marți 08 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: afd

18 articole
Internațional

Germania nu a scăpat, extremiștii de la AfD cresc în continuare în sondaje

Extrema dreaptă câștigă teren în Germania. Alternativa pentru Germania (AfD) ajunge la același nivel de susținere ca blocul conservator CDU/CSU, potrivit unui sondaj INSA publicat sâmbătă, de publicația Bild. Rezultatele reflectă schimbări semnificative în opțiunile electorale ale germanilor, la doar șase săptămâni de la alegerile parlamentare anticipate. Extrema dreaptă câștigă teren în Germania Potrivit sondajului realizat de institutul INSA pentru publicația Bild, atât AfD, cât și CDU/CSU sunt cotate cu 24% din intențiile de vot. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Pentru AfD, aceasta este cea mai bună performanță înregistrată până acum într-un sondaj național și o creștere de 1 punct procentual față de măsurătoarea anterioară. În schimb, blocul conservator condus de Friedrich Merz a pierdut 2 puncte procentuale. Scădere semnificativă pentru CDU/CSU după victorie CDU/CSU a obținut 28,5% la alegerile din 23 februarie, clasându-se pe primul loc. Totuși, sondajele recente indică o pierdere treptată de sprijin în rândul electoratului. AfD, care a încheiat alegerile pe poziția a doua cu 20,8%, pare să câștige teren în mod constant. SPD rămâne stabil, Verzii și Stânga, la egalitate Partidul Social Democrat (SPD), care a suferit o scădere puternică la alegeri, rămâne stabil în sondaj la 16%, față de 16,4% în februarie. Verzii pierd 1%, iar Partidul Stânga (Die Linke) câștigă 1%, ajungând ambele la 11%, în luptă directă pentru electoratul de stânga. Partidele mici, sub pragul electoral Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri generale, Partidul Liberal Democrat (FDP) și noua formațiune populistă de stânga BSW nu ar reuși să intre în parlament. Ambele sunt cotate la 4%, sub pragul electoral de 5% necesar pentru a obține reprezentare parlamentară.

Extrema dreaptă câștigă teren în Germania (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Dîncu sugerează că Georgescu a fost eliminat din alegeri fiindcă altfel câștiga Foto: Facebook
Politică

Dîncu sugerează că Georgescu a fost eliminat fiindcă altfel câștiga alegerile prezidențiale

Vasile Dîncu sugerează că Georgescu a fost eliminat din competiția pentru funcția de președinte fiindcă altfel câștiga alegerile prezidențiale: „Soluţia era prezenţa la vot”, a spus europarlamentarul PSD. El a apreciat că Georgescu ar fi câștigat alegerile și în decembrie 2024, și în mai 2025. Citește și: PSD, profeții apocaliptice dacă nu câștigă Antonescu: România, în criză, Ciolacu - alungat Dîncu sugerează că Georgescu a fost eliminat fiindcă altfel câștiga „Ar fi trebuit să candideze şi să piardă la alegeri, poate era mai bine. Nu cred că pierdea în această situaţie, nici în noiembrie şi nici acum. După părerea mea, el ar fi câştigat. Ar fi fost bine să se dea această luptă. Soluţia era prezenţa la vot. La nemţi, de exemplu, a fost cazul AFD (partid de extremă dreaptă - n.r.). AFD avea în sondaje, pe populaţia care mergea la vot, în jur de 30-35%. Îmi povesteau nişte parlamentari pe care i-am cunoscut în Parlamentul European că «vom câştiga, facem 35% şi nu mai pot face guvernul fără noi». Nemţii s-au mobilizat atât de bine, 84% s-au dus la vot şi au înecat procentul AFD, ducându-l la 20%, lăsându-i în opoziţie. Deci aceasta este o soluţie democratică prin care poţi să învingi o tendinţă care, să spunem, nu îţi convine la un moment dat”, a arătat Dîncu. El a fost întrebat, într-un interviu la Prima TV, dacă decizia CCR arată faptul că România are instituţii funcţionale.  „Nu, dacă aveam instituţii puternice şi funcţionale în democraţie, atunci nu ajungeam la această situaţie. Adică nu ajungeam la situaţia de a anula alegerile după ce am validat primul tur. Am anulat alegerile în timpul desfăşurării lor. Ceea ce, de asemenea, dă un motiv extraordinar pentru teoria conspiraţiei, pentru teoria complotului şi senzaţia că nu se face dreptate. Este o pată, până la urmă, şi pe imaginea României în lume”, a susținut Dîncu. 

Friedrich Merz, formarea guvernului fără AfD (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Friedrich Merz, viitorul cancelar german, vrea să facă repede un guvern nou, fără AfD

Friedrich Merz, formarea guvernului fără AfD. Liderul conservatorilor germani, ieșiți pe primul loc în alegerile legislative de duminică, și-a exprimat dorința de a forma cât mai rapid posibil un guvern, fără AfD Friedrich Merz, formarea guvernului fără AfD Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), a declarat că formarea guvernului este prioritară. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania "Lumea exterioară nu aşteaptă şi nu va aştepta nici negocieri îndelungate de coaliţie (...). Trebuie să redevenim rapid operaţionali pentru a face ce trebuie pe plan intern, pentru a redeveni prezenţi în Europa." El a subliniat, de asemenea, responsabilitatea imensă pe care o resimte în contextul actual: "Sunt conştient de responsabilitate." Reacția cancelarului Olaf Scholz La rândul său, cancelarul social-democrat în exercițiu, Olaf Scholz, a recunoscut în fața susținătorilor săi că rezultatul alegerilor a fost nefavorabil: "Rezultatul alegerilor este prost şi îmi asum responsabilitatea." Victoria clară a blocului conservatorilor Conform exit-poll-urilor, blocul conservatorilor – format din Uniunea Creștin-Democrată și "aripa" sa bavareză, Uniunea Creștin-Socială (CDU/CSU) – a obținut între 28,7% și 29% din voturi. Alternativa pentru Germania (AfD), reprezentând extrema dreaptă, a înregistrat un rezultat istoric între 19,6% și 19,8%, cel mai bun pentru un partid de acest tip la alegeri federale, chiar dacă a rămas ușor sub așteptările sondajelor de opinie. Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Scholz a ieșit pe locul al treilea, cu 16% - 16,4%, iar Verzii – principalii parteneri de coaliție ai lui Scholz – au obținut între 12,3% și 13,3%. Un câștig notabil a fost înregistrat și de Stânga, cu un procent estimat la 8,6% - 8,9%, aproape dublu față de rezultatele din 2021. Poziția AfD și implicarea în guvernare După anunțarea primelor rezultate, co-președinta AfD, Alice Weidel, a subliniat pregătirea formațiunii sale de a contribui la formarea guvernului: "Mâna noastră va rămâne întinsă pentru a lua parte la guvern, pentru a pune în practică voinţa poporului, voinţa Germaniei."    

Alice Weidel, extremism și identitate confuză (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Căsătorită cu o femeie din Sri Lanka, Alice Weidel e șefa AfD, partid anti-imigrație, anti-LGBTQ

Alice Weidel, extremism și identitate confuză. Alice Weidel, lidera AfD, se prezintă ca o figură extrem de de dreapta și deschisă în ceea ce privește identitatea sa lesbiană, dar discursul său este marcat de contradicții evidente. Într-o emisiune TV, confruntată cu întrebări legate de relația sa cu Sarah Bossard, originară din Sri Lanka, Weidel a răspuns ambiguu, lăsând loc pentru confuzie și critici din partea publicului. Alice Weidel, extremism și identitate confuză În cadrul emsiunii, Weidel a încercat să explice paradoxul aparenței sale: deși trăiește într-o relație homosexuală și are doi copii, ea susține modelul tradițional de familie al AfD, definit prin prezența unui „tată, a unei mame” și a unui număr cât mai mare de copii, văzut ca „celula de bază a societății”. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească La întrebările publicului, ea a răspuns că viața în parteneriat înregistrat ar trebui să fie echivalentă cu căsătoria, fără a afecta însă instituția căsătoriei între bărbat și femeie. Relația cu Björn Höcke Inițial, în 2017, Weidel a dorit să-l excludă din partid pe liderul din Thuringia, Björn Höcke, pentru asemănările sale cu ideologia național-socialistă. Astăzi, cei doi sunt buni prieteni, deși se deosebesc clar în ceea ce privește modelul familial. Höcke a ținut recent discursuri vehemente împotriva „imperiului curcubeu” și s-a aliniat politicilor lui Putin, opunându-se valorilor liberale din Occident. Dublul standard al AfD Pentru AfD, Weidel servește ca o fațadă practică: ea maschează politica de homofobie a partidului, în timp ce susținătorii săi primesc implicit permisiunea de a continua retorica împotriva identităților queer. Ungaria autoritara a lui Viktor Orbán, este pentru Alice Weidel „un mare model”, după cum a susținut în timpul unei vizite la Budapesta. În Ungaria, discursul asupra relației dintre persoane de același sex este interzis. Educația sexuală, în privința homosexualității, este ilegală, fiind considerată „propagandă homo”. Adopția este interzisă pentru homosexuali și nu există nici căsătorii homosexuale. Dublul standard De îndată ce a ajuns în Bundestag, AfD a vrut să desființeze „căsătoria pentru toți” care tocmai fusese adoptată în 2018. Weidel a spus, cu dispreț, într-un interviu: „Nu sunt queer, sunt căsătorită cu o femeie pe care o cunosc de 20 de ani”. Însă Weidel este implicată în războiul cultural de dreapta împotriva identităților queer și a „nebuniei de gen”. Același lucru este valabil și pentru politica partidului privind migrația. Weidel a susținut că nu vede culorile pielii și că nu poate fi rasistă pentru că soția ei provine din Sri Lanka.

Scholz, replică tăioasă pentru J.D. Vance (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Scholz, replică tăioasă pentru J.D. Vance

Scholz, replică tăioasă pentru J.D. Vance. La Conferința de Securitate de la München, cancelarul german Olaf Scholz a respins categoric comentariile făcute de vicepreședintele american J.D. Vance, percepute ca un sprijin pentru partidul de extremă dreapta AfD (Alternativa pentru Germania). Scholz a subliniat că nici un actor extern nu ar trebui să influențeze procesul democratic german. Scholz, replică tăioasă pentru J.D. Vance După discursul vicepreședintelui SUA la Conferința de Securitate de la München (MSC), cancelarul Olaf Scholz (SPD) a interzis imixtiunea în alegerile federale în favoarea AfD. Citește și: EXCLUSIV Averea de „Dosarele X” a generalului Zisu: un teren în București, menționat la 14 ani după cumpărare, și o vilă care crește peste noapte cu 40% Germania „nu va accepta dacă străinii intervin în democrația noastră, în alegerile noastre și în formarea democratică a opiniei în favoarea acestui partid”, a declarat Scholz, citat de publicația WELT. „Nu este potrivit – mai ales nu printre prieteni și aliați”, a adăugat acesta. Cancelarul a criticat tendințele revizioniste din rândul AfD, subliniind că partidul banalizează crimele nazismului și trecutul istoric al Germaniei. În același timp, el a evidențiat contradicția din discursul lui J.D. Vance, care a declarat că astfel de atrocități „nu se vor mai repeta”, dar a avut o întâlnire cu Alice Weidel, co-lidera AfD și a susținut sprijinul pentru partid, vorbind despre "libertatea de exprimare". Olaf Scholz i-a adus aminte vicepremierului SUA de recenta sa vizită la memorialul lagărului de concentrare. Divergențe între Berlin și Washington În ciuda tensiunilor, Scholz a reafirmat importanța parteneriatului transatlantic, subliniind că Germania va continua să achiziționeze materiale militare americane. De asemenea, cancelarul a pledat pentru o industrie europeană de armament mai puternică și pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare peste pragul de 2% din PIB. Poziția Germaniei față de Ucraina Scholz a reafirmat că Ucraina nu poate accepta o pace impusă și că sprijinul Germaniei pentru Kiev rămâne ferm. De asemenea, s-a pronunțat împotriva unei separări între securitatea europeană și cea americană, pledând pentru o reformă fiscală care să permită excluderea cheltuielilor militare din regula „frânei bugetare”. Scholz, sub presiune înaintea alegerilor federale Declarațiile cancelarului vin cu o săptămână înaintea alegerilor federale anticipate, în care sondajele îl indică drept perdant. Rivalul său Friedrich Merz, liderul conservatorilor și principalul contracandidat, se află la rândul său la Conferința de Securitate de la München, consolidându-și poziția în fața electoratului.

Germania, val de proteste împotriva AfD (sursa: X/Joyce Karam)
Internațional

Germania, val de proteste împotriva AfD

Germania, val de proteste împotriva AfD. Mii de persoane au ieșit în stradă duminică în mai multe orașe din Germania, continuând seria de proteste împotriva influenței tot mai mari a extremei drepte. Manifestațiile vin după ce, sâmbătă, aproximativ 250.000 de oameni au participat la proteste în Munchen, alături de zeci de mii de demonstranți din alte orașe. Germania, val de proteste împotriva AfD În Bremerhaven, pe coasta Mării Nordului, aproximativ 4.500 de persoane s-au adunat sub sloganul „Pentru democrație, diversitate și un viitor demn de trăit în libertate”, potrivit Euronews. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” În Hannoversch Münden, peste 1.200 de persoane s-au mobilizat în piața bisericii locale, iar în Zetel, un oraș aflat în apropiere de Bremerhaven, 500 de persoane au protestat sub deviza „Zetel rezistă!” împotriva formațiunii Alternativa pentru Germania (AfD). Un alt miting important a avut loc în Sarstedt, unde 400 de persoane s-au adunat în fața primăriei pentru a protesta sub mesajul „Apărați democrația!”. AfD, în creștere în sondaje înaintea alegerilor Formațiunea de extremă dreapta AfD (Alternativa pentru Germania), cunoscută pentru pozițiile antiimigrație și anti-UE, se află pe locuri fruntașe în sondaje, înaintea alegerilor generale din 23 februarie. Partidul devansează formațiuni politice tradiționale, cu excepția principalului bloc conservator CDU/CSU. Proteste după votul CDU/CSU cu sprijinul AfD Seria de proteste a fost declanșată de o controversată moțiune adoptată luna trecută în parlament. CDU/CSU a votat alături de AfD pentru reforme dure în domeniul imigrației, încălcând astfel tabu-ul privind colaborarea cu formațiuni extremiste. Decizia a stârnit indignare și a devenit subiectul central al campaniei electorale. Manifestații masive în marile orașe germane Sâmbătă, Munchen a fost scena unui protest masiv, unde 250.000 de persoane au ieșit în stradă. Alte orașe au înregistrat participări semnificative: 35.000 de protestatari la Bremen, 24.000 de persoane la Hanovra, 20.000 de manifestanți la Nurnberg

Berlinezii protestează contra coaliției cu AfD (sursa: X/Zentrum für Politische Schönheit)
Internațional

Berlinezii protestează contra coaliției cu AfD

Berlinezii protestează contra coaliției cu AfD. Zeci de mii de persoane au demonstrat la Berlin împotriva oricărei colaborări cu partidul de extremă dreapta AfD. Potrivit poliției, în după-amiaza târzie numărul manifestanților a ajuns la aproximativ 160.000 de persoane, în timp ce organizatorii au estimat participarea la 250.000 de oameni. Berlinezii protestează contra coaliției cu AfD Demonstrația s-a întins de la Coloana Victoriei până la sediul partidului CDU, potrivit Welt. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect De asemenea, strada 17 Iunie, din fața Porții Brandenburg, a fost complet ocupată de manifestanți. O purtătoare de cuvânt a poliției a declarat că zona dintre sediul CDU și Coloana Victoriei era complet ocupată: „Nu se mai poate merge deloc”, a afirmat aceasta. „Revolta oamenilor decenți” Protestul s-a desfășurat sub sloganul „Revolta oamenilor decenți – Noi suntem bariera!”, fiind organizat de alianța civică Campact. Participanții și-au exprimat nemulțumirea în special față de partidul Uniunea Creștin-Democrată (CDU), care a acceptat sprijinul AfD pentru un proiect legislativ referitor la respingerea migranților la granițele Germaniei. Demonstrații masive în întreaga Germanie În ultimele zile, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în mai multe orașe din Germania pentru a protesta împotriva partidului AfD. De asemenea, protestatarii denunță colaborarea partidelor tradiționale cu extrema dreaptă.

Alegeri în Germania, AfD câștigă teren (sursa: Facebook/AfD)
Internațional

Alegeri în Germania, AfD câștigă teren

Alegeri în Germania, AfD câștigă teren. Cu mai puțin de o lună înainte de alegerile federale din Germania, un sondaj recent YouGov arată o scădere dramatică a sprijinului pentru social-democrații (SPD) ai cancelarului Olaf Scholz, în timp ce partidul de extremă dreapta AfD înregistrează un avans semnificativ. Alegeri în Germania, AfD câștigă teren Conform sondajului publicat miercuri, SPD a scăzut cu patru puncte procentuale față de săptămâna trecută, ajungând la 15%. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga În contrast, AfD a crescut cu același procent, fiind acum creditat cu 23%, ceea ce îl plasează pe locul al doilea în preferințele electoratului german. Liderul sondajului rămâne blocul conservator CDU/CSU, care se situează la 29%, iar în alte sondaje atinge chiar 30% sau peste. Verzii și FDP, în scădere În același sondaj, Verzii și liber-democrații (FDP) au înregistrat și ei o scădere a sprijinului: Verzii sunt cotați la 13%, FDP a coborât sub pragul electoral de 5%, ceea ce ar putea exclude partidul din Bundestag. Pe de altă parte, Die Linke (Stânga) a urcat cu un punct procentual, atingând 5%, în timp ce Alianța Sahra Wagenknecht (BSW, populist) a rămas stabilă la 6%. Atacul din Bavaria și opinia publică Sondajul a fost realizat între 24 și 27 ianuarie, la câteva zile după un atac cu cuțit în landul Bavaria, în urma căruia un bărbat și un băiețel de doi ani și-au pierdut viața. Suspectul este un afgan de 28 de ani căruia îi fusese respinsă cererea de azil. În urma acestui incident, liderul CDU/CSU, Friedrich Merz, a anunțat că blocul conservator va face presiuni pentru înăsprirea politicii de migrație. Pe 31 ianuarie, Bundestagul urmează să voteze două moțiuni legate de acest subiect. Migrația, tema principală pentru alegători Problema migrației a devenit una dintre cele mai importante teme pentru alegătorii germani. 36% dintre respondenți consideră că acesta este cel mai important subiect de care ar trebui să se ocupe politicienii, În săptămâna anterioară, doar 23% menționau migrația ca fiind prioritară. Această preocupare este resimțită în rândul votanților aproape tuturor partidelor, consolidând ideea că tema migrației va juca un rol cheie în alegerile federale. Germanii votează pe 23 februarie Alegerile anticipate din Germania sunt programate pentru 23 februarie, după destrămarea, în noiembrie 2024, a coaliției tripartite conduse de cancelarul Olaf Scholz. Cu o creștere a sprijinului pentru partidele de dreapta, rezultatele scrutinului ar putea remodela peisajul politic al țării.

Elon Musk sprijină extrema dreaptă germană (sursa: X/Alice Weidel)
Internațional

Elon Musk sprijină extrema dreaptă germană

Elon Musk sprijină extrema dreaptă germană. Miliardarul american Elon Musk a participat sâmbătă, prin videoconferință, la un miting electoral organizat de Alternativa pentru Germania (AfD), partid de extremă dreapta. Declarațiile sale de sprijin pentru această formațiune au stârnit controverse, amplificând dezbaterile politice din Germania. Elon Musk sprijină extrema dreaptă germană În fața a aproximativ 4.500 de susținători AfD, reuniți la Târgul de la Halle, Elon Musk a declarat: Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” „Este în regulă să fii mândru că ești german. Luptați pentru un viitor luminos pentru Germania”. Miliardarul și-a exprimat sprijinul pentru AfD, considerând partidul „cea mai bună speranță pentru Germania”. Declarațiile sale au fost primite cu aplauze entuziaste din partea publicului. Musk critică guvernul actual Elon Musk a elogiat „națiunea germană”, pe care a descris-o ca având o istorie de „mii de ani”. A menționat că împăratul roman Iulius Cezar ar fi fost impresionat de spiritul de luptă al triburilor germanice. În același timp, Musk a lansat critici dure la adresa actualului guvern german, acuzându-l că „reprimă agresiv libertatea de expresie”. În acest context, el a încurajat AfD să „lupte pentru mai multă autodeterminare în Germania și mai puțină influență de la Bruxelles”. Intervențiile miliardarului în politica europeană Elon Musk și-a intensificat implicarea în politica europeană, în special în Germania, folosindu-se de platforma sa online, X (fosta Twitter), pentru a-și exprima susținerea deschisă pentru AfD. Această formațiune politică, cunoscută pentru pozițiile sale ostile migranților, a crescut semnificativ în sondaje, ajungând pe locul doi, cu 20% din intențiile de vot, înaintea alegerilor legislative din 23 februarie. Îngrijorări privind influența extremei drepte Partidele de centru-stânga și Verzii, conduse de Olaf Scholz, au avertizat asupra pericolului unei apropieri între conservatorii CDU/CSU, care conduc în sondaje cu 30%, și extrema dreaptă AfD. Tensiunile au fost amplificate de recentele apeluri la înăsprirea legislației privind dreptul de azil, în urma atacului violent din Aschaffenburg.

Elon Musk susține partidul extremist AfD (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

Elon Musk susține partidul extremist AfD

Elon Musk susține partidul extremist AfD. Miliardarul Elon Musk a stârnit un val de controverse în Germania după ce și-a reînnoit apelul ca germanii să voteze partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) în alegerile federale din 23 februarie. „Alternativa pentru Germania este ultima rază de speranță pentru această țară”, a scris Musk într-un articol publicat de ediția de duminică a ziarului Die Welt. AfD, pe locul al doilea în sondaje AfD, aflat pe locul al doilea în sondaje cu aproximativ 19% din intențiile de vot, este urmărit de serviciul de informații interne al Germaniei din cauza suspiciunilor de extremism. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul În ciuda popularității crescânde, toate partidele din Bundestag au exclus orice cooperare cu formațiunea. Elon Musk susține partidul extremist AfD În articolul său, Musk susține că AfD are soluții potrivite pentru problemele economice, aprovizionarea energetică și controlul migrației, calificând partidul drept promotor al „realismului politic”. El contestă acuzațiile de extremism aduse AfD, menționând că lidera partidului, Alice Weidel, are o parteneră de același sex din Sri Lanka, argumentând că acest lucru contrazice etichetele asociate cu extremismul de dreapta. Reacții puternice din partea editorialului Die Welt Publicarea editorialului lui Musk a provocat tensiuni în redacția ziarului Die Welt. Jan Philipp Burgard, viitorul redactor-șef, a contrazis poziția lui Musk, afirmând că „diagnosticul său este corect, dar terapia propusă este greșită în mod fatal”. Divergențele interne au culminat cu demisia editorului responsabil pentru secțiunea de opinii și dezacorduri exprimate public de alți jurnaliști ai ziarului. Critici din partea Asociației Jurnaliștilor Germani Președinta Asociației Jurnaliștilor Germani (DJV), Mika Beuster, a atras atenția asupra riscului ca media să fie exploatată în campania electorală, subliniind importanța prudenței în publicarea opiniilor controversate. „Media germane nu trebuie să fie folosite ca portavoci pentru autocrați și prietenii lor”, a declarat Beuster. De la Tesla, la politica germană Musk, cetățean american și unul dintre cei mai influenți angajatori din landul Brandenburg, unde Tesla deține o fabrică majoră, este cunoscut și ca un consilier apropiat al președintelui american ales Donald Trump. Implicarea sa în politica germană adaugă un strat suplimentar de complexitate dezbaterii. Libertatea de exprimare în democrație Controversa generată de articolul lui Musk ilustrează tensiunile dintre libertatea de expresie și responsabilitatea editorială în contextul campaniei electorale. Redacția Die Welt a subliniat importanța dezbaterii democratice și a jurnalismului liber, declarând: „Democrația și jurnalismul înfloresc prin libertatea de exprimare”.

Germania, AfD respinge apartenența la NATO (sursa: Facebook/Tino Chrupalla)
Internațional

Germania, AfD respinge apartenența la NATO

Germania, AfD respinge apartenența la NATO. Tino Chrupalla, co-liderul partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), a declarat că Germania ar trebui să-și reevalueze poziția în cadrul NATO, dacă alianța continuă să ignore interesele țărilor europene, inclusiv ale Rusiei. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru publicația germană Welt. Germania, AfD respinge apartenența la NATO Chrupalla a criticat modul în care NATO funcționează, declarând că alianța "nu este în prezent o alianță de apărare". Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia El a subliniat că: "Europa a fost forțată să implementeze interesele Statelor Unite. Respingem acest lucru." În opinia liderului AfD, o alianță de apărare ar trebui să țină cont de interesele tuturor țărilor europene, inclusiv ale Rusiei, și a sugerat că Germania ar trebui să evalueze utilitatea NATO în actuala sa formă. Alegeri anticipate și prăbușirea coaliției Scholz Declarațiile lui Chrupalla vin într-un moment de incertitudine politică pentru Germania, cu alegeri generale anticipate programate pentru 23 februarie. Acestea urmează unui vot de neîncredere inițiat de cancelarul Olaf Scholz, care a dus la dizolvarea Bundestagului după prăbușirea coaliției sale de guvernare. În sondajele pre-electorale: AfD este creditată cu 18-19% din intențiile de vot, situându-se înaintea social-democraților (SPD) ai lui Scholz, care au între 16-17%. Blocul conservator CDU-CSU rămâne lider, cu 31-32%. Chiar dacă scorul electoral al AfD este în creștere, șansele sale de a forma un guvern sunt reduse, deoarece toate celelalte partide au exclus orice formă de cooperare cu partidul de extremă dreaptă. Critici dure la adresa sprijinului Germaniei pentru Ucraina AfD și-a construit o parte semnificativă a discursului politic pe opunerea față de sprijinul militar oferit de Germania Ucrainei. Tino Chrupalla a afirmat: "Guvernul german trebuie să ajungă în sfârșit la punctul în care vrea să pună capăt războiului." El a susținut că Rusia a câștigat deja conflictul și că încercările de a face Ucraina capabilă să câștige războiul sunt lipsite de fundament. Acest mesaj reflectă poziția mai largă a AfD, care cere o soluționare rapidă a conflictului. Tema campaniei electorale: războiul din Ucraina Conflictul din Ucraina este de așteptat să domine campania electorală. Cancelarul Scholz, care sprijină durabil Ucraina, a îndemnat totuși la prudență, în special în estul Germaniei, unde vocile pacifiste sunt mai numeroase. Scholz a rezistat presiunilor pentru a trimite rachete cu rază lungă de acțiune către Ucraina, temându-se că Germania ar putea fi atrasă mai profund în conflict. Recent, cancelarul a avut un contact direct cu președintele rus Vladimir Putin, o mișcare văzută ca o încercare de a echilibra susținerea pentru Ucraina cu nevoia de dialog diplomatic. Succesele regionale ale AfD și influența în creștere Deși AfD are puține șanse de a forma un guvern, partidul a înregistrat victorii semnificative la nivel regional, inclusiv un rezultat spectaculos în Turingia, o regiune din fosta Germanie de Est comunistă. Creșterea AfD reflectă nemulțumirile unor segmente ale populației față de politicile actuale și o dorință tot mai mare pentru schimbare. Declarațiile lui Tino Chrupalla pun în discuție viitorul relațiilor Germaniei cu NATO și poziționarea țării în contextul geopolitic actual. Cu o campanie electorală axată pe războiul din Ucraina și politica externă, viitoarele alegeri anticipate vor oferi un indicator clar al direcției politice dorite de electoratul german.

Parlamentarii germani, demers contra AfD (sursa: afd.de)
Internațional

Parlamentarii germani, demers contra AfD

Parlamentarii germani, demers contra AfD. Un grup de parlamentari germani din partidele pro-europene examinează semnarea unei moţiuni care să iniţieze procesul de scoatere în afara legii a partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Parlamentarii germani, demers contra AfD Acest partid, de orientare conservatoare, eurosceptică şi anti-migraţie, a câştigat luna aceasta pentru prima dată un scrutin regional, cel din landul estic Turingia, şi este aşteptat să facă progrese de asemenea la alegerile legislative naţionale în septembrie anul viitor. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” La alegerile europarlamentare din iunie AfD s-a clasat pe locul doi, cu 15,9% din voturi, în urma Uniunii Creştin-Democrate/Uniunii Creştin-Sociale (CDU/CSU), dar înaintea tuturor celor trei formaţiuni din actuala coaliţie de guvernare de la Berlin, respectiv Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, Partidul Liber-Democrat (FDP) al ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock. Curtea Constituţională a Germaniei are puterea de a examina dacă un partid politic poate fi considerat o ameninţare pentru ordinea democratică şi statul de drept şi poate lua măsuri care să includă chiar scoaterea partidului în afara legii. Însă numai membrii parlamentului german pot solicita Curţii Constituţionale lansarea unei asemenea proceduri, posibilitate asupra căreia o dezbatere a fost lansată de mai multe luni. 37 de semnături necesare Potrivit publicaţiilor Welt şi Spiegel, există deja un număr de parlamentari semnificativ mai mare decât minimul de 37 de semnături necesare iniţierii acestui demers împotriva partidului Alternativa pentru Germania (AfD). Aceşti parlamentari provin din toate partidele pro-europene, respectiv blocul de centru-dreapta CDU/CSU, Partidul Social-Democrat (SPD), Verzii şi Stânga (Die Linke). Potrivit unui proiect de moţiune deja întocmit, în acesta se va cere inclusiv tăierea finanţării publice pentru AfD. Moţiunea ar urma să fie prezentată grupurilor parlamentare după data de 8 octombrie. Odată ce va fi votată, adversarii AfD vor trebui apoi să convingă Curtea Constituţională că acest partid acţionează agresiv pentru subminarea ordinii constituţionale a Germaniei. Serviciul de informaţii german, Oficiul pentru Protecţia Constituţiei, a clasificat deja AfD ca partid suspectat de extremism şi a obţinut decizii judiciare care-i oferă baza legală să monitorizeze comunicaţiile acestui partid şi de asemenea să-l supravegheze folosind agenţi sub acoperire. Acţiuni de scoatere a unui partid în afara legii au mai fost lansate în trecut în Germania, dar împotriva unor formaţiuni mici şi niciodată împotriva unui partid care să fi atins un nivel de popularitate similar celui de care se bucură în prezent Alternativa pentru Germania (AfD). Criticii demersului Pe de altă parte, criticii demersului aflat acum în pregătire avertizează că ar putea fi un proces îndelungat şi cu un rezultat incert la Curtea Constituţională. "Este chiar cea mai stupidă moţiune de anul acesta", a remarcat Sahra Wagenknecht, lidera noii formaţiuni ce-i poartă numele, Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW). Acest partid, scindat din formaţiunea de stânga Die Linke, este apropiat ideologic de AfD, împărtăşind cu acesta abordări similare eurosceptice şi împotriva migraţiei ilegale. Moţiunea de scoatere a AfD în afara legii a primit însă critici şi din partea unor reprezentanţi ai puterii. "O propunere de scoatere în afara legii acum ar fi politic contraproductivă" şi nu ar face decât să trimită şi mai mulţi votanţi "în braţele AfD", a avertizat o membră a SPD, Gesine Schwan.

Turingia a votat AfD câștigă alegerile (sursa: Facebook/AfD)
Internațional

Turingia a votat AfD câștigă alegerile

Turingia a votat: AfD câștigă alegerile. Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) a câştigat detaşat alegerile regionale din Turingia şi s-a plasat pe locul al doilea, la mică distanţă după Uniunea Creştin-Democrată (CDU), în Saxonia, cele două landuri federale din estul Germaniei unde duminică s-au desfăşurat scrutine regionale, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne. Turingia a votat: AfD câștigă alegerile Scorurile fără precedent pentru acest partid reprezintă o nouă lovitură dură pentru fragila coaliţia a cancelarului Olaf Scholz. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Cele două scrutine cu valoare de teste s-au derulat într-un context deosebit de tensionat, la ceva mai mult de o săptămână după atacul cu cuţit de la Solingen, în care trei persoane au fost ucise şi opt rănite. Suspectul, un sirian, a fost arestat, dar atacul a bulversat ţara şi a relansat o vie dezbatere cu privire la imigraţie. În Turingia, unul din cele mai mici landuri şi unde AfD este condus de Bjorn Hoecke, una din figurile sale cele mai radicale, partidul este creditat cu scoruri între 30,5% şi 33,5%, cu un avans consistent faţă de CDU (24,5%), conform primelor sondaje publicate după închiderea secţiilor de vot de televiziunile publice ARD şi ZDF. Locul al doilea, în Saxonia În Saxonia, CDU (între 31,5% şi 32%) are un uşor avans, fiind urmată îndeaproape de AfD (cu 30-31,5%). O formaţiune nouă, Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW), condusă de o fostă politiciană vedetă a SPD, îşi face o intrare spectaculoasă, cu scoruri între 12% şi 16% în cele două landuri, şi ar putea juca un rol decisiv în formarea viitoarelor guverne regionale. Victoria din Turingia constituie o premieră pentru AfD, chiar dacă este improbabil că acest partid va putea forma guvernul, toate celelalte refuzând până acum orice coaliţie cu el. Primele rezultate confirmă astfel un nou regres major al guvernului de coaliţie al lui Scholz cu Verzii şi liberalii din FDP, cu un an înaintea alegerilor legislative federale din 2025. Partidul Social Democrat (SPD) al cancelarului a obţinut scoruri între 6,5% şi 8,5%, Verzii au coborât sub pragul electoral în Turingia, iar FDP nu va mai fi reprezentat în niciunul din cele două parlamente regionale. Aceste landuri, care dispun de prerogative importante în domenii precum educaţia şi securitatea, ar putea fi guvernate de alianţe heteroclite de formaţiuni de dreapta şi de stânga

Germania are nevoie de muncitori străini (sursa: Facebook/AfD)
Eveniment

Germania are nevoie de muncitori străini

Germania are nevoie de muncitori străini. Aceștia sunt un pilon indispensabil al economiei din estul Germaniei, potrivit unui studiu publicat duminică de institutul economic german (IW), în avanpremiera alegerilor care vor avea loc luna viitoare în trei landuri est-germane. Germania are nevoie de muncitori străini "În 2023, aproximativ 403.000 de persoane care nu aveau paşaport german, lucrau în cele cinci landuri est-germane, cu aproximativ 173.000 mai multe decât în urmă cu cinci ani", se arată în studiul publicat de IW. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Aceste persoane au generat o valoare adăugată de aproximativ 24,6 miliarde euro, echivalentul a 5,8% din toată valoarea adăugată din estul Germaniei. Concluzia studiului este că muncitorii străini sunt "indispensabili pentru estul Germaniei, având în vedere că între 2018 şi 2023, numărul angajaţilor germani s-a redus cu 116.000". Afd vizează migranții Estul Germaniei nu are cea mai bună reputaţie când vine vorba de primirea străinilor, subliniază IW înaintea alegerilor care vor avea loc în trei landuri est-germane, unde partidul de extremă dreapta AfD se bucură în prezent de popularitate. Alegătorii din landurile Thuringia şi Saxonia sunt chemaţi la vot în data de 1 septembrie, iar cei din Brandenburg vor vota pe 22 septembrie. "AfD se concentrează pe migranţi şi se bucură de rezultate bune în sondaje, în timp ce mulţi migranţi sunt îngrijoraţi. Însă tocmai străinii sunt cei care susţin economia din estul Germaniei", susţine institutul IW. Fără străinii noi veniţi, economia din estul Germaniei ar fi scăzut în mod semnificativ, potrivit IW, însă în schimb a crescut graţie lor. "În special Saxonia a beneficiat de pe urma acestui fenomen, străinii generând o valoare adăugată de aproximativ 7,9 miliarde de euro. În landul Brandenburg, cu o economie mai mică, străinii au generat o valoare adăugată de 6,8 miliarde de euro, iar Thuringia una de 3,9 miliarde de euro", estimează autorii studiului.

Nici măcar extremiștii germani de la AfD nu-i vor pe Șoșoacă și Lazarus
Politică

Extremiștii germani nu-i vor pe Șoșoacă și Lazarus

Nici măcar extremiștii germani de la AfD nu-i vor pe Șoșoacă și Lazarus: aceștia nu vor fi primiți în grupul “Suveraniștilor“, scrie G4Media. Citește și: EXCLUSIV Organizatorii SAGA Festival au „tras țeapă” și companiei municipale Energetica: nu au plătit serviciile pentru amenajarea locurilor VIP de la ediția din 2022 de pe Arena Națională ”Am avut o discuție cu cei de la SOS și am luat decizia în unanimitate să nu îi primim în grup. Aș prefera să nu discut motivele respingerii”, a declarat, pentru G4Media, Cristine Andreson, europarlamentar AfD. Extremiștii germani nu-i vor pe Șoșoacă și Lazarus Publicația germană Der Spiegel a scris, sâmbătă, că extremiștii germani de AfD (Alternativa pentru Germania) vor fonda propriul grup în Parlamentul European, iar SOS România ar putea face parte din această facțiune a legislativului de la Strasbourg. Potrivit Der Spiegel, printre posibilii membri ai grupului s-ar putea număra partidele de extremă dreapta SOS România, Se Acabó La Fiesta (Petrecerea s-a terminat) din Spania, NIHK (Mișcarea Patriotică Democratică) din Grecia, Konfederacja Wolność i Niedpodleglość (Confederația Libertății și Independenței) din Polonia, Hnutie Republika (Mișcarea Republicii) din Slovacia și partidul maghiar Hazánk Mozgalom (Patria noastră). Sarah Knafo de la Reconquête din Franța, parteneră și consilieră a președintelui partidului, Eric Zemmour, ar putea, de asemenea, să se alăture. AfD a atras peste 15% din votul germanilor și va avea 15 europarlamentari, în timp ce SOS România abia a trecut pragul de 5% și va avea doi europarlamentari, pe Diana Șoșoacă și Luis Lazarus. La începutul săptămânii, conducerea partidului SOS România, formațiunea Dianei Șoșoacă, a decis să ceară afilierea la grupul Suveraniștilor, înființat de AfD-ul din Germania și din care ar urma să facă parte mai multe formațiuni extremiste, cu simpatii pro-ruse, din estul Europei. În condițiile în care nu se vor afilia la vreun grup din Parlamentul European, Șoșoacă și Lazarus vor pierde atât influență și putere de negociere, cât și resurse financiare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră