Olanda abandonează colaboratorii afgani din Kabul
Olanda abandonează colaboratorii afgani din Kabul. Guvernul olandez, în care se regăseşte şi dreapta radicală, a renunţat la încercările de a aduce în ţară un grup de colaboratori afgani care au protejat ambasada Ţărilor de Jos (Olanda) din Kabul din 2002 până în 2021, decizie care a provocat indignare în parlamentul de la Haga, întrucât respectivii angajaţi ar putea fi ţinta represaliilor regimului taliban, care îi consideră trădători. Olanda abandonează colaboratorii afgani din Kabul Fostul guvern olandez, condus de actualul secretar general al NATO, liberalul Mark Rutte, hotărâse să efectueze demersurile pentru primirea unui "grup restrâns" de foşti colaboratori afgani care timp de două decenii au protejat personalul olandez în perioada prezenţei militare străine în Afganistan, pentru a-i apăra în faţa riscului de represalii din partea talibanilor, care consideră că aceştia au lucrat pentru "inamicul" occidental. Citește și: Surse politice: candidatura lui Șoșoacă, eliminată pe considerente pur politice de o majoritate de cinci judecători PSD-UDMR din CCR Dar în iulie a fost instalat un nou guvern olandez, format din patru partide, printre care se numără şi formaţiunea de extremă dreapta Partidul Libertăţii (PVV) a lui Geert Wilders. Acest nou guvern, condus de Dick Schoof, un funcţionar provenit din serviciile de informaţii, a anulat decizia guvernului precedent, motivând că acei colaboratori afgani din dispozitivul de protecţie nu au fost angajaţi direct de statul olandez, ci de o companie externă de securitate. Decizia iniţială de aducere a acestora în Ţările de Jos privea 145 de angajaţi ai dispozitivului de securitate, care, împreună cu familiile lor, însumau 965 de persoane. Premierul Schoof invocă probleme financiare Dar guvernul condus de Dick Schoof afirmă că, potrivit documentelor Ministerului Apărării, numărul s-ar putea ridica de fapt la aproape 1.000 de colaboratori, care, însoţiţi de familii, ar fi aproximativ 4.500 de persoane, ceea ce ar presupune costuri foarte mari pentru statul olandez, care chiar în scenariul grupului cel mai restrâns avansat de fostul guvern ar fi fost de circa 30 de milioane de euro. Într-o dezbatere parlamentară după anunţarea deciziei luate de noul guvern, un grup de nouă partide de opoziţie au lansat critici dure la adresa acestuia, acuzându-l că "a semnat o sentinţă de condamnare la moarte" pentru foştii colaboratori afgani. Nu este prima dată când în Olanda are loc un scandal pe acest subiect, guvernul lui Rutte fiind la rândul său criticat pentru reacţia sa după ce talibanii au preluat puterea la Kabul în august 2021 şi Statele Unite s-au retras haotic din Afganistan. Angajaţii olandezi ai ambasadei au fost atunci evacuaţi imediat, lăsând în urmă afganii şi interpreţii care lucrau pentru armata olandeză, cu riscul ca aceştia să fie ţinta represaliilor din partea talibanilor. Ministrul apărării de la acea vreme, Ank Bijleveld, şi ministrul de externe, Sigrid Kaag, au demisionat ulterior în urma unei moţiuni privind gestionarea evacuărilor din Afganistan, însă premierul Mark Rutte a supravieţuit politic.
