vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: afaceri

26 articole
Economie

Haos în afaceri din cauza modificărilor fiscale, dar recesiunea ar putea fi evitată (CCI)

Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași, consideră că mediul fiscal din România în 2025 este marcat de impredictibilitate, afectând planificarea strategică a afacerilor. Mediul fiscal, tot mai impredictibil Schimbările frecvente ale Codului fiscal și deciziile neașteptate ale autorităților sporesc incertitudinea în rândul antreprenorilor, care devin mai rezervați în privința investițiilor. Citește și: EXCLUSIV Bulgarul care voia să-i dea șpagă lui Moșteanu prin Isăilă s-a întâlnit cu șeful Romtehnica, subordonatul ministrului Apărării, de mai multe ori Potrivit acestuia, finalul de an se anunță dificil de anticipat din punct de vedere economic. Cu toate acestea, Butnariu este optimist și crede că România va evita recesiunea, menținând o ușoară creștere economică. Continuarea, în Ziarul de Iași

Mediul fiscal, tot mai impredictibil (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Călin Georgescu, legături cu o filieră rusă de spionaj (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Călin Georgescu, legături de afaceri cu firme implicate în trafic de tehnologie pentru armata rusă

Numele lui Călin Georgescu apare conectat la o rețea de spionaj rusă activă până de curând în Europa, prin intermediul unei companii elvețiene aparent specializate în tehnologii verzi. Informațiile obținute de captura.ro arată că această legătură trece prin firma Mercando Green Technology AG, înregistrată în cantonul Zug, un cunoscut paradis fiscal pentru afaceri discrete și sedii de firme asociate oligarhilor ruși. Companie elvețiană cu profil „verde”, dar conexiuni opace Mercando Green Technology AG a fost înființată în urmă cu aproximativ 15 ani și își declară obiectul de activitate ca fiind investițiile în proiecte de cercetare și inovație în domeniul surselelor alternative de energie. Citește și: Călin Georgescu torpilează candidatura propagandistei sale, Anca Alexandrescu: cere boicotarea alegerilor din Capitală În realitate, investigațiile din Germania și Elveția arată că entitatea ar fi implicată în traficul de tehnologie occidentală de precizie către armata rusă. Sediul social al firmei se află într-o clădire de birouri din piața centrală a orașului Zug (Bundesplatz), însă acolo există doar o adresă de corespondență, fără un birou operativ identificabil. Compania este aproape invizibilă online, menținând un profil extrem de discret. Călin Georgescu, intermediar într-o schemă investigată de DIICOT Aceeași companie elvețiană, Mercando Green Technology AG, este menționată în ancheta deschisă de DIICOT România, în care Călin Georgescu ar fi avut rolul unui broker intermediar într-o schemă de înșelăciune financiară. Potrivit surselor judiciare, acesta ar fi acționat în numele companiei în cadrul unor tranzacții suspecte, prezentate drept investiții energetice legitime. Anchetatorii români colaborează cu autoritățile elvețiene și germane, care investighează filiera ce ar fi direcționat fonduri și tehnologii sensibile către entități afiliate complexului militar rus. Zug, paradis fiscal preferat de oligarhii ruși Cantonul Zug, unde este înregistrată compania Mercando, este cunoscut pentru regimul fiscal favorabil și nivelul redus de transparență privind identitatea acționarilor. În această regiune își au sediul numeroase companii de comerț și holdinguri asociate oligarhilor ruși, fiind de-a lungul anilor o zonă gri pentru activități economice sensibile. Lipsa unei prezențe publice clare și absența unor date despre beneficiarii reali fac dificilă identificarea conexiunilor directe, însă elementele adunate până acum indică o rețea complexă cu scopuri duale – economice și geopolitice. Finanțare pentru o grupare acuzată de trafic de tehnologie militară Potrivit unor dosare aflate pe rolul parchetelor federale din Germania și Elveția, Mercando Green Technology AG ar fi finanțat și colaborat cu o grupare acuzată de spionaj industrial și trafic de tehnologie militară către Rusia. Aceste activități ar fi fost derulate sub acoperirea unor programe de cercetare în domeniul energetic, vizând însă obținerea și transferul de echipamente sensibile utilizate în industria de apărare rusă. O rețea discretă, cu ramificații în mai multe state europene Cazul Mercando Green Technology AG scoate la iveală o rețea discretă de entități comerciale, aparent legale, care ar fi facilitat circulația fondurilor și a tehnologiilor cu dublă utilizare între Occident și Rusia. Implicarea numelui lui Călin Georgescu, deja cercetat în România pentru activități financiare suspecte, adâncește suspiciunile privind posibila colaborare indirectă cu interese rusești sub acoperirea investițiilor ecologice.

Femeile, mai bune afaceriste decât bărbații (sursa: Pexels/Tima Miroshnichenko)
Economie

Antreprenoarele, mai performante decât bărbații: firmele conduse de femei, profit mai mare

Femeile, mai bune afaceriste decât bărbații: profitul obținut de antreprenoare, mult peste cel al bărbaților. Femeile, mai bune afaceriste decât bărbații Firmele din județul Iași cu acționariat feminin au fost mult mai profitabile: au generat doar 67% din cifra de afaceri a companiilor masculine, dar au obținut de peste două ori mai mult profit și au înregistrat o rentabilitate medie de trei ori mai mare. Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala În plus, aceste firme au gestionat mai eficient datoriile și au funcționat cu echipe mai restrânse, reprezentând doar 39% din numărul de salariați din companiile masculine. Prin comparație, firmele cu acționariat masculin au mizat pe rulaje mai mari și echipe extinse, însă profitabilitatea a fost mai scăzută. Continuarea, în Ziarul de Iași.  

Boris Johnson, în mijlocul unui scandal (sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

Boris Johnson, suspectat că și-ar fi folosit influența de premier în afaceri private

Boris Johnson, în mijlocul unui scandal. Fostul premier britanic Boris Johnson este acuzat că ar fi folosit contactele și influența dobândite în timpul mandatului său (2019–2022) pentru interese personale și afaceri private, după ce a părăsit funcția. Boris Johnson, în mijlocul unui scandal Dezvăluirea a fost făcută de The Guardian, pe baza unor date obținute de organizația americană Distributed Denial of Secrets (DDoS), care arhivează documente piratate. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Arhivele accesate includ e-mailuri, scrisori, facturi, discursuri și contracte comerciale, sugerând o posibilă încălcare a normelor de etică și a regulilor privind activitățile de lobby. Scurgere de informații din biroul privat al lui Johnson Conform The Guardian, nu este clar cine a furnizat documentele către DDoS. Totuși, publicarea lor ridică semne de întrebare asupra securității informatice a biroului privat al fostului premier britanic. Documentele indică faptul că Johnson și-a folosit compania, creată după plecarea de la guvern în septembrie 2022, pentru a gestiona afaceri profitabile, unele beneficiind de fonduri publice. Această situație ar putea pune sub semnul întrebării modul de utilizare a subvențiilor guvernamentale acordate foștilor premieri pentru activități publice, nu comerciale. Plăți și întâlniri controversate Printre dezvăluiri se numără și faptul că Johnson ar fi primit peste 200.000 de lire sterline din partea unui fond speculativ după o întâlnire cu președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. În perioada mandatului său, fostul premier a avut și o întâlnire secretă cu miliardarul Peter Thiel, fondatorul Palantir, cu câteva luni înainte ca firma acestuia să fie contractată pentru gestionarea datelor NHS (Serviciul Național de Sănătate din Regatul Unit). De asemenea, Johnson ar fi organizat o cină în plin lockdown, încălcând regulile pandemiei, pentru un lord conservator care i-a finanțat renovarea apartamentului de la Downing Street. Carieră profitabilă după plecarea din guvern Revelațiile arată cum Boris Johnson și-a construit o carieră profitabilă în sectorul privat după demisia din iulie 2022. El a beneficiat de un mecanism puțin cunoscut prin care foștii premieri britanici pot solicita fonduri publice pentru cheltuieli „legate de poziția lor specială în viața publică”. Totuși, utilizarea acestor bani pentru interese comerciale este interzisă. După ce a părăsit guvernul, Johnson a câștigat sume importante din discursuri. Potrivit declarațiilor oficiale, numai în noiembrie 2022, pentru trei intervenții publice, el a încasat peste 750.000 de lire sterline.

Claudiu Manda - educat de Soros, îmbogățit de PSD (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV Cum a ajuns Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul

Educat de Soros, îmbogățit de PSD: europarlamentarul Claudiu Manda, școlit pe banii miliardarului american George Soros, a ajuns unul dintre cei mai bogați și influenți politicieni din Oltenia. În urmă cu 20 ani, câștiga anual 29.000 de lei, iar acum a ajuns să dețină la vedere o vilă boierească în Craiova și un apartament la Bruxelles. Iar una din firmele sale, Imoband Oltenia, a împrumutat Partidul Social Democrat cu suma de 500.000 de lei în campania electorală, de 17 ori mai mult decât salariul său din 2004. Prin intermediul acestei firme, Claudiu Manda controlează mai multe societăți din domeniul agricol. Ultima achiziție a făcut-o la începutul acesui an, atunci când firma sa a plătit 17,43 milioane lei pentru a prelua un sfert din East Way Spedition, o fostă societate a lui Gheorghe Nețoiu, fost parlamentar și ofițer de Securitate.  Claudiu Manda, școlit pe banii lui Soros În 1997, Claudiu Manda a fost numit șef de cabinet al deputatului Mihai Nicolescu. În paralel, era contabil, respectiv director economic, la Madexim SRL, o firmă care vindea produse agroalimentare. Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Un an mai târziu, Manda a fost ales vicepreședinte al organizației de tineret a PSD Craiova. În martie 2000, politicianul a început să se școlească pe banii miliardarului american George Soros, blamat cu râvnă de colegii săi actuali de partid. Primul curs al lui Manda finanțat de către organizația lui George Soros, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, viza „planificarea strategică”.  Apoi, politicianul a beneficiat și de un curs de „comunicare”. Prima funcție publică: consilier local la Craiova Tot în anul 2000 a fost ales pentru prima dată în funcția de consilier local la Craiova. În 2001, partidul l-a făcut director adjunct la Direcția pentru Tineret și Sport a județului Dolj. Apoi, Manda a ajuns director al Casei de Cultură a Studenților. Primul mandat de deputat l-a obținut în anul 2004. După care a mai bifat două mandate de deputat și unul de senator. În tot acet timp, a continuat să se școlească: a urmat cursurile Colegiului Național de Apărare, apoi pe cele ale Colegiului Național de Informații. În prezent, se află la al doilea mandat de deputat european pe listele PSD. Claudiu Manda câștiga doar 29.000 lei anual Cea mai veche declarație de avere a lui Claudiu Manda datează din decembrie 2004, an în care a fost ales deputat pe listele PSD. Pe atunci, declara venituri cumulate anual de doar 29.000 lei. Însă deținea împreună cu nașa sa, Cristina Zgonea, soția de atunci a pesedistului Valeriu Zgonea, actualul președinte ANCOM, un teren de 1.375 mp pe care era construită o casă de vacanță în localitatea doljeană Vârforul de Jos. Tot atunci, Manda menționa că este asociat în firmele Mapoems și Coridor Financial SRL. Prima firmă nu a avut activitate. Cealaltă societate, specializată în contabilitate, a fost înființată în 2002 de Claudiu Manda alături de Marian Cătălin Adam, Eugen Ștefan Lencu și Ion Cătălin Voiculescu. Fiecare deținea câte 25% din părțile sociale. Claudiu Manda și-a cesionat părțile sociale lui Marian Cătălin Adam în ianuarie 2009. Ulterior, Marian Cătălin Adam avea să fie numit administrator neexecutiv în Consiliul de Administrație al Aeroportului Craiova, condus de fratele lui Claudiu Manda. Primul mandat de deputat, prima soție Deputatul Claudiu Manda a depus o nouă declarație de avere în decembrie 2005. Ocazie cu care declara că este căsătorit cu Adina Manda, care lucra la Spitalul nr. 2 din Craiova. Din documentul citat aflăm că soții Manda primiseră ca donație un apartament de 47 mp în Craiova. Ce nu se putea afla era că Adina Manda cumpărase un teren de 800 mp și o casă de 170 mp în Calafat în 1998, proprietăți nemenționate de soțul ei de atunci. Soții Manda-Vasilescu, influență în Justiție De atunci au trecut mai bine de 20 de ani. Între timp, Claudiu Manda a divorțat de Adina Manda și s-a căsătorit cu Lia Olguța Vasilescu, actualul primar al Craiovei. Soții Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu au ajuns în timp cei mai puternici politicieni din Bănie. De exemplu, Claudiu Manda a preluat șefia Comisiei de Control a SRI în 2017. Apoi, în anul 2021, cei doi soți și lideri PSD au impus-o pe deputata Laura Vicol la șefia Comisiei juridice, de discipină și imunități din Camera Deputaților. În toiul scandalului Nordis, trei ani mai târziu, Laura Vicol a fost abandonată de soții Manda. Dar aceștia nu au renunțat la Comisia Juridică: în locul Laurei Vicol, au impus-o pentru scurt timp pe deputata Alina Elena Tănăsescu, ajunsă în prezent senator cu sprijinul lui Claudiu Manda. Iar dovada influenței extraordinare a soților Manda-Vasilescu este numirea în funcția de ministru al Justiției a lui Radu Marinescu, avocat craiovean specializat în reprezentarea unor interlopi. Noii boieri, conac central cu piscină Claudiu Manda este în zilele noastre europarlamentar PSD. Din declarația de avere depusă în iulie 2024 rezultă că, pe numele lui, și-a cumpărat un apartament de 76 mp în Bruxelles. Totodată, soții Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu au cumpărat în anul 2019 o casă boierească cu piscină în centrul Craiovei. În anunțul de vânzare al casei se menționa că „toate camerele au candelabre import Italia, ușile sunt dotate cu clanțe cu cristale Swarorovski, băile au robinete suflate cu aur de 24k, iar toate vasele wc au capace soft-close”. Dar Lia Olguța Vasilescu și Claudiu Manda au negat public că vila ar avea asemenea dotări de lux. Conacul, cumpărat de la soție și nepoată de interlopi Conacul a fost cumpărat cu 230.000 de euro de la de la Monica Cristina Bănică, o fostă angajată la Primăria Craiova, condusă de Lia Olguța Vasilescu. Vânzătoarea este soția lui Emanuel Bănică, zis „Ema”. Acesta a fost reținut, în 2009, de polițiștii de la Crimă Organizată la cererea autorităților din Italia pentru că facea parte dintr-o rețea de clonare de carduri bancare. Totodată, Monica Bănică este și nepoata lui Ilie Ion, zis Ilie Pușcărie, unul din liderii grupării interlope Frăția. Intră în scenă Imoband Oltenia SRL O parte din vilă, 38%, a fost achiziționată de firma Imoband Oltenia, controlată de Claudiu Manda. La solicitarea DeFapt.ro, Claudiu Manda a spus că a răscumpărat partea firmei sale cu 400.000 lei. Datorie care a fost menționată în declarația de avere a europarlamentarului. „Datoria pe care am prezentat-o în declarația de avere este izvorâtă din achiziția de către mine (familia mea) a unui procent din imobilul în care locuim. Acel imobil era deținut parțial de firmă, parțial de mine. Achiziția cotei indivize s-a făcut în urma unui raport de evaluare de către un expert ANEVAR”, a declarat Claudiu Manda. Firma fără angajați a împrumutat PSD cu 500.000 de lei Firma fanion a lui Claudiu Manda, Imoband Oltenia, nu are nici un angajat, dar a împrumutat 500.000 de lei, echivalentul a 100.000 de euro, Partidului Social Democrat în campania electorală. Banii au fost dați sediului central al PSD, care trebuia să îi returneze până în data de 31 ianuarie 2025. La solicitarea Defapt.ro, Claudiu Manda a declarat că „împrumutul a fost făcut cu respectarea prevederilor legale. Banii au fost restituiți conform termenului din contractul de împrumut”. Asociat cu un fost parlamentar PNL condamnat Societatea Imoband Oltenia a fost înființată în anul 2011 de Claudiu Manda (90%) și Adina Manda (10%). Ulterior, Adina Manda și-a cedat părțile sociale lui Claudiu Manda și lui Florin Cătălin Tabacu. Ultimul a primit 2,5% din părțile sociale, care în prezent sunt deținute de fostul senator și deputat liberal Constantin Cosmin Enea. Enea a fost condamnat la trei ani cu suspendare într-un dosar de corupție după ce a cerut bani de la candidații PNL Dolj pentru a-i pune pe liste la alegerile parlamentare din 2012. Constantin Cosmin Enea a primit 156.680 lei pentru achiziționare de materiale promoționale, din care a cheltuit în jur de 25.000 lei. Restul și i-a însușit prin intermediul firmei Coliseum SA, conform DNA. Manda latifundiarul: primele trei tranzacții Din 2015, Manda a început să achiziționeze bucăți din firme active în domeniul agriculturii. De exemplu, a cumpărat 31% din firma SCAI Agro-Holding de la Alin Paul Dragu.  Într-un final, Imoband Oltenia a ajuns să dețină 55% din părțile sociale ale firmei, restul fiind deținute de Sergiu Cristian Flori. Cel din urmă este fratele lui Ovidiu Aurelian Flori, primarul PSD al localității Ișalnița. Edilul este nașul liberalului Alin Paul Dragu, dar și al cuplului Claudiu Manda – Lia Olguța Vasilescu. O altă tranzacție pe relația naș – fin a avut loc în mai 2023. Soții Iuliana și Ovidiu Flori au vândut 55% din firma Util Agro Noot societății Imoband Oltenia. Totodată, conform Hotărârii nr. 2 din mai 2023 a asociaților firmei, Claudiu Manda a fost împuternicit să reprezinte Util Agro Noot în relația cu Banca Transilvania, dar și „să realizeze orice tip de operaţiune pe conturile societăţii, inclusiv în aplicaţia BT24”. Imoband Oltenia a preluat și 66,67% din firma Staragriculture, după ce a cumpărat părțile sociale de la SCAI Agro-Holding, Claudiu Manda și francezul Pierre Joachim Jarreau. Restul părților sociale erau deținute de Constantin Sgaibă. Bătălia pentru firma lui Gheorghe Nețoiu Claudiu Manda și Gheorghe Nețoiu, fost deputat și acționar al echipelor de fotbal Universitatea Craiova și Dinamo București, au ajuns la cuțite din cauza unei afaceri în care s-au băgat peste 15 milioane de euro.   În centru acestei afaceri este firma East Way Spedition, care a fost controlată inițial de familia lui Gheorghe Nețoiu. Jumătate din firmă a fost achiziționată în vara anului 2018 de Violeta Călin, sora lui Cristian Borcea, pentru suma de 4,5 milioane de euro. Cinci ani mai târziu, în ianuarie 2023, Violeta Călin și-a vândut întreaga participație pentru 8,15 milioane euro firmei Roso Agriculture, o altă societate controlată de pesediștii Claudiu Manda și Ovidiu Flori.  Cealaltă jumătate din East Way Spedition a fost vândută de asociata Natalia Nețoiu firmelor Starimob Invest și Agro Mid Invest. Prețul cumulat al tranzacției a fost de 7,1 milioane euro, cu un milion de euro mai puțin decât a obținut sora lui Cristian Borcea. Roso Agriculture, controlată tot de Manda În urma acestor tranzacții s-a schimbat și structura acționariatului firmei Roso Agriculture. Prin intermediul firmei sale, Imoband Oltenia, Claudiu Manda deținea 50% din părțile sociale. Ovidiu Flori, prin intermediul Serlight Music, avea 30%, iar restul de 20% era pe numele Diversint, o firmă patronată de Ionuț Claudiu Ștefan, apropiat de șefii serviciilor secrete din Oltenia. Gheorghe Nețoiu a pierdut funcția de administrator Ulterior, în ianuarie 2025, Roso Agriculture a rămas cu 15% din firma East Way Spedition, după ce a vândut 35% din părțile sociale. Din cele 35% din părțile sociale ale East Way Spedition, Diversint SRL a cumpărat 10%, pentru aproape 8,2 milioane lei, adică 1,64 milioane euro.  Restul de 25% din pachetul de 35% din East Way Spedition a intrat în proprietatea firmei lui Claudiu Manda, Imoband Oltenia. Conform Monitorului Oficial, prețul tranzacției a fost de 17,43 milioane lei, echivalentul a aproximativ 3,5 milioane euro. Tranzacția de 17,43 milioane de lei a Imoband Oltenia SRL (sursa: Monitorul Oficial) Totodată, s-a decis înlocuirea din funcția de administrator a lui Gheorghe Nețoiu de la East Way Spedition cu Dan Manda, unul din frații lui Claudiu Manda. Manda: „Nu e de nivelul meu” să explic de unde are firma bani Contactat de către DeFapt.ro, europarlamentarul Claudiu Manda a fost foarte reticent în a da detalii despre sursa banilor cu care Imoband Oltenia SRL a cumpărat 25% din Wast Way Spedition. Întrebat care a fost sursa celor 17,43 milioane lei, Claudiu Manda a spus astfel: „credit de 11,5 milioane lei și bani pe care (firma - n.r.) îi avea din activitatea ei, inclusiv vânzarea unor părți sociale”. „În încercarea dvs. de a fi iscoditor riscați ca să deveniți plictisitor. Bun! Dacă aveți ceva de discutat cu mine ca persoană publică sunt nevoit ca pentru dvs. și opinia publică să vă informez. Dacă vorbiți despre activitatea companiei, lucrurile sunt legale și transparente. Există documente contabile, există bilanț prezentat, este public, îl puteți consulta acolo. Pentru ca să mă puneți pe mine să vă explic dvs. ce face o companie nu e de nivelul meu”, a declarat Claudiu Manda pentru DeFapt.ro. Educat de Soros, îmbogățit de PSD Așadar, Imoband Oltenia SRL a plătit 17,43 milioane de lei pentru 25% din acțiunile Wast Way Spedition SRL. Potrivit lui Claudiu Manda, 11,5 milioane de lei provin dintr-un credit bancar. De unde ar putea proveni diferența de aproape șase milioane de lei? Potrivit Ministerului de Finanțe, care face publice datele financiare ale firmelor, în anul fiscal 2024 firma Imoband Oltenia a raportat venituri totale de 1,65 milioane lei și cheltuieli de 28.896 lei. Așadar, a avut un profit net de 1,62 milioane lei. Cu un an înainte, Imoband Oltenia SRL a avut venituri de 700.544 lei și cheltuieli de 452.962 lei, deci un profit de 207.598 lei. Practic, în doi ani înainte de tranzacție, firma lui Manda abia a adunat profit de 1,82 milioane de lei, cu peste patru milioane de lei mai puțin decât cele șase milioane de lei necesare, pe lângă credit, pentru achiziția de părți sociale în East Way Spedition.

Donald Trump Jr. vine la București (sursa: Facebook/Donald Trump Jr.)
Eveniment

Trump jr culege roadele celebrității tatălui: azi e la un forum la Sofia, luni, e la București

Donald Trump Jr. vine la București. Donald Trump Jr., fiul cel mare al fostului președinte american, și Gila Gamliel, ministrul Inovației, Științei și Tehnologiei din Israel, vor participa la evenimentul Trump Business Vision 2025, organizat de platforma de active digitale Nexo, la Sofia, duminică, 27 aprilie. Luni, pe 28 aprilie, fiul lui Trump va veni în România. Prima vizită oficială de afaceri a lui Trump Jr. în Bulgaria Trump Business Vision 2025 își propune să reunească lideri mondiali într-un dialog strategic despre integrarea dintre tehnologie și finanțe, dar și să promoveze aprofundarea colaborării dintre afacerile americane și capitalul global. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Aceasta va fi prima deplasare oficială de afaceri în Bulgaria a lui Donald Trump Jr., marcând un semnal important al intensificării cooperării economice internaționale. Cu o vastă experiență în domeniul imobiliar, al dezvoltării de mărci globale și al expansiunii strategice, Trump Jr. va împărtăși viziunea sa asupra marilor afaceri și a oportunităților oferite de piețele emergente. Ministrul Gila Gamliel, recunoscută pentru sprijinul său pentru știință, inovație și dezvoltare durabilă, va evidenția modul în care Israelul s-a impus ca o putere globală în domeniul inovației. Prezența sa va consolida dialogul internațional în contextul accelerării transformării digitale. Donald Trump Jr. vine la București Luni, 28 aprilie, Trump jr va fi protagonistul unui eveniment de networking la București. În cadrul acestui eveniment sunt invitați oameni de afaceri, persoane publice, etc.

Tarifele lui Trump periclitează economia transatlantică (sursa: Facebook/The White House)
Economie

Tarifele lui Trump amenință afaceri de 9.500 de miliarde de dolari, avertizează companiile americane

Tarifele lui Trump periclitează economia transatlantică. Camera de Comerț Americană din Uniunea Europeană (AmCham EU) avertizează că disputa tarifară dintre SUA și UE riscă să afecteze afaceri transatlantice în valoare de 9.500 de miliarde de dolari. Potrivit ultimului raport anual privind economia transatlantică, relațiile comerciale dintre cele două blocuri s-au intensificat în 2024, atingând un record de 2.000 de miliarde de dolari în schimburile de bunuri și servicii. Tarife vamale și amenințări reciproce Recent, Washingtonul a impus tarife suplimentare la oțel și aluminiu, iar Uniunea Europeană pregătește măsuri de retorsiune. Citește și: Claudiu Târziu, atac dur la Simion: „Să vorbim despre AUR, despre coteria inertă care parazitează conducerea” În același timp, președintele Donald Trump a amenințat cu tarife de 200% asupra vinurilor și băuturilor spirtoase europene, invocând deficitul comercial al SUA în relația cu UE. Deși Statele Unite au un excedent comercial în sectorul serviciilor, conflictul amenință să escaladeze, afectând numeroase industrii. Tarifele lui Trump periclitează economia transatlantică AmCham EU subliniază că adevăratul motor al relației economice transatlantice sunt investițiile, nu doar schimburile comerciale. Spre deosebire de percepția generală, cele mai mari fluxuri de investiții americane și europene sunt reciproce, nu îndreptate către piețele emergente. De exemplu, vânzările filialelor companiilor americane din Europa sunt de patru ori mai mari decât exporturile directe ale SUA către UE, iar situația este similară în sens invers. Efecte secundare asupra industriilor și energiei Analistul Daniel Hamilton, principalul autor al raportului, avertizează că impactul economic al acestui conflict ar putea fi echivalent cu 90% din comerțul Irlandei sau 60% din cel al Germaniei. Mai mult, efectele s-ar putea propaga dincolo de tarifele vamale, afectând serviciile, transferul de date și comerțul cu energie, întrucât Europa este puternic dependentă de gazele lichefiate importate din SUA. Lanțurile de producție dintre companiile americane și europene sunt profund integrate, iar măsuri protecționiste ar putea reduce eficiența și competitivitatea globală. „Nu sunt sigur că vom avea investiții izolate, însă acest conflict va face lucrurile mult mai ineficiente”, avertizează Hamilton.

Crin Antonescu explică de ce Ponta o sabotează pe Lasconi Fotografii: Inquam
Politică

Crin Antonescu explică de ce Ponta o sabotează pe Lasconi

Crin Antonescu explică de ce Ponta o sabotează pe Lasconi: „Când faci milioane bune din consultanță cu firme turcești sau sârbești, te interesează mai puțin UE”, a spus fostul președinte al PNL la Digi 24. Citește și: Premieră în Parlamentul României: susținătorii lui Călin Georgescu, de la POT, ar fi făcut senatoare o videochatistă El a reacționat extrem de dur și la decizia PSD de a nu o susține pe lidera USR: „Dacă social-democrații așteaptă momentul în care să fie invitați să-și pună cămașa verde și să celebreze cu preoții, cu poliția, cu securitatea, cu fanfara, un parastas la Zelea Codreanu, sunt liberi s-o facă”. Însă Antonescu l-a sprijinit pe Marcel Ciolacu, despre care a spus că este un pro-european. Crin Antonescu explică de ce Ponta o sabotează pe Lasconi „Problema mea nu e domnul Ponta, ci PSD-ul legat de domnul Ponta. Pentru că Partidul Social Democrat, al cărui dușman nu sunt, cu care am avut o relație civilizată și chiar de colaborare, despre care sunt convins că este un partid european pro-european, pro-occidental. Eu înțeleg argumentele expuse ieri de domnul Ciolacu, înțeleg încurcătura în care se află și dânșii, ca și PNL, dar dacă trebuie să existe partide, împotriva părerii domnului Georgescu, viitorul președinte al domnului Ponta, ele trebuie să existe în baza și pentru niște valori, niște idei, niște proiecte, ele trebuie să stea ca stâncile în apă. Nu se dau partidele după electorat, sigur că-l ascultă, îl urmăresc, dar ele sunt acolo ca să apere niște valori. Deci eu, ca partid pro-occidental, nu pot să spun «aoleu, dar e un vânt așa, anti-occidental printre alegătorii mei». Dacă sunt un partid care mă respect, trebuie să-mi conving alegătorii de valorile mele. Deci, PSD face ce vrea. N-am nicio calitate și nu-mi permit eu să comentez prea mult”, a spus Crin Antonescu. „Social-democrații așteaptă momentul în care să fie invitați să-și pună cămașa verde” „Dar fiind convins că Marcel Ciolaru, care îl cunosc, este un pro-occidental, este un european, un politician care a și făcut lucruri în această privință, că atâția oameni din PSD de zeci de ani au lucrat și au lucrat bine, cu succes pentru cauza occidentală a României și pentru dimensiunea occidentală, stau și mă întreb de ce partidul nu se pronunță. De ce unii oameni, care sunt partizani ai lui Călin Georgescu, de exemplu, domnul Ponta, care nu-i oricine, poate să facă propagandă pentru Călin Georgescu liniștit și nimeni dintre toți pro-occidentalii pe care îi știu nu se impune. (…) Dacă social-democrații așteaptă momentul în care să fie invitați să-și pună cămașa verde și să celebreze cu preoții, cu poliția, cu securitatea, cu fanfara, un parastas la Zelea Codreanu, sunt liberi s-o facă. Dar social-democrații, europeni fiind, cred că nu pot asista nici la discursurile unui posibil viitor președinte despre condiția femeii, despre tehnologie, despre știință și Iisus Hristos ș.a.m.d.”, a mai spus fostul președinte al PNL.

Afacerile din România, creștere foarte mare (sursa: ING)
Economie

Afacerile din România, creștere foarte mare

Afacerile din România, creștere foarte mare: au generat venituri totale de peste 2.600 de miliarde lei în anul 2023, de 6,5 ori mai mult față de anul 2008, atunci când au fost raportate venituri totale de doar puțin peste 400 de miliarde de lei. De-a lungul ultimelor trei decenii, comerțul cu ridicata și industria prelucrătoare au dominat veniturile totale, însă profitul net s-a concentrat mai mult în comerțul cu amănuntul și construcții. Citește și: Datoria publică a ajuns la un nivel uriaș: peste 876 de miliarde de lei, adică 52% din PIB. Dar Ciolacu nu se oprește: a decis creșterea cel puțin până la 53% Alexandru Ghiță, unul dintre experții de la Impact Hub care au realizat raportul "30 de ani de antreprenoriat în România", a avertizat că această concentrație a profiturilor într-un număr redus de sectoare vine cu riscuri semnificative pentru economia românească. De exemplu, o scădere în aceste două domenii ar putea destabiliza economia. Un alt semnal de alarmă a venit din partea lui Florian Neagu, director stabilitate financiară în cadrul BNR, care a atras atenția că peste 260.000 de firme românești au capitaluri proprii negative. În acest context, Mihaela Bîtu, CEO ING România, a spus că, chiar dacă băncile au datoria de a credita economia, acestea trebuie să dea dovadă de prudență financiară. Profil de antreprenor (studiu ING/Impact Hub) Mediul de afaceri din România ultimilor 30 de ani a fost subiectul studiului "Profil de antreprenor 2024 – 30 de ani de antreprenoriat în România", realizat de Impact Hub și ING România. Studiul arată că România a înregistrat o creștere majoră a numărului de afaceri în ultimele trei decenii. Conform datelor publicate de Registrul Comerțului cu referire la numărul de persoane fizice si juridice active, în luna aprilie 2024 în evidența ONRC se regăseau 1,9 milioane de entități înregistrate, dintre care 1,67 milioane erau active din punct de vedere juridic. Cele mai multe afaceri, adică 68%, sunt în orașe și municipii (19% sunt în București). Restul de 32% au fost dezvoltate în mediul rural. Business-ul urban se mișcă mai repede "Această distribuție arată o creștere notabilă a interesului antreprenorial în rural, dar sugerează că mediul urban rămâne centrul economic predominant. Deși veniturile afacerilor din urban și rural au crescut într-un ritm similar din 2008, ruralul nu reușește să genereze profituri la fel de consistente ca urbanul. Între 2021 și 2023, în contextul unei creșteri de 60% a veniturilor totale, profitul în mediul rural a avansat doar cu 39%, comparativ cu o creștere de 57% în urban. Această diferență subliniază provocările ruralului în transformarea veniturilor în profit net, evidențiind costuri operaționale mai mari și o eficiență mai scăzută decât în urban", conform raportului. Afacerile din România, creștere foarte mare Datele statistice arată că toate afacerile din România au generat venituri cumulate de 2.634 miliarde lei, echivalentul a 527 de miliarde euro, în anul 2023. De 6,5 ori mai mult față de anul 2008, atunci când veniturile declarate au fost de doar 407 de miliarde de lei, adică în jur de 82 de miliarde de lei. Expertul Alexandru Ghiță a arătat că creșterea medie anuală a veniturilor raportate de firmele înregistrate în România a fost de 148 miliarde de lei. Contribuția afacerilor din București la venitul total variază între 35% și 40% anual, în timp ce Ilfov își menține o pondere stabilă de aproximativ 6-7%. Alte județe, cum ar fi Argeș, Cluj, Constanța, Timiș și Prahova, au contribuit în mod constant, însă cu ponderi mai mici, în jur de 3-5% fiecare, la nivel național. Profitul a crescut de zece ori în 15 ani "Veniturile afacerilor din România sunt puternic polarizate, centrele urbane majore contribuind la peste 60% din veniturile naționale, în timp ce doar 17% provin din cele 2.862 de comune, unde se află 32% din afaceri", a spus Alexandru Ghiță. Profitul cumulat al companiilor în anul 2023 a fost de 223 miliarde lei, de zece ori mai mare față de anul 2008. Afacerile din mediul urban au raportat profituri de 184 miliarde lei în anul 2023, iar diferența de 39 miliarde lei a fost generată de cele din mediul rural. "Regiunile din Dobrogea, dar și alte zone, continuă să înregistreze profituri foarte mici sau pierderi, semnalând provocări economice persistente și dificultăți în dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial sustenabil", se menționează în studiu. Paradoxul firmelor cu capital negativ, dar care fac profit Florian Neagu, director stabilitate financiară în cadrul BNR, a declarat la lansarea studiului că în anul 1994 existau în România aproximativ de 300.000 de firme active. Acum, după 30 de ani, numărul acestora depășește 800.000. Neagu a atras atenția asupra unui fenomen paradoxal: există în jur de 260.000 de societăți care raportează capitaluri negative anual, dar o parte dintre acestea raportează în același timp profituri. "Legea spune clar, în momentul în care ai profit, să îți folosești aceste surse pentru a-ți capitaliza firma și a o aduce, conform legii, măcar la pragul minim social de 200 de lei. Ce constatăm însă este că multe din asemenea firme obțin profituri, însă acționarii sau asociații preferă să distribuie aceste profituri sub formă de dividende", a spus directorul Florian Neagu. Cele trei lecții ale IMM-urilor profitabile Pe lângă partea sumbră a economiei românești, Florian Neagu a menționat că există 2.600 de companii, cele mai multe IMM-uri, care se pare că au găsit rețeta succesului în afaceri. Aceste firme de succes au raportat creșterea constantă a cifrei de afaceri timp de trei-cinci ani, au indicatori de lichiditate și o rată a profitului peste media sectorului în care activează. "Trei lecții merită popularizate. Peste 90 la sută dintre ele sunt conduse de persoane cu studii superioare. Managerii acestor companii au studii superioare și cred că această educație suplimentară face diferența. A doua este că aceste firme și-au păstrat bilanțurile în ordine, indiferent de etapa ciclului economic. (...) Și a treia lecție, că aici voiam să ajung când m-am uitat la aceste povești de succes, nimeni nu a fost singur în această călătorie. Toate firmele de succes au avut întotdeauna în spate un partener care să finanțeze: o bancă, un IFN, piața de capital, un creditor, pentru că rolul acestuia nu este doar să dea bani. Este și să te tragă de mânecă atunci când lucrurile merg foarte bine și tu poți iniția niște decizii mai puțin prudente", a precizat Florian Neagu. Zona bancară de prudență financiară Mihaela Bîtu, CEO ING România, consideră că firmele care sunt subcapitalizate, adică cele 260.000 de societăți, nu se califică pentru a fi creditate de către bănci. „Nu ne putem propune să schimbăm lumea cu totul: procesul de transformare al companiilor este complicat peste tot în lume. Întradevăr, companiile de succes au nevoie de creditare. S-a demonizat faptul că băncile nu oferă credite și că ele nu aduc capital de risc. Băncile au o datorie de a credita economia, dar și una față de deponenți, trebuie sa ne situăm în niște parametri într-o zona de prudență financiară", a declarat Mihaela Bîtu. PIB-ul României s-ar putea dubla Estimările ING România arată că PIB-ul României, de aproximativ 357 de miliarde euro în 2024, ar putea să ajungă în următorii zece ani la aproximativ 700 de miliarde euro. Valentin Tătaru, economistul șef al ING România, a estimat că "în ritmul unei creșteri reale a PIB de 3,0 – 3,5% în următorii zece ani, estimările noastre arată că PIB-ul României s-ar putea dubla și ar putea ajunge la 700 de miliarde de euro, ceea ce ar însemna ca România să intre în topul celor mai puternice zece economii din Uniunea Europeană". România ar putea intra în top 10 economii în UE următorii 10 ani. În acest proces contribuie și antreprenorii români. Pentru a-i înțelege mai bine, ING Bank România împreună cu Impact Hub au lansat studiul "Profil de antreprenor" - o inițiativă în premieră în România, care urmărește să creeze o imagine de ansamblu asupra ecosistemului de afaceri autohton de la căderea comunismului. Această inițiativă face parte dintr-o campanie de comunicare a celor 30 de ani de ING în România. Dacă vrei să citești mai multe despre cum a evoluat România, dar și despre profilul antreprenorilor, intră aici.

Afacerile private în sănătate, profit generos (sursa: Pexels/RDNE Stock project)
Economie

Afacerile private în sănătate, profit generos

Afacerile private în sănătate, profit generos. Domeniul medical este în plină expansiune, însă lipsa infrastructurii rămâne o problemă majoră care afectează creșterea economică echitabilă a regiunii de nord-est a României. Afacerile private în sănătate, profit generos Cele 1.565 de firme din Iași (care includ producători de echipamente medicale, produse farmaceutice și servicii medicale, inclusiv spitalizare) produc 788 de milioane de euro, cu un profit de 104 milioane de euro. Astfel, Iașul ocupă locul al doilea în țară în acest sector, după București. Citește și: Veniturile uriașe ale Elisabetei Lipă, dublu pensionar special și viitor senator PSD: are șase surse de venit de la stat și o situație imobiliară de invidiat Dar dezvoltarea regiunii depinde de îmbunătățirea infrastructurii, adică de progresul autostrăzii A7. Iar autostrada A8 va fi esențială pentru o dezvoltare echitabilă între regiuni. Aceasta ar reduce cu 40% timpul de parcurs între Târgu Mureș și Iași, un avantaj economic major. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, în afacerile pentru reconstrucția Ucrainei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

România, în afacerile pentru reconstrucția Ucrainei

România, în afacerile pentru reconstrucția Ucrainei. Forumul Economic Trilateral pentru Afaceri și Reconstrucție în Ucraina va avea loc la Iași între 24 și 25 octombrie. România, în afacerile pentru reconstrucția Ucrainei Șase ambasadori, miniștri, directori de agenții guvernamentale și instituții de stat, consuli și reprezentanți ai unor companii importante din domeniile energetic, construcții, tehnologii și logistică și-au confirmat deja prezența. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Evenimentul este organizat de Camera de Comerț și Industrie Iași, în colaborare cu Camerele de Comerț și Industrie ale României, Ucrainei și Republicii Moldova și urmărește să creeze un cadru pentru dezvoltarea strategiilor viitoare. Aceste strategii vor facilita crearea de legături economice între regiunea Nord-Est, Republica Moldova și Ucraina. De asemenea, evenimentul va marca începutul conturării Iașiului ca un Hub strategic regional pentru România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Afaceri în Austria, bani din exploatarea pădurilor din România:  Dimitrie Sturdza, europarlamentar AUR
Eveniment

Afaceri în Austria, bani din exploatarea pădurilor din România

Are afaceri în Austria, dar face bani din exploatarea pădurilor din România: cel mai bogat viitor europarlamentar este, probabil, Dimitrie Șerban Sturdza, a cărui colecție de artă este estimată la 800.000 de euro. Acesta a fost ales europarlamentar pe listele AUR. În 2022, liderul AUR George Simion cerea boicotarea firmelor austriece, inclusiv a celor la care Sturdza are conturi bancare, respectiv Raiffeisen Bank. Afaceri în Austria, bani din exploatarea pădurilor din România Potrivit declarației de avere, Sturdza a câștigat, în anul fiscal 2030 sub 30.000 de euro din dobânzi, cupoane, dividende sau „aprecierea capitalului” de la bănci din Austria. Pe de altă parte, soția sa a obținut circa 38.000 de lei din actiovități de exploatare a masei lemnoase. Însă cei mai mulți bani el i-a obținut de la hotelul său din Constanța, Cherica, care i-a adus, în anul fiscal 2023, peste 760.000 de lei. Viitorul europarlamentar își ține majoritatea banilor în bănci din Austria, unde are peste un milion de euro, 255.000 de dolari și 199.000 de dolari canadieni. Sturdza deține, printre altele, trei apartamente și o casă în București, dar și un apartament de 74 mp în Montreal, Canada. Dimitrie Sturdza este descendent direct al ultimului domnitor al Moldovei, este consul onorific al Republicii Macedonia de Nord la Constanţa, potrivit site-ului www.mae.ro. „Ni se spune câți porci să avem în gospodărie, câți litri de țuică să producem pe an. Azi ni se spune să mâncăm gândaci în loc de produsele noastre tradiționale”, spunea Sturdza, într-un discurs anti-UE.

Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali din SRI: firma generalului Elena Istode are un profit imens Foto: Gazeta de Cluj
Eveniment

Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali din SRI

Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali retrași din SRI: firma „Anacondei”, fostă șefă a „acoperiților”, pe numele real Elena Istode, a avut timp de mai mulți ani o rată a profitului de 90%. Firma ei este Cocoandconsulting SRL și apare în dosarul DNA în care sunt cercetați generalii SRI în rezervă Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, dar nu este direct vizată de anchetă, a arătat DeFapt.ro. Citește și: Vlad Țepeș, un domnitor nesemnificativ și foarte crud, transformat de Ceaușescu în erou pentru propaganda comunistă. Cum a ajuns idolul multor români Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali din SRI Cocoandconsulting SRL a fost înființată în 2020, are zero angajați și, de la înființare până acum, a avut profituri fabuloase, rata profitului net depășind 90% în trei din patru ani. Pentru comparație, rata profitului firmelor de consultanță din Marea Britanie a fost, în 2022, în medie de 6-13%, în funcție de sectorul în care acordau consultanță. Generalul SRI Elena Istode Ce cifră de afaceri și ce profit a avut firma generalului SRI în rezervă Elena Istode, CocoandConsulting SRL, înființată în anul 2020 și având drept obiect de activitate „Activități de consultanță pentru afaceri și management”: 2020: cifră de afaceri 315.000 lei și profit net de 300.000 lei 2021: cifră de afaceri 654.000 lei și profit net de 621.000 lei 2022: cifră de afaceri 658.000 lei și profit net de 624.000 lei 2023: cifră de afaceri 803.000 lei și profit net de 629.000 lei Datoriile firmei sunt de doar 13.000 de lei. Firma își are sediul într-o cameră din Sectorul 6. Elena Istode obișnuia să își petreacă vacanţele împreună cu familia deputatului Cristian Rizea, relata presa, în 2017. Generalul Istode și familia Rizea, în vacanță pe Coasta de Azur De Fapt.ro a arătat că și firmele generalilor Coldea și Dumbravă aveau profituri imense, tot din consultanță: datele publice arată că rata profitului acestor companii depășea 50%, fiind, în unii ani, de circa 90%. Wise Line Consulting, firma generalului Dumbravă, cu zero angajați, a avut în 2023 o cifră de afaceri netă de 6.218.316 lei și un profit net de 3.040.255 lei. Strategic Sys SRL, fimra lui Florian Coldea, a avut în 2023 6,11 milioane de lei cifră de afaceri, 4,83 milioane de lei profit și patru angajați. datele de pe site-ul ministerului de Finanțe arată că activitatea ei era „activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea”.

Liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați în afaceri cu același paravan care a făcut denunț la DNA (sursa: Facebook/Robert Negoita, Iulian Dumitrescu)
Investigații

Liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați

În lumea afacerilor cu bani publici din România, carnetul de partid nu contează - prin paravane și intermediari, doi "baroni" au devenit parteneri într-o mare afacere: liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați. În centru acestei afaceri se află Ionel Pirpiliu, fratele fostului deputat PDL Ștefan Pirpiliu și denunțătorul lui Iulian Dumitrescu, devenit celebru pentru vacanțele de lux plătite din șpăgi. potrivit DNA. Denunț la DNA Liberalul Iulian Dumitrescu a fost dat pe mâna procurorilor anticorupție de afaceristul Ionel Pirpiliu, denunțător și colaborator autorizat al Direcției Naționale Anticorupție. Citește și: Fabuloasele vacanțe și cumpărături ale baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, în Dubai, Maldive sau Courchevel: doar la Chanel a făcut shopping de peste 7.000 de euro Potrivit anchetatorilor, Iulian Dumitrescu i-a cerut afaceristului Ionel Pirpiliu să cumpere firma Bertoni Construct, patronată de cumnatul său Daniel Adrian Lambrea, cu suma de 47,5 milioane lei, deși aceasta valora în jur de 32 de milioane lei. În schimb i-a promis contracte din bani publici de la Consiliul Județean Prahova. Firma Bertoni Construct a fost preluată de Ionel Pirpiliu în noiembrie 2022, prin intermediul societății Laborator și Consultanță Construcții SRL, iar contractele au început să curgă. La finalul anului fiscal 2022, Bertoni Construct avea o cifră de afaceri de 51,88 milioane lei și un profit net de peste 1,15 milioane lei, la un număr mediu de 113 angajați. Alexandra Ulmamei, paravanul lui Pirpiliu Unul dintre contractele suspectate de procurori ca fiind trucate are o valoare de 85 de milioane lei și a fost atribuit de Consiliul Județean Prahova unei asocieri de firme formată din Vallys Deco, Drum Concept, Rosocons Construct și Dineng Dev. În firma Drum Concept îi găsim ca asociați pe Alexandra Ulmamei (49,09%), Florin Diaconu (40,91%) și Cristian Marinel Mihai (10%). Cifra de afaceri a firmei în anul fisca 2022 a fost de aproximativ 215 milioane lei, în timp ce profitul net a fost de peste 19,67 milioane lei. Alexandra Ulmamei a trecut prin mai multe firme deținute de familia Pirpiliu. De exemplu, a fost asociată cu Mihaela Pirpiliu în firma Ram Cons Assets. În prezent, firma a fost trecută pe numele Mihaelei Untescu, iar de administrare societății se ocupă în continuare Ionel Pirpiliu. Pirpiliu, asociat cu firma Primăriei lui Robert Negoiță Firma lui Pirpiliu, Ram Cons Assets, deține în prezent 20% din societatea Delta Antrepriza de Construcții și Montaj 93 SRL. Restul părților sociale sunt deținute de societățile Bizcube Invest SRL și Administrare Străzi S3 SRL, una din firmele înființate de Consiliul Local al Sectorului 3 la cererea primarului Robert Negoiță. Cum a ajuns primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, să intre în afaceri cu Pirpiliu? La începutul anului 2016, Ionel Pirpiliu a preluat 10% din părțile sociale ale firmei Delta ACM de la Florea Diaconu pentru o sumă de aproape 10,5 milioane lei. Liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați Doi ani mai târziu, în august 2018, primarul Robert Negoiță a cerut Consiliului Local să aprobe o hotărâre prin care societatea Administrare Active Sector 3 să cumpere cu cinci milioane de euro fabrica de borduri și pavele deținută de Delta ACM 3, societate deținută atunci de Florea Diaconu (90%) și Ionel Pirpiliu (10%). Câteva săptămâni mai târziu, pe 27 august 2018, primarul Robert Negoiță a anunțat că firma primăriei, Administrare Străzi S3 SRL, a cumpărat 51% din Delta ACM 93 contra unei sume de 1 (unu) leu. O sumă simbolică în contextul în care firma începuse să înregistreze datorii. Hop și sponsori ai PMP, ediția Băsescu - Udrea Pe Alexandra Ulmamei o mai regăsim asociată în alte 11 societăți. În firma Carpați Business Management este parteneră de afaceri cu Florin Diaconu, fiul lui Florea Diaconu, și cu Mihaela Untescu. De administrarea societății se ocupă giurgiuveanul Ion Mare. Cei trei mai apar ca asociați în diferite configurații: fie toți trei, fie Ulmamei în asociere ori cu Diaconu, ori cu Untescu. Într-o altă firmă, Centru Vista Logistic, Alexandra Ulmamei și Mihaela Untescu sunt asociate cu Be Home Landscape SRL, patronată de Edward Constatin Dicu. Conform Monitorului Oficial din 31 martie 2015, Edward Constatin Dicu și soția sa, Ionela Laura Dicu, au sponsorizat Partidul Mișcarea Populară, cu 125.000 lei, respectiv 50.000 lei. cele două sponsorizări au fost făcute în septembrie și octombrie 2014. Pe atunci Partidul Mișcarea Populară (PMP) se afla sub influența Elenei Udrea și a președintelui Traian Băsescu. Bloc de zece etaje în loc de două Edward Constatin Dicu, Ionela Laura Dicu și Mihai Valentin Chiriac au primit în anul 2013 o autorizație de construire a unui bloc cu zece etaje pe strada Luncșoara din Sectorul 2 al Capitalei. Documentele aferente începerii construcției au fost emise în mandatul de primar al lui Neculai Onțanu. Actualul primar al Sectorului 2, Radu Mihaiu, susține că blocul construit ilegal pe strada Luncșoara a primit o autorizație de construire de P+10 într-o zonă în care avea dreptul la doar P+2. "Este de spus că această autorizație a fost emisă în 2014 și a fost atacată de Prefect în instanță. Procesul a fost câștigat definitiv de către Prefectură în 2018, autorizația de construire a fost anulată. Între momentul atacării autorizației, când constructorul era la P+4 și momentul finalizării procesului, acest bloc a ajuns la P+10", a explicat primarul Radu Mihaiu, citat de HotNews.ro. Instanța a mai decis ca blocul de zece etaje să fie demolat de către proprietar, dar primarul Radu Mihaiu a dat de înțeles că asta nu se va întâmpla prea curând. Pe de-o parte, soții Dicu nu au nici un interes să demoleze blocul, în timp ce Primăria Sector 2 a avut calitate de pârât în proces pentru că a emis ilegal autorizația. În acest context, spune primarul Mihaiu, un principiu de drept nu ar permite ca un pârât să se îndrepte împotriva altui pârât.

Andra și Măruță, milionari în euro (sursa: Facebook/Andra)
Economie

Andra și Măruță, milionari în euro

Andra și Măruță, milionari în euro. Cuplul Andra și Măruță pare a fi cel mai puternic din show-biz-ul autohton. Citește și: Firmele cuplului Andra – Măruță, datorii enorme, de 15,8 milioane de lei. În 2023, cei doi au lichidat o firmă și au deschis alta după o lună Cei doi dețin împreună patru firme care produc foarte mulți bani. Proporțiile în firme: ba 80-20, ba 20-80 Plan B Music SRL, în care Cătălin Măruță deține 20% din părțile sociale și Andra, 80%, a avut venituri de peste 3,1 milioane de lei în 2022. Citește și: Smiley, cel mai bogat artist român: încasează lunar peste un milion de lei. Numai partea sa de profit, aproape 130.000 de euro Profitul: peste 1,6 milioane de lei, cu un singur angajat. Obiectul de activitate: Activități de interpretare artistică (spectacole). Firma avea la finalul lui 2022 și datorii de 3,1 milioane de lei. În Ocean Music SRL, cu același obiect de activitate, Măruță are 80% din părțile sociale și Andra, 20%. În 2022, firma a avut venituri de peste 3,5 milioane de lei și profit de peste 993.000 de lei, cu doi angajați. Datoriile, la sfârșitul lui 2022: 4,8 milioane de lei. Andra și Măruță, milionari în euro În Studio 78 SRL, Măruță are 90% din părțile sociale, Andra - 10%. Firma se ocupă cu "Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune". În 2022, veniturile au fost de 3,3 milioane de lei, dar profitul, chiar mai mare: aproape 3,5 milioane de lei, cu un singur angajat. Datoriile: peste 3,4 milioane de lei. La Andra Records SRL, soții Măruță își împart în mod egal părțile sociale. În 2022, firma a avut venituri de aproape șase milioane de lei și profit net de aproape patru milioane de lei, cu un singur angajat. Datorii la finalul lui 2022: 4,5 milioane de lei. Obiectul de activitate: Activități de realizare a înregistrărilor audio și activități de editare muzicală. Măruță are și business în IT Cătălin Măruță mai deține o firmă împreună cu Elekes Levente, Red Music SRL. Firma avea, la finalul lui 2022, 89 de angajați și, contrat numelui, nu se ocupă cu muzica, ci cu "Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client)". În 2022, firma a avut venituri de peste zece milioane de lei, dar un profit foarte mic, de aproape 29.000 de lei. În aprilie 2023, Andra și Măruță au decis să-și lichideze o firmă pe care o dețineau împreună, Sunny Music SRL. La o lună distanță, în mai 2023, cei doi au deschis firma Avocado Music SRL.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră