joi 30 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

alina gorghiu

24 articole
Eveniment

Și Ministerul Justiției desființează pachetul Ciolacu: are nevoie de avizul CSAT, ar putea fi neconstituțional. Plus un avertisment: magistrații ar putea ataca la CCR plafonarea sporurilor

Și ministerul Justiției desființează pachetul Ciolacu: proiectul de lege are nevoie de avizul CSAT și ar putea fi neconstituțional, scrie Profit, care a consultat avizul dat de acest minister, condus de liberala Alina Gorghiu. Tot azi, Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ proiectului de lege pe care Guvernul intenționează să-și asume răspunderea. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” În plus, în avizul ministerului Justiției se arată că magistrații ar putea ataca la CCR plafonarea sporului pentru condiții de muncă în condiții vătămătoare, întrucât această măsură ar afecta independența Justiției. Ministerul Justiției desființează pachetul Ciolacu „Se intenționează reglementarea unui impozit suplimentar în sarcina instituțiilor de credit, datorat pe lângă impozitul pe profit, - respectiv impozitul pe cifra de afaceri. Considerăm că introducerea a două impozite distincte, ale căror baze impozabile se suprapun parțial, ar putea fi considerată o injustă așezare a sarcinii fiscale, contrat art 56, alin (2) din Constituție", potrivit documentului obținut de Profit.ro. În consecință, ministerul Justiției recomandă obținerea unui aviz pe această măsură de la Consiliul Concurenței, Banca Națională și Asociația Română a Băncilor. „Reducerea sporurilor pentru condiții vătămătoare sau periculoase poate avea un impact asupra principiilor referitoare la independența justiției și a statului de drept, afectând astfel securitatea financiară a magistraților consacrată de art. 124 alin (3) și art 132 alin (1) din Constituție", se mai arată în aviz. Citește și: Bugetarii cu salarii și averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: familia Socol, finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat Și Consiliul Economic și Social (CES) a desființat pachetul Ciolacu de măsuri fiscale: ia 100 de miliarde de lei de la mediul privat și taie cheltuielile cu doar 16 miliarde de lei, apreciază această instituție. CES a emis aviz negativ la așa numitul proiect de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.

Și Ministerul Justiției desființează pachetul Ciolacu: are nevoie de avizul CSAT, ar putea fi neconstituțional. Plus un avertisment: magistrații ar putea ataca la CCR plafonarea sporurilor
Alina Gorghiu, ministrul Justiției: „În România sunt milioane de consumatori. Ei trebuie să fie ajutați să scape. Nu putem să băgăm milioane de oameni în pușcărie”
Politică

Alina Gorghiu, ministrul Justiției: „În România sunt milioane de consumatori. Ei trebuie să fie ajutați să scape. Nu putem să băgăm milioane de oameni în pușcărie”

Alina Gorghiu, ministrul Justiției, a declarat, azi, la Digi 24: „În România sunt milioane de consumatori. Ei trebuie să fie ajutați să scape. Nu putem să băgăm milioane de oameni în pușcărie”. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Embargoul asupra cerealelor ucrainene în România trebuie prelungit, spune un consilier al lui Ciolacu. Portul Constanța va primi de două ori mai mult decât poate exporta Ea a vorbit, în această seară, la acest post, despre amploarea uriașă a consumului de droguri în România. „În România sunt milioane de consumatori” „Nu trebuie să privim consumatorii altfel decât ca pe niște persoane bolnave, pe care trebuie să le tratăm, să le reintegrăm în societate, însă rețelele sunt o problemă în România, iar activitatea DIICOT din aceste săptămâni ne arată că se poate interveni prompt și rapid. În România sunt milioane de consumatori. Ei trebuie să fie ajutați să scape. Nu putem să băgăm milioane de oameni în pușcărie”, a spus Gorghiu. Ce date a mai prezentat ministrul Justiției despre amploarea consumului de droguri în România: „În 2010 vorbeam de 6.000 de dosare legate de tematica droguri, în 2015 - 8.700 de dosare, iar anul acesta, în primele opt luni, am avut 20.000 de dosare. Trebuie puse în context, pentru că DIICOT are 190 de procurori care sunt în problemele acestea legate de criminalitate organizată. Dacă de mâine acești 190 de procurori nu s-ar mai ocupa de nicio altă infracțiune, ci exclusiv de aceste dosare, tot ar veni 105 dosare pe fieare procuror. Cea mai mare captură din ultima săptămână a fost de 30 kg de droguri de mare risc, de tip Cristal, cele consumate și de Vlad Pascu. A mai fost o captură de trei milioane de euro în vamă, la Dolj, la Bechet, de substanțe psihoactive În penitenciare sunt 1.100 de persoane care execută pedepse pentru infracțiuni din sfera traficului de droguri. Dintre acestea, 709 sunt recidiviști cu antecedente penale pe infracțiuni din aceeași sferă. La fiecare săptămână apare o substanță psihoactivă nouă, iar 98% dintre ele nu se pot detecta prin analizele de sânge. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE Gorghiu a spus că în curând va avea loc o ședință CSAT la care se va discuta această problemă. „Vom vedea după CSAT ce anume măsuri se vor dispune, însă devine o problemă de securitate națională”, a afirmat ea.

Magistrați vs statul român: 22.800 de procese pentru drepturi salariale. Surprinzător, le-au câștigat
Eveniment

Magistrați vs statul român: 22.800 de procese pentru drepturi salariale. Surprinzător, le-au câștigat

Magistrații vs. statul român: din 2008 în 2022, procurorii și judecătorii au deschis circa 22.800 de procese pentru drepturi salariale, a spus ministrul Justiției, Alina Gorghiu. În România sunt circa 5.000 de judecători și 3.000 de procurori, deci unii au dat statul în judecată de mai multe ori. 22.800 de procese pentru drepturi salariale „Din ianuarie 2008 până la sfârşitul anului 2022, Ministerul Justiţiei a fost în calitate de pârât în dosare cu magistraţi, adică magistraţi care şi-au cerut drepturile salariale în justiţia românească, judecându-se cu Ministerul Justiţiei”, a anunţat, joi seară, la Digi 24, Alina Gorghiu, citată de news.ro. Aceasta a precizat că sunt peste 22.800 de acţiuni în care Ministerul Justiţiei a fost chemat în judecată în calitate de pârât. „Le pierdem pe majoritatea”, a afirmat Gorghiu. Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani, arăta, în mai 2023, un deputat PSD, Mirela Adomnicăi, care a cerut ministerului Justiției un calcul privind impactul bugetar al acestei măsuri. Decizia de majorare salarială vine ca urmare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în acest sens şi „pentru uniformizarea regulilor de salarizare”,a explicat Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Cresc salariile magistraților, cresc și pensiile lor speciale „Într-un moment în care întreaga opinie publică se așteaptă la economisiri și la o administrare mai eficientă a cheltuielilor bugetare, magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Astfel, am aflat că majorarea de 25% s-ar aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul din instanțe și de la 7 decembrie 2018 pentru personalul din parchete. Prin urmare, judecătorii și procurorii ar trebui să primească diferențele salariale pentru ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru fiecare magistrat. Mai mult de atât, magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, scrie Adomnicăi către ministerul Justiției. Însă, îm răspunsul trimis la interpelarea lui Adomnicăi, Înalta Curte susține că nu poate estima impactul bugetar.

Alina Gorghiu: Suntem foarte hotărâţi să rămânem la guvernare în această formulă cu PSD până în 2024
Politică

Alina Gorghiu: Suntem foarte hotărâţi să rămânem la guvernare în această formulă cu PSD până în 2024

Președintele Senatului, Alina Gorghiu (PNL), anunță: „Suntem foarte hotărâţi să rămânem la guvernare în această formulă cu PSD până în 2024”. Declarația a fost făcută la emisiunea Talk News de la Profit News Tv, fiind citată de news.ro. Pe de altă parte, Gorghiu a spus că l-ar susține pe Ciucă „cu tot dragul” să fie președinte al Senatului, dacă PSD preia postul de premier în primăvara anului viitor. Suntem hotărâţi să rămânem la guvernare cu PSD până în 2024 „Suntem foarte hotărâţi să rămânem la guvernare în această formulă cu PSD până în 2024, până când se va termina cu guvernarea, nu din alte motive ci pentru că a venit rezultatul la alegerile generale şi se va face desemnarea de premier. Vor fi toate cam în acelaşi timp, parlamentarele cu prezidenţialele se cam suprapun. Vom avea un ciclu de patru ani fără alegeri, vă daţi seama cât se poate construi”, a spus Alina Gorghiu. ”Mesajul premierului a fost clar, vom merge în alegeri pe barba noastră şi cred că va fi un test”, a mai arătat ea. Ea a mai spus că dacă preşedintele PNL, după rotativa premierilor anul viitor, va dori să ocupe funcţia de preşedinte al Senatului, îl va susţine „cu tot dragul”, dar că nu s-a luat o decizie în partid. Ciucă nu va avea soarta lui Cîțu și Orban Întrebată dacă va lăsa locul lui Nicolae Ciucă la Senat, la schimbarea premierilor, anul viitor, Alina Gorghiu a spus: ”Nu am nicio ezitare dacă aceasta va fi decizia PNL, însă la noi momentan nu s-a discutat dar nimeni nu se cramponează de nimic”. Preşedintele interimar al Senatului a mai arătat: ”Dacă preşedintele PNL, după rotativa premierilor, va dori să ocupe funcţia de preşedinte al Senatului, îl voi susţine cu tot dragul”. Întrebată dacă Nicolae Ciucă ar putea avea soarta lui Florin Cîţu, Gorghiu a spus: ”De câte ori credeţi că poate greşi PNL făcând mişcări din aceastea bruşte? Când face mişcări bruşte poţi să consideri asta o greşeală. Ce pot să vă spun cu certitudine este că nu vom schimba preşedintele PNL, mai aud povestea asta ascuns, pe la colţuri. (..) Sunt sigură că nu vom avea congres, lumea se aşteaptă sau poate colegii din opoziţie mai speră la trepidaţii la rotativă”. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

Gorghiu: Nu exclud coaliţia cu PSD-ul după 2024, dar da, văd un 2024 pivotat de PNL pe dreapta şi de PSD pe stânga
Politică

Gorghiu: Nu exclud coaliţia cu PSD-ul după 2024, dar da, văd un 2024 pivotat de PNL pe dreapta şi de PSD pe stânga

Alina Gorghiu (PNL), președinte al Senatului și fost lider al liberalilor: Nu exclud coaliţia cu PSD-ul după 2024, dar da, văd un 2024 pivotat de PNL pe dreapta şi de PSD pe stânga. Ea a susținut că nu a existat în Partidul Naţional Liberal o discuţie referitoare la candidaţii pentru funcţia de preşedinte al ţării, însă admite că, la acest moment, premierul Nicolae Ciucă este favorit pentru a deveni candidat. Ea exclude posibilitatea unor candidaturi comune cu PSD, însă nu exclude coaliţia cu PSD-ul după 2024, cu un 2024 pivotat de PNL pe dreapta şi de PSD pe stânga. Gorghiu: Nu exclud coaliţia cu PSD-ul după 2024 „În privinţa candidaţilor la preşedinţie, mai avem doi ani şi. E absolut prematur să emit opinii referitor la persoane însă, la nivel de principiu, pot să vă spun că Partidul Naţional Liberal în istoria recentă, post-Revoluţie, a avut candidat la preşedinţie preşedintele de partid, de altfel şi celelalte partide au cam respectat această regulă. Dar nu a fost o discuţie în Partidul Naţional Liberal referitoare la preşedinţie la acest moment. E mult prea devreme”, a afirmat Alina Gorghiu duminică, în emisiunea Insider Politic, la Prima Tv, citată de news.ro. Ea admite că Nicolae Ciucă este, în acest moment, favorit în partid pentru a candida pentru funcţia supremă în stat la viitoarele alegeri. „Este preşedintele partidului şi nu ai cum să nu îl vezi ca principalul candidat la funcţia pentru această demnitate în statul român”; adaugă aceasta. Citește și: VIDEO Mașina ideologului putinist Dughin a sărit în aer la Moscova, apoi a ars violent. În mașină era fiica lui Dughin, însă, care nu a supraviețuit PNl, candidat propriu la președinție Gorghiu spune că îi este greu să creadă că PNL nu va avea candidat propriu pentru funcţia de preşedinte a ţării, afirmând că va vota în partid pentru a avea candidaturi separate şi nu comune cu PSD. Aceasta susţine că, de altfel nici „nu s-a pus problema de candidaturi comune” cu PSD, subliniind că nici nu crede că se va pune. Ea susţine că sondajele de opinie indică faptul că în prezent PNL are 25-26 de procente în preferinţele electoratului. Alina Gorghiu este de părere că actuala coaliţie de guvernare poate continua şi după tururile de scrutin din anul 2024. „Nu exclud coaliţia cu PSD-ul după 2024, dar da, văd un 2024 pivotat de PNL pe dreapta şi de PSD pe stânga. Eu nu văd cum dreapta din România nu-şi va impune candidatul la preşedinţie”, adaugă Alina Gorghiu.

Cum fac bugetarii „voluntariat”: cinci zile libere plătite pentru angajaţii Senatului care doresc să ajute refugiații ucraineni
Eveniment

Cum fac bugetarii „voluntariat”: cinci zile libere plătite pentru angajaţii Senatului care doresc să ajute refugiații ucraineni

Senatoarea PNL Alina Gorghiu a propus să se acorde cinci zile libere, plătite, pe lună pentru angajaţii Senatului care doresc să ajute refugiații ucraineni. Propunerea a fost făcută de senatorul PNL Alina Gorghiu. Cinci zile libere plătite pentru angajații Senatului "Contextul pandemic din ultimii doi ani, dar mai ales agresiunea militară demarată împotriva Ucrainei de către Rusia, joi, 24 februarie 2022, au subliniat importanţa coordonării capacităţilor de intervenţie şi asistenţă ale statului român, societăţii civile şi organizaţiilor internaţionale, în vederea asigurării asistenţei umanitare, cât mai rapid şi mai eficient cu putinţă. În contextul explicit al tensiunilor curente din Ucraina, eforturile şi resursele Guvernului României au fost îndreptate preponderent către măsuri de sprijin ale refugiaţilor ucraineni, Ministerul Apărării susţinând că România este pregătită să primească peste 500.000 de refugiaţi din Ucraina", a evidenţiat Alina Gorghiu, în documentul transmis Biroului permanent. Ea a subliniat că, din cauza fluxului continuu de refugiaţi şi al numărului ridicat al acestora, serviciile de asistenţă în centrele de primire a refugiaţilor trebuie acordate fără întrerupere, în acest moment existând o criză a resurselor umane la nivelul autorităţilor, iar acestea au venit cu apeluri către cetăţenii care doresc să se implice prin donaţii, dar şi ca voluntari. "Senatul României să vină în sprijinul autorităţilor, în această perioadă de criză umanitară, prin oferirea de zile libere angajaţilor care doresc să se implice în activităţile de voluntariat dedicate asistenţei şi preluării refugiaţilor. Angajaţii Senatului care vor desfăşura activităţi de voluntariat vor putea beneficia de maxim cinci zile libere plătite pe lună, pe perioada crizei umanitare generate de atacurile militare din Ucraina. Zilele libere vor fi acordate în baza unui document doveditor al activităţii de voluntariat desfăşurate care va fi decis în urma consultărilor cu autorităţile locale", se mai arată în documentul aprobat. Gorghiu crede că ajută la imaginea Senatului Secretariatul General al Senatului va lua legătura cu autorităţile competente, Prefectura, primăriile de sector, pentru a obţine informaţii legate despre centrele de primire a refugiaţilor de pe teritoriul Capitalei şi a primi datele de contact ale coordonatorilor. Informaţiile despre centrele din Capitală pentru primirea refugiaţilor vor fi furnizate tuturor angajaţilor Senatului printr-o campanie internă de informare, prin intermediul căreia se va face un apel la solidaritate şi implicare în vederea colaborării în această acţiune umanitară. Citește și: Premierul Israelului, la Moscova cu un avion al Mossad. Efectele vizitei, încă necunoscute. În ecuație intră și pericolul nuclear iranian "Prezenta propunere va contribui semnificativ la creşterea imaginii instituţiei Senatul României, demersul reprezentând dovada solidarităţii, unităţii şi implicării la toate nivelurile. Implementarea acestei măsuri va marca o premieră în activitatea instituţiei şi va contribui, la nivel extern, la poziţionarea instituţiei ca o instituţie deschisă, ce este mereu aproape de oameni şi care răspunde rapid în situaţii de criză. De asemenea, la nivel intern măsura va transmite şi sublinia în cultura organizaţională valori precum implicare civică, solidaritate, generozitate şi unitate", se menţionează în documentul aprobat.

De Ziua Îndrăgostiților, dă-i un like Alinei Gorghiu! Apelul organizației PNL Argeș către amorezi
Politică

De Ziua Îndrăgostiților, dă-i un like Alinei Gorghiu! Apelul organizației PNL Argeș către amorezi

De Ziua Îndrăgostiților, dă-i in like, pe Facebook, Alinei Gorghiu, cere organizația PNL din Argeș. Organizația este condusă de Gorghiu. De Ziua Îndrăgostiților, dă-i like Alinei Într-o postare publicată pe Facebook azi, de Valentine's Day, PNL Argeș explică ce ar trebui să facă îndrăgostiții, în această zi. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite „Ești din Argeș? Ești îndrăgostit? Atunci avem o provocare pentru tine! Participă în perioada 14-24 februarie la concursul organizat de PNL Argeș pentru cele mai frumoase gânduri despre persoana iubită! Ce trebuie să faci? Pasul 1: dă like paginii de Facebook a PNL Arges și a președintelui organizației, Alina Gorghiu. Pasul 2: lasă-ne în comentarii la postarea de pe pagina noastră, PNL Argeș, o poză cu tine și persoana iubită, împreună cu o declarație de dragoste! Fiecare dintre cei clasați în top 4 vor primi ca premiu o ie tradițională . Locul 1 va primi două ii: una pentru și alta pentru! Câștigătorii vor fi anunțați pe 24 februarie, chiar de Dragobete!”, a scris, pe Facebook, PNL Argeș.

Senatoarea PNL Alina Gorghiu a încălcat legea făcând reclamă unor ceaiuri de slăbit. Care sunt sancțiunile
Eveniment

Senatoarea PNL Alina Gorghiu a încălcat legea făcând reclamă unor ceaiuri de slăbit. Care sunt sancțiunile

Gorghiu a încălcat legea prin publicitate. „Sunt cele mai produse naturale”, scrie Alina Gorghiu, vicepreședinte PNL, pe Instagram despre produsele Veroslim. Urmează un schimb de replici cu Veroslim, care se încheie cu aprecierea Alinei Gorghiu: „Chiar e un ceai bun”. Într-o a doua postare pe Instagram, Gorghiu afirmă: „Ceaiul e chiar gustos”. Gorghiu a încălcat legea prin publicitate Gustos sau nu, ceaiul îi aduce senatoarei PNL Alina Gorghiu o problemă mare cu legea. Este vorba de legea privind statutul deputaților și senatorilor (96/2006). Potrivit articolului 18 din această lege, "Este interzisă folosirea numelui însoţit de calitatea de deputat sau de senator în orice acţiune publicitară privitoare la orice societate reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, financiară ori industrială sau altele asemenea cu scop lucrativ." Citește și: Pe Instagram, vicepreședintele PNL Alina Gorghiu face reclamă la ceaiuri de slăbit Or, Gorghiu exact asta a făcut: și-a asociat numele în scopuri publicitare cu o firmă. Potrivit aceleiași legi (articolul 51), "Constituie abateri disciplinare parlamentare următoarele fapte săvârşite de deputaţi sau de senatori şi dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiuni: a) încălcarea dispoziţiilor privind îndatoririle deputaţilor şi ale senatorilor prevăzute de Constituţie şi de prezenta lege". Care sunt sancțiunile și cum se aplică Articolul 52 din actul normativ citat prevede că "Sancţiunile disciplinare parlamentare pentru abateriledisciplinare prevăzute la art. 51 sunt următoarele:a) atenţionarea verbală;b) chemarea la ordine;c) retragerea cuvântului;d) îndepărtarea din sală pe durata şedinţei;e) avertismentul scris." Iar articolul 53 arată cât de complicat este ca Gorghiu chiar să primească vreun fel de sancțiune: "(1) Sancţiunile prevăzute la art. 52 lit. a)-c) se aplică de cătrepreşedintele de şedinţă. (2) Sancţiunile prevăzute la art. 52 lit. d) se aplică la solicitarea preşedintelui de şedinţă sau a unui grup parlamentar de către plenul Camerei prin votul majorităţii celor prezenţi.(3) Abaterile care implică aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 52 lit. e) se constată de către comisia care are în competenţă analiza problemelor de disciplină la nivelul Camerei respective, la sesizareapreşedintelui de şedinţă, a unui grup parlamentar ori la sesizarea unui deputat sau senator. Sesizarea se adresează preşedintelui Camerei respective în termen de cel mult 30 de zile de la data săvârşirii faptei." Alina Gorghiu nu a putut fi contactată până în prezent pentru un comentariu.

Vestul Sălbatic din Mogoșoaia, explicat: cum sunt jefuiți proprietarii de terenuri. Plus: interesele liderilor PNL
Investigații

Vestul Sălbatic din Mogoșoaia, explicat: cum sunt jefuiți proprietarii de terenuri. Plus: interesele liderilor PNL

Vestul Sălbatic din Mogoșoaia explicat: sute de proprietari de teren sunt spoliați contra unor despăgubiri ridicole. Cine nu acceptă afacerea propusă de primarul localității, este expropriat. Cei care fac scandal sunt intimidați. O consilieră USR care s-a opus afacerii a fost agresată și amenințată că va fi băgată în scaun cu rotile. Vestul Sălbatic din Mogoșoaia explicat Pe un teren de peste 1000 de hectare, adică aproape jumătate din comuna Mogoșoaia, ar urma să se ridice blocuri cu 10 etaje. Ar urma să fie construite un campus universitar, blocuri de locuinţe, spital, grădiniţă, clădiri de birouri, iar pădurea devine parc. Proiectul Sectorului 0 prevede preluarea a peste 1100 de hectare de teren din proprietate privată în proprietatea primăriei, trecerea din extravilan în intravilan. Ar urma schimbarea regimului său economic și asigurarea de utilități și infrastructură. Odată ce toate acestea vor fi gata, terenurile vor fi vândute dezvoltatorilor imobiliari. Cine deţine teren în zonă, potrivit planului, ori cedează 39% din suprafaţă, ori va fi expropriat la un preţ de puțin peste 1,5 euro pe metru pătrat. Prețul oferit este de circa 100 de ori mai mic decât prețul de piață, de aproximativ 150 de euro pe metru pătrat. Potrivit ultimelor date transmise de Primăria Mogoșoaia, zona vizată de exproprierile prezente are în componență 626 de proprietari unici privati vizati. Dintre acestia 350 si-au exprimat acordul si au cedat 39%. Nu mai puțin de 276 au refuzat sa isi dea acordul, fiind astfel proprietari expropriabili. Tuturor celor 626 de proprietari, Primăria le-a propus două variante: fie cedează 39% din teren și primesc 61% în altă parte, fie acceptă să fie despăgubiți cu 1,7 euro/mp. Scandalul începe în 2017 Primii pași pentru punerea în fapt a megaproiectului Sectorul 0 i-a făcut în 2017 când printr-o Hotărâre de Consiliu Local decide începerea exproprierilor, pentru realizarea “Zonei de dezvoltare din Comuna Mogoșoaia”. În 2019 consilierii votează o altă hotărâre legată de proiectul Sector 0. Un împrumut bancar care să acopere sumele necesare exproprierilor. O parte din proprietarii terenurilor vânate de primăria Mogoșoaia pentru proiect nu a fost de acord cu proiectul și nici cu despăgubirile. Ei au cerut în instanță anularea celor două HCL-uri iar în procedură de urgență suspendarea lor. Sunt pe rol nu mai puțin de 19 procese prin care se cere fie anularea, fie suspendarea acestor decizii ale consilierilor. Prețul oferit de Primăria Mogoșoaia este de aproape 10 ori mai mic decât este dispus CJ Ilfov să plătească pentru un teren în comuna Petrăchioaia, adică 14 euro/mp. La 14 decembrie 2021, 10 din consilierii locali au votat pentru exproprierea terenurilor, deși legea prevedea clar că este nevoie de 11 voturi. Contra proiectului au votat doar 5 consilieri, 4 de la USR și unul de la PSD. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit Alina Gorghiu și familia, latifundiari în Mogoșoaia Presa a scris, recent, că mai mulți lideri PNL, în frunte cu Alina Gorghiu sunt implicați în acest matrapazlâc, avân terenuri în Mogoșoaia. Printre ei se află Alina Gorghiu – senatoare PNL și fost președinte PNL, Daniel Dăianu – președintele Consiliului Fiscal (PNL), Ionel Șcrioșteanu – secretar de stat la Ministerul Transportului (PNL) și Tudor Precup – fiul minor al primarului Mogoșoaiei Paul Precup (PNL). Alina Ștefania Gorghiu împreună cu Cristian-Dan Iancu și Primăria Mogoșoaia dețin 17.000 mp. Mihai Gorghiu împreună cu soția (Doina) și cu alte două persoane dețin 17.500 mp. Mihai și Doina Gorghiu sunt părinții Alinei Gorghiu. Toți aceștia au acceptat să-și cedeze terenurile către primărie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră