cum cei doi aveau în grijă copiii din prima căsătorie a lui Alexandru Talpoș, au fost acuzați că au împiedicat mama naturală să îi vadă și că i-ar fi influențat s-o urască.
Alexandru Talpoș a primit o pedeapsă cumulată de șapte ani și patru luni de închisoare. În plus, instanța i-a interzis bărbatului să-și contacteze copii pe o durată de doi ani după executarea condamnării.
Diana Talpoș a fost condamnată la patru ani de închisoare cu executare.
