Arheologii se întorc să sape la locul găsirii coifului de la Coțofenești: sunt „anomalii” în sol
Un studiu geofizic realizat recent în zona în care a fost descoperit, în urmă cu aproape un secol, celebrul coif de aur de la Coţofeneşti indică existenţa unor „anomalii” în sol. Specialiştii intenţionează să demareze în perioada următoare săpături arheologice, existând suspiciuni privind prezenţa unei cetăţi getice. Studiul geofizic confirmă structuri neobişnuite în sol Managerul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Mihai Dumitrache, a declarat pentru Agerpres că studiul geofizic efectuat în zonă a evidenţiat elemente care nu sunt caracteristice reliefului natural. Citește și: EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Potrivit acestuia, anomaliile pot indica structuri precum ziduri sau gropi antropice, însă natura exactă a acestora nu poate fi stabilită decât prin intervenţii arheologice directe. Până la începerea săpăturilor, specialiştii pot afirma doar că respectivele structuri sunt „anormale” pentru zona analizată. Cetatea de la Coţofeneşti, greu accesibilă cercetătorilor Zona presupusei cetăţi se află în vârful unui deal din apropierea localităţii Coţofeneşti şi este dificil de accesat. Conform reprezentanţilor muzeului, accesul este posibil doar cu vehicule 4x4 şi doar în condiţii meteo favorabile, când drumul şi solul sunt uscate. Chiar şi deplasarea pe jos este anevoioasă, aspect care a întârziat până acum demararea cercetărilor arheologice în teren. Săpăturile arheologice, incluse în bugetul pe 2026 Mihai Dumitrache a precizat că acest proiect reprezintă cea mai importantă iniţiativă a muzeului în acest an. Costurile necesare pentru demararea săpăturilor vor fi incluse în bugetul instituţiei pe anul 2026, ceea ce ar putea permite începerea cercetărilor în perioada următoare. Importanţa istorică a coifului de la Coţofeneşti Coiful de aur de la Coţofeneşti este unul dintre cele mai valoroase artefacte ale patrimoniului naţional al României. Datat în secolele V–IV î.Hr., acesta este asociat civilizaţiei getice şi reprezintă o piesă de referinţă pentru istoria antică a spaţiului românesc. Furtul artefactelor din Olanda Coiful de la Coţofeneşti, alături de trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, datate în a doua jumătate a secolului I î.Hr., a fost furat pe 25 ianuarie 2025, în urma unui incident grav petrecut la Muzeul Drents din Assen, Olanda. Furtul a fost confirmat la acel moment de Ministerul Culturii şi a stârnit reacţii puternice în spaţiul public. Dacă săpăturile arheologice vor confirma existenţa unei cetăţi getice la Coţofeneşti, descoperirea ar putea aduce informaţii esenţiale despre organizarea, apărarea şi viaţa comunităţilor getice din această zonă, consolidând importanţa sitului în istoria României antice.
