duminică 31 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: Armenia

4 articole
Politică

Sebastian Ghiță primea indicații de la un agent rus cum s-o compromită pe Maia Sandu - document

Un jurnalist de investigație din Republica Moldova, Valeriu Pașa, publică un mesaj al unui agent rus cu nume de cod „Edward Bernays” către Sofia Zaharova, șefă de departament în cadrul Direcției pentru ”dezvoltarea tehnologiilor informațional-comunicaționale” în cadrul Direcției Președintelui Federației Ruse pentru Dezvoltarea Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor și a Infrastructurii de Comunicații. Această structură face parte integrantă din Administrația Prezidențială de la Kremlin. În acest mesaj, agentul rus propune „Idei pentru lucru cu Sebastian Ghiță”.  Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente Agentul îl menționează pe Ghiță cu prenumele Sebastian, ceea ce sugerează o relație apropiată. Aceste idei de lucru se referă strict la compromiterea Maiei Sandu. Ce trebuia să recite Ghiță „Idei pentru lucru cu Sebastian Ghiță 1) Sebastian poate să declare despre tentativele administrației Maiei Sandu să cumpere ”blocarea” negativului în privința conducătoarei actuale a Moldovei pe resursele sale, inclusiv RomâniaTV. Suma menționată de administrație – 150 mii euro. El a refuzat-o.   2) Maia Sandu a încercat să cumpere loialitatea România TV la alegerile prezidențiale din România. Ea a declarat că reprezintă interesele ”unui grup de oameni influenți din Europa” și a preîntâmpinat că în pofida tuturor tentativelor de a-l susține pe Călin Georgescu, decizia despre cine va conduce țara ”deja a fost aprobată”. Drept rezultat alegerile au fost anulate, iar împotriva lui Georgescu a fost pornit un dosar penal”, se arată în mesajul prezentat de Pașa.    „Dar formulările din această discuție nu sunt de tipul «putem încerca să îl abordăm pe Ghiță». Sunt tranșante, nu lasă loc de interpretare – patronul RomâniaTV era deja în contact cu agenții ruși și s-a arătat dispus să le execute ordinele”, mai scrie jurnalistul din Republica Moldova.    Despre destinatara mesajului, Sofia Zaharova, el arată: „Madama este sub toate sancțiunile posibile, până și în Republica Moldova”.   „Pentru context – același agent ”Edward Bernays” se află în spatele multor provocări în Paris, inclusiv vandalizarea cu capuri de porci a moscheilor musulmane, a lăcașelor și localurilor evreiești, acțiuni anti-imigranți etc.. Tot el a orchestrat numeroase campanii contra premierului Armeniei Pashinyan, a lui Zelensky”, mai arată Pașa. 

Sebastian Ghiță, vizitat de George Simion Foto: Inquam/George Calin
Macron cântă La Bohème, la Erevan, alături de președintele și premierul Armeniei Foto: Facebook Maia Sandu
Internațional

VIDEO Macron cântă La Bohème, la Erevan, alături de președintele și premierul Armeniei

Președintele Franței, Emanuel Macron, cântă La Bohème, la Erevan, alături de președintele și premierul Armeniei, Vahagn Khachaturyan și, respectiv Nikol Pashinyan - la tobe. Cântărețul Charles Aznavour, care a compus La Boeheme, era de origine armeană. Citește și: VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună” Macron cântă La Bohème, la Erevan, alături de președintele și premierul Armeniei Macron apare cu microfonul în mână, aşezat la dreapta unui pianist. Ansamblul este acompaniat de o baterie la care se află chiar premierul armean Nikol Paşinian, al cărui ritm se dovedeşte uneori ezitant, la fel ca şi vocea şefului statului francez, cu o intonaţie inegală.  Președintele Armeniei s-a apropiat din spate și a apăsat tastele pianului.  Filmarea a fost făcută de directoarea France Info, Agnès Vahramian.  Preşedintele Emmanuel Macron nu şi-a ascuns niciodată pasiunea pentru muzica franceză, aceea a unei alte epoci, interpretată de artişti precum Johnny Hallyday, Joe Dassin, Michel Sardou sau Charles Aznavour, care au înregistrat succes după succes şi au marcat durabil memoria colectivă de-a lungul deceniilor. Dacă în anii de studenţie obişnuia să cânte "Que je t'aime" la karaoke şi dacă încă îi mai vine să fredoneze "Vladimir Ilici" pentru a-şi încălzi vocea înainte de un discurs, şeful statului îşi pune în valoare cunoştinţele despre muzica franceză şi în străinătate, scrie news.ro. Puţin mai devreme, pe un ton mai puţin melodios, preşedintele a salutat, în faţa comunităţii franceze, alegerea ţării din Caucazul de Sud de a "se orienta spre Europa", precum şi cea a "păcii" cu Azerbaidjanul, "singura rezonabilă", în opinia sa, pentru a se elibera de Rusia.

Armenia și Azerbaidjanul, acord de pace (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Acord istoric între Armenia și Azerbaidjan la Casa Albă, după 35 de ani de conflicte

Armenia și Azerbaidjanul, acord de pace. Premierul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliev au semnat vineri, la Casa Albă, un acord de pace istoric, în cadrul unei ceremonii găzduite de președintele american Donald Trump. Armenia și Azerbaidjanul, acord de pace Liderul SUA a declarat că cele două țări, aflate în conflict de 35 de ani, „acum sunt prieteni și vor fi prieteni multă vreme”. Citește și: EXCLUSIV Șefa CSM ascunde ce a prestat pentru 81.000 de lei, bani primiți de la CSM pe lângă salariul imens Dacă va fi respectat, acordul va fi o realizare semnificativă pentru Statele Unite, dar va provoca iritare la Moscova, care consideră Caucazul parte din sfera sa de influență. Armenia și Azerbaidjanul au disputat enclava Nagorno-Karabah încă din anii ’80, conflictul culminând în 2023 cu recucerirea rapidă a regiunii de către forțele azere și exodul a aproape 100.000 de etnici armeni către Armenia. Detaliile acordului și implicațiile economice Documentul semnat la Washington include acordarea unor drepturi exclusive Statelor Unite pentru dezvoltarea unui coridor strategic din sudul Caucazului. În plus, ambele state au încheiat înțelegeri separate cu Washingtonul pentru a extinde cooperarea în domeniile energiei, comerțului și tehnologiei. Ridicarea restricțiilor militare pentru Azerbaidjan Ca parte a noii relații bilaterale, Statele Unite au anunțat eliminarea restricțiilor privind cooperarea militară cu Azerbaidjanul. Această decizie consolidează parteneriatul strategic dintre Washington și Baku, în contextul schimbărilor geopolitice din regiune.

Turcia și Armenia deschid un punct de frontieră Foto: twitter
Eveniment

Turcia și Armenia deschid un punct de frontieră

Turcia și Armenia deschid pentru prima dată în 35 de ani un punct de frontieră pentru a-i ajuta pe cei afectați de cutremur. Turcia și Armenia deschid un punct de frontieră Turcia a deschis punctul de trecere Alican (provincia Igdir), de la graniţa cu Armenia, pentru a permite trecerea ajutorului umanitar pentru supravieţuitorii cutremurelor de luni din 10 provincii sudice ale ţării, a anunţat sâmbătă agenţia de presă locală Anadolu, citată de dpa. For 30 years, the land crossing between Turkey and Armenia has been closed to traffic as a result of tensions. Now, for the first time in three decades, a convoy of trucks has rolled across the Margara Bridge — bringing humanitarian aid to earthquake victims. pic.twitter.com/OGy4ZVMBTb— Gabriel Gavin (@GabrielCSGavin) February 11, 2023 Cinci camioane cu ajutor umanitar au trecut deja pe la acest punct de frontieră care a fost folosit ultima dată în 1988, când Semiluna Roşie turcă a livrat ajutor după un cutremur produs în Armenia, potrivit Anadolu. ''Haideţi să scoatem şi ceva bun din acest dezastru imens. Solidaritatea salvează vieţi!", a scris pe Twitter parlamentarul turco-armean Garo Paylan. Întreaga graniţă terestră dintre Turcia şi Armenia a fost închisă din 1993, după ciocniri care au avut loc atunci între etnici azeri (parte din familia naţiunilor turcice) şi armeni. Cele două ţări vecine au restabilit contactele diplomatice la sfârşitul anului 2021. În februarie 2022, Turcia și Armenia au reluat și primele zboruri comerciale din ultimii doi ani. Totuși, granița terestră dintre cele două țări a rămas închisă din 1993, forțând camioanele să tranziteze Georgia sau Iran. Tensiunile dintre cele două țări își au rădăcinile în trecut, din cauza uciderilor în masă ale armenilor în perioada Primului Război Mondial în Imperiul Otoman, atrocități pe care Erevan le cataloghează drept genocid. Turcia respinge cu înverșunare că ar fi vorba despre genocid, argumentând că între 300.000 și 500.000 de armeni și cel puțin tot atâția turci au murit în lupte civile atunci când armenii s-au ridicat împotriva conducătorilor lor otomani și s-au alăturat trupelor ruse invadatoare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră