vineri 11 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

alocație

6 articole
Eveniment

Alocațiile pentru copii în toamna anului 2026: cine primește 292 de lei și cine are dreptul la 719 lei

Alocația de stat este un drept al copilului, nu un ajutor acordat în funcție de veniturile părinților. În 2026, banii se plătesc tuturor copiilor care îndeplinesc condițiile legale, indiferent dacă părinții lucrează, sunt șomeri sau obțin venituri ridicate. În această toamnă, cuantumurile rămân însă înghețate pentru al doilea an consecutiv: 292 de lei pentru majoritatea copiilor și 719 lei pentru copiii mici sau cu handicap. Cât este alocația de stat în toamna anului 2026 Potrivit Legii nr. 141/2025, alocațiile se mențin pe tot parcursul anului 2026 la nivelul cuvenit în decembrie 2025. Citește și: Bani pentru nou-născuți în 2026: capcanele din lege care te pot lăsa fără alocație sau indemnizație Cum nici în 2025 nu a fost aplicată indexarea cu inflația, sumele sunt practic aceleași din 2024. În septembrie 2026, cuantumurile sunt: 719 lei lunar pentru copiii cu vârsta de până la doi ani; 719 lei lunar pentru copiii cu handicap, până la vârsta de trei ani; 292 de lei lunar pentru copiii cu vârsta între doi și 18 ani; 719 lei lunar pentru copiii cu handicap cu vârsta între trei și 18 ani; 292 de lei lunar pentru tinerii de peste 18 ani care continuă liceul sau școala profesională. Legea nr. 61/1993 prevede, ca regulă, indexarea anuală cu rata medie a inflației. Pentru 2026, această regulă a fost suspendată, alocațiile fiind păstrate la nivelul lunii decembrie 2025. Ultima majorare efectivă a avut loc în ianuarie 2024. Cine are dreptul la alocație Alocația se acordă tuturor copiilor cetățeni români până la împlinirea vârstei de 18 ani, fără condiție de venit și fără obligația ca părinții să fie salariați. Citește și: Drepturile mamelor la revenirea la serviciu: mitul celor 6 luni de protecție împotriva concedierii Pot beneficia și copiii cetățenilor străini ori ai persoanelor fără cetățenie care au rezidență legală în România, dacă locuiesc împreună cu părinții. Titularul dreptului este copilul, chiar dacă, până la o anumită vârstă, banii sunt încasați și administrați de unul dintre părinți sau de reprezentantul legal. Alocația poate fi plătită: - unuia dintre părinți, pe baza acordului acestora; - părintelui la care locuiește copilul, potrivit unei hotărâri judecătorești; - tutorelui, curatorului, asistentului maternal ori persoanei sau familiei la care copilul a fost dat în plasament; - direct copilului care a împlinit 14 ani, cu acordul reprezentantului legal; - direct tânărului care a împlinit 18 ani și continuă studiile. Alocația continuă și după împlinirea vârstei de 18 ani Tinerii care urmează cursurile unui liceu sau ale unei școli profesionale pot primi în continuare alocația, în cuantum de 292 de lei, până la terminarea studiilor. Pentru tinerii cu handicap care urmează o formă de învățământ preuniversitar, dreptul poate fi păstrat până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani. Există însă o excepție importantă: elevii de peste 18 ani care repetă anul școlar nu mai primesc alocația. Plata poate continua numai dacă anul a fost repetat din motive medicale, dovedite prin certificat. În anul școlar 2025–2026, peste 200.000 de tineri majori au beneficiat de acest drept, potrivit ANPIS. Unde se depune cererea Dosarul se depune, de regulă, la primăria localității sau sectorului în care părintele ori reprezentantul legal are domiciliul sau reședința. Primăria verifică actele și transmite documentația către agenția județeană pentru plăți și inspecție socială – AJPIS. În București, dosarele sunt prelucrate prin Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București. Unele primării permit trimiterea documentelor online, prin platforma proprie sau prin e-mail. Procedura poate diferi de la o localitate la alta, astfel că părinții trebuie să verifice lista publicată de direcția locală de asistență socială. Pentru tinerii de peste 18 ani care continuă studiile liceale, procedura este diferită: cererea nu se mai depune la primărie, ci se depune direct la secretariatul școlii sau liceului unde sunt înmatriculați, însoțită de o adeverință de elev. Ce documente sunt necesare Dosarul obișnuit cuprinde: - cererea-tip; - actele de identitate ale părinților sau reprezentantului legal; - certificatul de naștere al copilului; - certificatul de căsătorie, dacă este cazul; - extrasul de cont pe numele persoanei care va încasa alocația, dacă se solicită plata prin bancă; - certificatul de încadrare în grad de handicap, pentru acordarea cuantumului majorat; - documentele privind divorțul, stabilirea locuinței copilului, tutela, adopția sau plasamentul, atunci când este cazul. Primăria poate solicita declarații suplimentare, inclusiv privind situația părinților care lucrează sau locuiesc în alt stat al Uniunii Europene. Dacă alocația este cerută împreună cu indemnizația pentru creșterea copilului, în unele localități se depune un singur dosar, solicitantul bifând ambele drepturi în formular. Din ce lună se acordă alocația Dreptul la alocație se naște din luna următoare nașterii copilului. Totuși, plata efectivă este pusă în practică după depunerea și aprobarea cererii. Dacă părintele nu depune imediat dosarul, poate solicita și sumele restante, dar numai în limita termenului legal de prescripție. Pentru a evita întârzieri sau discuții privind perioadele neachitate, cererea ar trebui depusă cât mai curând după eliberarea certificatului de naștere. În cazul schimbării reprezentantului legal, al domiciliului, al contului bancar sau al situației copilului, modificarea trebuie comunicată în scris agenției teritoriale în termen de 15 zile. Cum se primesc banii Solicitantul poate alege între: - virament într-un cont bancar sau cont de card; - mandat poștal, la domiciliu. Contul trebuie să fie deschis, în principiu, pe numele persoanei căreia i se plătește alocația. După împlinirea vârstei de 18 ani, plata se face direct tânărului beneficiar. În septembrie 2026, alocațiile plătite prin bancă au fost virate pe 8 septembrie. Pentru beneficiarii care au ales mandatul poștal, distribuirea începe ulterior, potrivit graficului Poștei Române. În lunile următoare, data poate fi devansată dacă ziua obișnuită de plată cade într-un weekend sau într-o sărbătoare legală. Alocația poate fi cumulată cu alte venituri Alocația nu depinde de salariul părinților și poate fi cumulată cu: - indemnizația pentru creșterea copilului; - stimulentul de inserție; - salariile părinților; - pensia de urmaș a copilului; - bursele școlare; - alte beneficii sociale, dacă sunt îndeplinite separat condițiile pentru acestea. Alocația de stat nu trebuie confundată cu indemnizația de creștere a copilului. Prima aparține copilului și se acordă fără testarea veniturilor, în timp ce indemnizația este un drept al părintelui și depinde de veniturile obținute anterior nașterii. Când poate înceta plata Dreptul încetează din luna următoare celei în care nu mai sunt îndeplinite condițiile legale, de exemplu: - copilul împlinește 18 ani și nu mai urmează liceul sau școala profesională; - tânărul major termină ori abandonează studiile; - elevul de peste 18 ani repetă anul din motive care nu sunt medicale; - copilul sau tânărul beneficiar decedează; - copilul cetățean străin nu mai locuiește legal în România; - se constată că alocația este plătită necuvenit. Sumele încasate fără drept pot fi recuperate de AJPIS, inclusiv prin rețineri din plățile viitoare.

Alocațiile pentru copii în toamna anului 2026: cine primește 292 de lei și cine are dreptul la 719 lei
Bani pentru nou-născuți în 2026: capcanele din lege care te pot lăsa fără alocație sau indemnizație
Eveniment

Bani pentru nou-născuți în 2026: capcanele din lege care te pot lăsa fără alocație sau indemnizație

Nașterea unui copil deschide dreptul familiei la mai multe forme de sprijin financiar, însă banii nu vin toți automat și nici nu sunt solicitați în același loc. În 2026, părinții pot beneficia de alocația de stat pentru copil, indemnizația pentru creșterea copilului și, dacă revin la muncă, de stimulentul de inserție. În unele localități există și ajutoare suplimentare pentru nou-născuți, acordate din bugetele locale. Termenele sunt importante: pentru unele drepturi, întârzierea nu înseamnă pierderea completă a banilor, dar poate însemna pierderea unor luni de plată. Alocația pentru copil: 719 lei pe lună până la 2 ani În 2026, alocațiile de stat au fost menținute la nivelul din decembrie 2025. Citește și: Pensia alimentară, reguli noi în 2026: procese mai simple pentru majorare și măsuri dure împotriva părinților rău-platnici Pentru un nou-născut, alocația este de: - 719 lei pe lună, de la naștere până la împlinirea vârstei de 2 ani; - 719 lei pe lună până la 3 ani, în cazul copilului cu dizabilitate; - după împlinirea vârstei de 2 ani, alocația obișnuită este de 292 de lei pe lună, până la 18 ani; - pentru copilul cu dizabilitate, cuantumul de 719 lei se menține și între 3 și 18 ani. În mod normal, cuantumurile ar trebui indexate anual cu inflația, însă Legea nr. 141/2025 prevede expres că în 2026 alocațiile rămân la nivelul acordat pentru decembrie 2025. Alocația nu vine automat după naștere Este una dintre cele mai utile precizări pentru părinți: înregistrarea copilului la Starea Civilă nu este suficientă pentru ca alocația să înceapă automat să fie virată. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Legea nr. 61/1993 prevede că stabilirea dreptului se face pe baza unei cereri și a documentelor justificative. Dreptul există începând cu luna următoare celei în care s-a născut copilul, iar plata începe, în principiu, în luna următoare depunerii cererii. Dacă părinții depun cererea mai târziu, nu pierd imediat toate sumele restante: alocația poate fi plătită retroactiv, însă pentru cel mult 12 luni anterioare depunerii cererii. De aceea, este recomandat ca dosarul să fie depus cât mai curând după obținerea certificatului de naștere. Alocația poate fi cumulată cu indemnizația de creștere Alocația copilului și indemnizația pentru creșterea copilului sunt două drepturi diferite. Părintele care intră în concediu de creștere poate primi în același timp alocația copilului și indemnizația pentru creștere. Alocația aparține, juridic, copilului, în timp ce indemnizația este dreptul părintelui care întrerupe sau reduce activitatea pentru a-l îngriji. Legea permite expres cumularea alocației cu indemnizația sau cu stimulentul de inserție. Indemnizația de creștere: între 1.651 și 8.500 de lei Pentru indemnizația de creștere a copilului nu există o sumă identică pentru toți părinții. În 2026, indemnizația reprezintă 85% din media veniturilor nete realizate în 12 luni din ultimii doi ani anteriori nașterii copilului. Sunt stabilite însă două limite: - indemnizație minimă: 1.651 lei pe lună; - indemnizație maximă: 8.500 lei pe lună. Pentru stabilirea celor 12 luni pot fi luate în calcul și anumite perioade asimilate prevăzute de lege, nu numai lunile în care părintele a lucrat efectiv. Concediul și indemnizația se acordă, de regulă, până când copilul împlinește 2 ani, respectiv până la 3 ani pentru copilul cu dizabilitate. Atenție: din indemnizație se reține 10% CASS Din august 2025, indemnizația pentru creșterea copilului este supusă contribuției de asigurări sociale de sănătate. Prin urmare, în 2026, din dreptul stabilit se reține 10% CASS. Astfel, o indemnizație stabilită la nivelul minim de 1.651 lei înseamnă, după reținerea CASS, aproximativ 1.486 de lei efectiv încasați, iar la indemnizația maximă de 8.500 lei plata după CASS este de aproximativ 7.650 de lei. Alocația de stat pentru copil nu este afectată de această reținere. Când trebuie cerută indemnizația pentru a nu pierde bani Termenul este important. Pentru părintele care beneficiază de concediu de maternitate, indemnizația pentru creșterea copilului poate fi acordată începând cu ziua următoare încetării concediului de maternitate, dar nu mai devreme de a 43-a zi de la naștere, dacă cererea este depusă în 60 de zile lucrătoare de la acel moment. Pentru persoanele care nu au dreptul la concediu de maternitate, indemnizația poate fi stabilită începând cu data nașterii, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la naștere. Dacă aceste termene sunt depășite, dreptul nu dispare, însă indemnizația se acordă, în principiu, începând cu data depunerii cererii, ceea ce înseamnă că părintele poate pierde plata pentru perioada anterioară. Unde se depune dosarul pentru indemnizație Pentru salariați există practic două demersuri. Cererea pentru concediul de creștere a copilului se adresează angajatorului. Părintele trebuie să îl anunțe, de regulă, cu cel puțin 10 zile înainte de terminarea concediului de maternitate sau înainte de data la care dorește să înceapă concediul pentru creșterea copilului. Cererea și actele pentru indemnizația de creștere a copilului se depun la primăria localității sau sectorului unde solicitantul are domiciliul ori reședința, documentele fiind transmise ulterior către AJPIS/APISMB. În 2026 există și posibilitatea depunerii cererii prin HUB-ul de servicii al Ministerului Muncii. Printre documentele uzuale se află actul de identitate, certificatul de naștere al copilului și actele care dovedesc veniturile și perioadele luate în calcul. Stimulent de inserție de până la 1.500 de lei Părinții eligibili pentru concediul de creștere care reiau activitatea profesională și obțin venituri pot solicita stimulentul de inserție. Sunt două situații principale. Dacă părintele începe să obțină venituri înainte ca bebelușul să împlinească 6 luni, stimulentul este de 1.500 de lei pe lună. În cazul copilului cu dizabilitate, limita este de un an. Stimulentul de 1.500 de lei se plătește până când copilul ajunge la vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilitate. Dacă revenirea la activitate are loc după împlinirea vârstei de 6 luni, stimulentul este de 650 de lei pe lună. După terminarea perioadei obișnuite de concediu pentru creștere, stimulentul de 650 de lei poate continua, în condițiile legii, până când copilul împlinește 3 ani, respectiv 4 ani pentru copilul cu dizabilitate. Stimulentul de inserție nu se acordă automat Simpla întoarcere la serviciu nu determină automat intrarea banilor în cont. Stimulentul se acordă pe bază de cerere. Pentru părintele care revine la muncă în timpul perioadei în care ar fi avut dreptul la concediul de creștere, o regulă esențială este termenul de 30 de zile lucrătoare de la data realizării veniturilor. Dacă solicitarea este făcută în această perioadă, stimulentul poate fi acordat începând cu ziua următoare celei în care părintele a început să realizeze venituri. Dacă termenul este depășit, plata se face începând cu data depunerii cererii. Prin urmare, amânarea dosarului poate însemna pierderea unor sume. Pentru salariați mai există o obligație: intenția de revenire la serviciu trebuie comunicată în scris angajatorului cu cel puțin 30 de zile înainte. Indemnizația și stimulentul nu se primesc în același timp Un părinte nu poate încasa simultan indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție. În momentul în care sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea stimulentului, plata indemnizației pentru creștere se suspendă. Alocația copilului continuă însă să fie plătită, indiferent dacă părintele se află în concediu de creștere sau s-a întors la serviciu. Unele primării dau bani în plus pentru nou-născuți Pe lângă drepturile naționale, unele autorități locale acordă propriile stimulente pentru nașterea unui copil. Aceste ajutoare nu există însă în toate localitățile, iar cuantumurile, condițiile și termenele sunt stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale. Un exemplu este Bucureștiul, unde în 2026 DGASMB acordă un stimulent financiar de 2.500 de lei net pentru fiecare nou-născut, dacă sunt îndeplinite condițiile programului. Printre acestea se află domiciliul sau reședința de cel puțin șase luni în București și înregistrarea nașterii într-o maternitate din municipiu. Aici termenul este deosebit de scurt: dosarul trebuie depus în cel mult o lună de la nașterea copilului. Ajutorul se acordă o singură dată și numai pe bază de cerere. De aceea, părinții ar trebui să verifice imediat după naștere site-ul primăriei și al direcției locale de asistență socială. Un program local poate exista într-un an și poate fi modificat, suspendat sau eliminat în altul. Bani nu vin automat după naștere Pentru un părinte care tocmai a avut un copil, regula cea mai simplă este aceasta: alocația de stat trebuie solicitată, indemnizația pentru creșterea copilului trebuie solicitată, iar stimulentul de inserție trebuie solicitat. Nici faptul că nașterea a fost înregistrată la Starea Civilă, nici faptul că angajatorul știe că salariatul a devenit părinte nu înlocuiesc procedurile pentru acordarea acestor drepturi. Diferența este că, în cazul alocației, legea permite recuperarea retroactivă a sumelor pentru cel mult 12 luni, în timp ce pentru indemnizația de creștere și stimulentul de inserție depășirea termenelor legale poate face ca dreptul să fie acordat numai de la data cererii. Un mic „calendar” pentru părinți după naștere După obținerea certificatului de naștere, părinții ar trebui să verifice cât mai repede alocația de stat și eventualele ajutoare oferite de primărie, deoarece unele programe locale au termene de numai câteva săptămâni. Părintele care dorește să intre în concediul de creștere trebuie să pregătească din timp documentele privind veniturile și să respecte termenul pentru solicitarea indemnizației. Iar dacă decide să revină la serviciu înainte de expirarea concediului, trebuie să verifice imediat condițiile pentru stimulentul de inserție și să nu confunde reluarea activității cu acordarea automată a banilor. În 2026, cele trei drepturi principale se pot completa: copilul poate primi alocația, iar părintele poate beneficia, în funcție de situația sa profesională, fie de indemnizația pentru creștere, fie de stimulentul de inserție. Diferența o face însă respectarea procedurilor și, mai ales, a termenelor.

Alocațiile pentru copii, înghețate și în 2026, deși legea cere măcar indexarea cu inflația
Economie

Alocațiile pentru copii, înghețate și în 2026, deși legea cere măcar indexarea cu inflația

Familiile din România încep anul 2026 cu o decizie care afectează direct bugetele gospodăriilor: alocațiile pentru copii rămân neschimbate pentru al doilea an consecutiv. Al doilea an fără indexare Guvernul a hotărât din nou să nu aplice indexarea anuală a alocațiilor, deși legislația în vigoare prevede actualizarea acestora în funcție de rata inflației. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat În termeni concreți, menținerea alocațiilor la același nivel înseamnă pierderi semnificative pentru copii și familii. Calculată pe doi ani fără indexare, suma pierdută ajunge la cel puțin 945 de lei pentru fiecare copil. În prezent, alocația de stat este de 292 de lei pe lună pentru majoritatea copiilor, în timp ce copiii mici și cei cu dizabilități beneficiază de o alocație de 719 lei lunar. Continuarea, în Ziarul de Iași.

China oferă 420 de euro anual pentru fiecare copil sub 3 ani, în încercarea de a stimula natalitatea
Internațional

China oferă 420 de euro anual pentru fiecare copil sub 3 ani, în încercarea de a stimula natalitatea

Planul Chinei de a stimula natalitatea. Guvernul chinez a anunțat introducerea unei alocații anuale de 3.600 de yuani (aproximativ 420 de euro) pentru fiecare copil sub vârsta de trei ani, în contextul unei crize demografice fără precedent. Planul Chinei de a stimula natalitatea Măsura vizează susținerea familiilor tinere și încurajarea nașterilor, într-o țară aflată în plin proces de îmbătrânire a populației. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Anunțul a fost făcut luni de către autoritățile chineze și prezentat drept „o măsură majoră pentru îmbunătățirea bunăstării populației”. Ajutorul financiar va contribui la reducerea costurilor asociate creșterii și educației timpurii a copiilor, însă detaliile privind condițiile de eligibilitate nu au fost încă publicate. Nașterile, în scădere dramatică Numărul nașterilor în China a scăzut drastic în ultimii ani. În 2024, s-au înregistrat doar 9,54 milioane de nașteri, de două ori mai puține decât în 2016, în ciuda abolirii politicii copilului unic. Este al treilea an consecutiv în care populația Chinei scade, alimentând îngrijorări legate de sustenabilitatea sistemului de pensii și de lipsa forței de muncă tinere. Perspective îngrijorătoare până în 2100 Potrivit estimărilor ONU, populația Chinei, care în prezent numără aproximativ 1,4 miliarde de locuitori, ar putea scădea la 800 de milioane până în anul 2100, dacă actualele tendințe se mențin. Această evoluție demografică ar putea avea efecte profunde asupra economiei, sistemului social și echilibrului geopolitic global.

Alocațiile copiilor scot aproape 15 miliarde de lei pe an din bugetul de stat. Topul pe județe
Economie

Alocațiile copiilor scot aproape 15 miliarde de lei pe an din bugetul de stat. Topul pe județe

Cât se plătește pe alocațiile copiilor: la nivel național, alocația de stat a fost acordată unui număr total de 3.632.593 de copii, suma totală achitată fiind de 1.215.579.808 lei. Cât se plătește pe alocațiile copiilor În luna iunie 2025, un număr de 204.030 de copii din județul Iași au beneficiat de alocația de stat, conform datelor furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei Iașiul ocupă locul al doilea la nivel național, fiind devansat doar de Municipiul București, unde au fost achitate alocații pentru 370.573 de copii. Suma totală plătită în județul Iași a fost de 68.091.567 lei, cu o valoare medie per beneficiar de 333,73 lei – foarte apropiată de media națională de 334,63 lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Se dublează alocaţia de hrană în spitale, dar toate alimentele sunt mai scumpe
Justiție

Se dublează alocaţia de hrană în spitale, dar toate alimentele sunt mai scumpe

Alocaţia de hrană în spitale, dublată. De pe 1 iulie, cuantumul alocaţiei de hrană în spitalele de stat nu va mai fi de 11 lei. Alocaţia de hrană în spitale, dublată Practic, valoarea unei mese urmează să fie de 22 de lei pe zi. Până acum, pacienţii din spitale aveau mese zilnice în medie în valoare de 11 lei, din care administraţia unităţilor medicale trebuia să asigure cele trei mese, ţinând cont şi de necesarul zilnic de calorii, pe categorii de regimuri. Citește și: Ministerul Apărării va cumpăra blindate 4X4 de 750 milioane de euro. Americanii de la Oshkosh și francezii de la Arquus, favoriți Managerii spitalelor din Iaşi văd această modificare ca „o gură de oxigen”, având în vedere scumpirile din ultima perioadă, atât pentru alimentele de bază, cât şi scumpirile pentru alte produse şi servicii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră