marți 16 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

507 articole
Justiție

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA. În plus, secția pentru procurori din CSM convoacă adunările generale în vederea consultării procurorilor cu privire la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA „În continuarea comunicatului din data de 11 decembrie 2025, referitor la materialul de presă apărut în spațiul public la datele de 09 (publicația Recorder), respectiv 10.12.2025 (TVR1), aducem la cunoștință publică următoarele:  În cadrul ședinței din data de 16 decembrie 2025, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a votat, în unanimitate, următoarele puncte aflate pe ordinea de zi: 1. Sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele privind activitatea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie semnalate în materialul de presă difuzat de publicaţia Recorder; 2. Convocarea adunărilor generale în vederea consultării procurorilor cu privire la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției. Urmează ca hotărârea Secției pentru procurori să fie transmisă Inspecției Judiciare pentru a efectua verificări, într-un termen considerat rezonabil. În ceea ce privește al doilea punct al ordinii de zi, hotărârea va fi transmisă unităților de parchet pentru organizarea adunărilor generale, urmând ca hotărârile să fie transmise către Secție până la data de 15.01.2026. Propunerile rezultate vor fi integrate la nivelul secției pentru procurori într-un material care va fi trimis Ministerului Justiției și comisiilor juridice din cele două camere ale Parlamentului României”, se arată într-un comunicat al CSM.   

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva șefului DNA, Marius Voineag Foto: Inquam/George Calin
Zeci de dosare ale unor violatori, pedofili, tâlhari, tergiversate cu anii la Curtea de Apel Oradea Foto: Digi 24
Justiție

Zeci de dosare ale unor violatori, pedofili, tâlhari, tergiversate cu anii la Curtea de Apel Oradea

Zeci de dosare ale unor violatori, pedofili, tâlhari sau traficanți de persoane sunt tergiversate cu anii la Curtea de Apel Oradea, scrie azi Bihoreanul. Toate dosarele analizate de această publicație sunt la două judecătoare care au mai dat sentințe controversate, Denisa Vidican și Delia Udroiu. Aceasta din urmă este soția controversatului judecător Mihai Udroiu, care s-a pensionat recent, la doar 48 de ani, de la Înalta Curte de Casație și Justiție.  Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Vidican și un alt coleg de la Curtea de Apel Oradea au redus de la 15 ani la cinci ani și șase luni sentința lui Ioan Ciprian Pogana, acuzat că și-a terorizat familia și și-a împins concubina la sinucidere. Cei doi judecători au apreciat că agresorul ar fi încercat să-și „protejeze” copiii, trimițându-i în camerele lor când își bătea concubina. Udrea este co-autoare, alături de judecătorul Constantin Manoliu, a deciziei de desființare a probelor obținute de investigatori sub acoperire  în cazul a 5 polițiști de frontieră din PTF Borș acuzați de luare de mită . Ei au apreciat că investigația este o „provocare”. Dosarul s-a prăbușit, a fost întors la procurori.  Zeci de dosare ale unor violatori, pedofili, tâlhari, tergiversate cu anii la Curtea de Apel Oradea Ce arată, acum, Bihoreanul, despre tergiversările din dosarele gestionate de cele două judecătoare: 24 de procese penale în care pronunțarea verdictului a fost amânată pe perioade cuprinse între 6 luni și aproape 3 ani, deși legea prevede un termen maxim de 120 de zile pentru deliberare și redactarea hotărârii. „Violatori, bătăuşi, pedofili, traficanţi de persoane, hoţi şi tâlhari au în continuare cazierele curate pentru că instanţa orădeană amână fără motiv să pronunţe verdictele, iar prejudiciile datorate statului și despăgubirile pentru victime rămân neachitate”, arată Bihoreanul. „Recordul negativ de tergiversare îl deține procesul de fraudă ce-i are în prim-plan pe reprezentanții Asfalt Construct SRL, o firmă abonată o vreme la contracte publice în vestul țării, acuzaţi că s-au folosit de facturi pentru servicii fictive, ca să reducă artificial taxele datorate statului (...) Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Oradea pe 29 decembrie 2022, dar din 22 februarie 2023 se află în pronunțare”.  Bihoreanul a cerut un punct de vedere Curții de Apel, care a răspuns că cercetează datele și va oferi un răspuns la  22 decembrie, înainte de Crăciun. 

Nicuşor Dan, dezbateri la Cotroceni cu magistraţii (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Justiție

Nicuşor Dan anunţă dezbateri cu magistraţii: Trebuie corectate mecanismele deficitare din Justiţie

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat luni, la Helsinki, că la dezbaterile de la Cotroceni cu magistraţii „toate opiniile sunt primite”, subliniind că obiectivul acestor consultări este identificarea mecanismelor deficitare din sistemul judiciar şi asumarea unei voinţe politice clare pentru corectarea lor. O situaţie „gravă” Şeful statului a arătat că multe dintre problemele semnalate public de magistraţi sunt cunoscute de mult timp în mediile informale, însă amploarea lor devine evidentă atunci când sunt exprimate de un număr foarte mare de profesionişti din sistem. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu „Sunt lucruri pe care le-am auzit în format informal de multă vreme despre ce se întâmplă în justiţie. În momentul în care sunt 800 sau 900 de magistraţi care spun că lucrurile astea se întâmplă, înseamnă că e o problemă gravă”, a declarat Nicuşor Dan. Identificarea mecanismelor deficitare, prioritate la Cotroceni Preşedintele a explicat că primul pas necesar este structurarea şi dovedirea problemelor semnalate, pentru ca acestea să poată fi abordate coerent. Dezbaterile de la Cotroceni vor fi deschise tuturor opiniilor, indiferent de direcţia lor. Printre temele care apar frecvent în discuţiile din sistemul judiciar, Nicuşor Dan a menţionat Inspecţia Judiciară şi procedura de numire a şefilor de instanţe, considerate exemple relevante de mecanisme care ar putea fi deficitare. „Ce e important este să identificăm acele chestiuni care apar foarte des (…) să vedem care sunt mecanismele care sunt deficitare şi, bineînţeles, să avem voinţa politică să le corectăm”, a subliniat el. Întâlnire fără limită de timp cu magistraţii, pe 22 decembrie Nicuşor Dan a anunţat că, pe 22 decembrie, la Palatul Cotroceni, va avea loc o întâlnire fără limită de timp cu magistraţi români, pe care a descris-o drept „o discuţie importantă pe Justiţie”, ce va continua şi ulterior. Preşedintele a precizat că reforma şi funcţionarea Justiţiei reprezintă o preocupare personală importantă, chiar şi în contextul agendei sale internaţionale. „Bineînţeles, în intervalele în care nu am contacte internaţionale, sunt în contact cu România şi cu informaţiile care sunt relevante pe subiectul ăsta”, a declarat Nicuşor Dan.

Judecătorul Laurențiu Beșu cere CSM numirea ca procuror (sursa: captură video Recorder)
Justiție

Judecătorul Laurențiu Beșu cere CSM numirea ca procuror, după dezvăluirile din documentarul Recorder

Judecătorul Laurențiu Ionel Beșu, cunoscut pentru dezvăluirile făcute în documentarul Recorder „Justiție capturată”, va susține marți interviul la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în cadrul procedurii de numire în funcția de procuror. Audierea este programată la ora 12:00, potrivit anunțului publicat pe site-ul CSM. Beșu solicită transferul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu Laurențiu Beșu, în prezent judecător la Tribunalul București, a solicitat CSM numirea sa în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Magistratul a decis că nu mai dorește să activeze într-o instanță de judecată, optând pentru o carieră în cadrul Ministerului Public. Procedura legală de numire, conform Legii 303/2022 Potrivit anunțului CSM, interviul are loc în cadrul procedurii reglementate de articolul 194 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Legea prevede că, la cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiți procurori la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot deveni judecători, prin decret al președintelui României, la propunerea secției corespunzătoare din CSM. Printre cei 14 judecători candidați se află și Laurențiu Beșu Laurențiu Beșu se numără printre cei 14 judecători care au depus cereri pentru a deveni procurori. Cererea sa vizează Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, unitate unde magistratul dorește să își continue activitatea profesională. Dezvăluirile din „Justiție capturată” și cazul Mircea Beuran În documentarul Recorder „Justiție capturată”, judecătorul Laurențiu Beșu a relatat fapte pe care le consideră grave, petrecute la Curtea de Apel București, instanță unde a activat o perioadă prin delegare de la Tribunalul Giurgiu. Beșu a declarat că, după sosirea sa la Curtea de Apel București, unii colegi i-ar fi spus că mutarea sa ar fi avut legătură cu faptul că nu se mai dorea ca el să facă parte din completul care judeca dosarul medicului Mircea Beuran, acuzat de fapte de corupție. Suspiciuni privind schimbarea completului într-un dosar sensibil Judecătorul a explicat că inițial a considerat delegarea la Curtea de Apel drept o promovare firească în carieră. Ulterior, colegi mai vechi i-ar fi sugerat că, în dosarele considerate „delicate”, se practică schimbarea componenței completului de judecată. Dosarul Mircea Beuran a fost soluționat ulterior de un alt complet, cu o decizie de achitare, menținută și în calea de atac. Episodul Niculae Bădălău și încetarea delegării Laurențiu Beșu a mai relatat că delegarea sa la Curtea de Apel București a fost prelungită de mai multe ori, până în primăvara acestui an. Atunci, a intrat într-un complet care judeca o contestație în dosarul lui Niculae Bădălău. La soluționarea contestației, Beșu a avut o opinie diferită față de colegul său de complet. La scurt timp după acest episod, magistratul a fost informat de șeful de secție al Curții de Apel București că delegarea sa nu va mai fi prelungită.

Accidentul mortal din Iași, repus pe rol (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cine vrea rejudecarea accidentului mortal cu pieton rupt în două: mâna dreaptă a Liei Savonea

Judecătoarea Ena Hermina Iancu, considerată „mâna dreaptă” a Liei Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a decis redeschiderea dosarului penal în cazul accidentului mortal provocat de Andrei Rareș Berihoi la Iași. Accident mortal din Iași, repus pe rol Condamnat definitiv în septembrie la cinci ani de închisoare pentru ucidere din culpă, Berihoi a lovit mortal un pieton pe o trecere de pietoni, circulând cu aproape 150 km/h pe Bulevardul Independenței. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Decizia vine la scurt timp după numirea judecătoarei Iancu în echipa de conducere a ÎCCJ și reaprinde controversele legate de activitatea sa în dosare cu impact public major. În trecut, magistrata a fost implicată în hotărâri contestate, inclusiv în cauze care i-au vizat pe Adrian Năstase, Călin Popescu-Tăriceanu și Elena Udrea. Continuarea, în Ziarul de Iași

Judecătorii din Brașov cer reformă în justiție (sursa: Facebook/Tribunalul Brașov)
Justiție

Judecătorii din Brașov cer reformă în justiție și apără libertatea de exprimare a magistraților

Judecătorii de la Tribunalul Brașov și Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov au adoptat, luni, poziții oficiale în Adunările Generale, în contextul dezbaterilor publice intense privind funcționarea sistemului judiciar și al „evenimentelor din ultimele zile”. Prin comunicatele transmise, cele două instanțe subliniază importanța libertății de exprimare a magistraților, necesitatea reformării justiției și riscul generării unui climat descurajator în interiorul sistemului judiciar. Libertatea de exprimare, garanție a independenței justiției În comunicatul Tribunalului Brașov se arată că reacțiile publice recente reflectă atașamentul societății față de ideea de dreptate și nevoia de claritate privind actul de justiție. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Judecătorii brașoveni subliniază că libertatea de exprimare a magistraților este o garanție esențială a independenței justiției și a unei democrații solide. Exercitarea responsabilă a acestui drept nu trebuie privită ca o vulnerabilitate, ci ca un instrument legitim pentru identificarea și corectarea disfuncționalităților din sistem. Totodată, instanța avertizează că poziționările instituționale nu trebuie să creeze un efect descurajator asupra magistraților care aleg să se exprime public. Apel la o reformă reală a sistemului judiciar Prin hotărârea adoptată în Adunarea Generală, judecătorii Tribunalului Brașov semnalează necesitatea unei reforme a funcționării sistemului judiciar, bazată pe o legislație previzibilă. Potrivit acestora, justiția trebuie reașezată în jurul finalităților sale fundamentale și să reflecte valorile pentru care magistrații și-au asumat profesia. Presiunea volumului de muncă, o „fractură de sens” Judecătorii atrag atenția asupra unei dileme majore cu care se confruntă sistemul judiciar: alegerea între soluționarea rapidă a unui număr excesiv de dosare și analiza temeinică a cauzelor. „Pentru noi, reprezintă o fractură de sens să alegem între două variante deficitare: pe de o parte, soluționarea sub presiunea timpului a unui număr excesiv de cauze, cu riscul unei analize insuficiente, iar pe de alta, examinarea temeinică a unei cauze cu prețul unor întârzieri inevitabile”, se arată în comunicatul Tribunalului Brașov. Transparență și responsabilitate Un punct de vedere similar a fost adoptat și de judecătorii Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov. Aceștia consideră oportun ca toate sesizările privind posibile disfuncționalități ale sistemului judiciar, indiferent de sursa lor, să fie analizate cu responsabilitate, profesionalism și transparență. Magistrații subliniază importanța respectării garanțiilor legale și a prezumției de nevinovăție, astfel încât aflarea adevărului să primeze în fața oricărei tentative de culpabilizare prematură. Semnalarea disfuncționalităților Judecătorii Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov au stabilit că semnalarea cu bună-credință a problemelor reale din interiorul sistemului nu este incompatibilă cu obligația de rezervă a magistratului. „A aduce în discuție problemele reale, în limitele legii, nu înseamnă a afecta Justiția, ci a încerca să o protejezi”, se arată în comunicatul instanței.

Statul român pierde procesul intentat de Dănileț (sursa: Facebook/Cristi Dănileț)
Justiție

România pierde la CEDO procesul privind sancționarea fostului judecător Cristi Dănileț

Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a decis definitiv că, deși magistrații sunt supuși unei obligații generale de rezervă, aceștia pot comenta public, inclusiv pe rețelele sociale, chestiuni de interes general. Decizia a fost pronunțată luni și este definitivă, a explicat Nicoleta Popescu, avocata care l-a reprezentat pe Cristi Dănileț în fața Curții de la Strasbourg. Hotărârea stabilește standarde obligatorii pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România, și marchează un moment-cheie în jurisprudența CEDO privind libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor. Cum a ajuns cazul Dănileț la CEDO În anul 2021, Cristi Dănileț, la acea vreme judecător (ieșit la pensie în ianuarie 2024), a dat România în judecată la CEDO. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Demersul a venit după ce, în 2019, Consiliul Superior al Magistraturii, condus atunci de Lia Savonea, l-a sancționat disciplinar pentru două postări publicate pe Facebook. Sancțiunea a constat în diminuarea indemnizației lunare brute cu 5% timp de două luni. Una dintre postări viza funcționarea justiției și conținea un comentariu apreciativ la adresa unui procuror care vorbise public despre problemele din sistem, iar cealaltă se referea la numirea șefului Statului Major al Armatei. Decizia CEDO: sancțiune disproporționată, libertate încălcată CEDO a confirmat că România a încălcat articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului, care protejează libertatea de exprimare. Curtea a stabilit că sancționarea disciplinară a fostului judecător a fost disproporționată și că opiniile exprimate de acesta priveau chestiuni de interes public, precum funcționarea justiției și statul de drept. Curtea a respins însă invocarea articolului 8 privind dreptul la viață privată, reținând exclusiv încălcarea libertății de exprimare. Un standard european obligatoriu pentru toate statele membre Potrivit avocatei Nicoleta Popescu, hotărârea Marii Camere clarifică limitele în care statele pot restrânge libertatea de exprimare a magistraților. Deși aceștia au o obligație de rezervă, aceasta nu poate fi interpretată ca o interdicție de a participa la dezbateri publice legitime. Decizia stabilește un standard minim obligatoriu pentru toate statele membre ale Consiliului Europei atunci când reglementează condițiile în care exprimarea publică a magistraților poate fi limitată. Riscul de autocenzură, evidențiat de Curte CEDO a subliniat explicit riscul de autocenzură, cunoscut drept „chilling effect”, generat de sancțiunile disciplinare. Curtea a arătat că inclusiv sancțiunile considerate minore pot descuraja magistrații să se exprime public pe teme esențiale pentru societate. În acest context, Curtea a avertizat că reducerea la tăcere a magistraților în dezbateri privind statul de drept reprezintă un pericol real pentru funcționarea democrației. Poziția lui Cristi Dănileț: fără daune morale Cristi Dănileț nu a solicitat acordarea de daune morale din partea statului român. El a explicat că nu a considerat potrivit ca eventualele despăgubiri să fie plătite din bani publici. „A cere magistraților să tacă atunci când se discută despre statul de drept este o rețetă periculoasă pentru democrație. Miza acestui caz este echilibrul dintre independența justiției și libertatea de exprimare”, a declarat fostul judecător, mulțumind totodată avocatelor sale și celor care l-au susținut. De la sancțiunea CSM la hotărârea definitivă a CEDO În 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut sancțiunea aplicată de CSM, apreciind că limbajul folosit de magistrat ar fi depășit limitele decenței și ar fi afectat imaginea sistemului judiciar. Ulterior, în 2021, Cristi Dănileț a sesizat CEDO. Pe 20 februarie 2024, o Cameră a Curții a constatat încălcarea articolului 10 din Convenție. Luni, Marea Cameră a CEDO a menținut această soluție, pronunțând o hotărâre definitivă cu efect obligatoriu pentru toate statele membre ale Consiliului Europei.

Încă un VIP, Nicusor Constantinescu, scapă de un proces de corupție prin prescriere Foto: Stirile Pro TV
Justiție

Încă un VIP scapă de un proces de corupție prin prescriere, dosarul s-a târâit 10 ani prin instanțe

Încă un VIP scapă de un proces de corupție prin prescriere, dosarul s-a târâit 10 ani prin instanțe: Tribunalul Constanța a închis așa-numitul dosar Geotop în care fostul președinte al Consiliului Județean Constanșa, Nicușor Constantinescu, a fost acuzat de o fraudă de peste 11 milioane de lei. Nicușor Constantinescu și complicii săi vor trebui să restituie către Consiliul Județean Constanța suma de 11,6 milioane de lei.  Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Încă un VIP scapă de un proces de corupție prin prescriere Însă este puțin probabil că acest lucru se va întâmpla, întrucât fostul baron PSD de Constanța, bun prieten cu Radu Mazăre, este deja la închisoare. El are cinci sentințe definitive care totalizează 32 de ani de închisoare.  Dosarul Geotop a ajuns la Tribunalul Constanța în 2016 și, până în martie 2025, s-au scurs 94 de termene de judecată. El mai stătuse la DNA București cinci ani, din 2010 în 2015. În 2016, DNA Constanța a finalizat dosarul în șase luni.  Procurorii i-au acuzat pe fostul președinte al Consiliului Județean Constanța și pe fostul arhitect șef al județului Constanța, Titi Cenușă, că și-ar fi coordonat acțiunile în așa fel încât lucrările de cadastrare a drumurilor județene și comunale din județ să fie atribuite, în mod preferențial, către o anumită firmă, fraudând bugetul județului.  Fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a scapăt, în octombrie 2025, tot prin prescripție, și de procesul penal în dosarul privind lucrările ilegale la Herghelia Mangalia și pe Lacul Corbu, însă trebuie să plătească un prejudiciu de 5,5 milioane de lei. 

Inspecția Judiciară, verificări după documentarul Recorder (sursa: Facebook/Inspectia Judiciara)
Justiție

Inspecția Judiciară, verificări după documentarul Recorder. Anunță că va face public "un rezumat"

Inspecția Judiciară a anunțat că desfășoară verificări cu privire la elementele prezentate în documentarul publicat de Recorder, precizând că un rezumat al activităților întreprinse va fi făcut public în zilele următoare. Reacția Inspecției Judiciare după investigația Recorder Într-un comunicat transmis duminică, Inspecția Judiciară a precizat că a demarat verificări în conformitate cu atribuțiile sale legale, atât ca urmare a materialului jurnalistic realizat de Recorder, cât și a sesizărilor venite din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 „Având în vedere materialul de presă publicat de recorder.ro, precum și sesizarea secțiilor CSM, Inspecția Judiciară efectuează verificări în conformitate cu atribuțiile legale. Facem precizarea că o parte din elementele prezentate în material s-au aflat deja în atenția noastră, un rezumat al acestor activități urmând a fi prezentat în zilele următoare. Invităm pe toți cei interesați să aștepte rezultatul verificărilor”, a transmis instituția. CSM a sesizat Inspecția Judiciară: decizia Secției pentru judecători Vineri, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a anunțat că a decis sesizarea Inspecției Judiciare pentru a verifica aspectele semnalate în documentarul Recorder. „Față de aspectele difuzate public în mass-media, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecției Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele semnalate în materialul de presă difuzat de Recorder”, se arată în comunicatul oficial al CSM. Secția pentru procurori a CSM analizează acuzațiile Anterior, joi, Secția pentru procurori a CSM a anunțat că va efectua, la rândul său, verificări în legătură cu acuzațiile formulate de mai mulți magistrați în documentarul Recorder, extinzând astfel aria de analiză la nivelul întregului sistem judiciar. În documentarul Recorder apar declarații ale mai multor procurori și judecători, unii sub protecția anonimatului, care susțin că conducerea Curții de Apel București ar fi modificat în mod curent componența completurilor de judecată pentru a obține soluții favorabile unor persoane acuzate de fapte de corupție. Printre dosarele invocate în material se numără cele care îi vizează pe Marian Vanghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu, cauze cu un impact public major. Rezultatele verificărilor anunțate sunt așteptate în zilele următoare.

Ministrul Justiției, acuzații de imixtiune politică (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Justiție

Ministrul PSD al Justiției promovează un articol denigrator despre judecătoarea Marinaș

Ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, este acuzat într-un articol EpochTimes România că ar fi făcut o mișcare „din culise” împotriva judecătoarei Sorina Marinaș, magistrat al Curții de Apel Craiova și una dintre vocile cele mai vizibile ale demersurilor de reformare a sistemului judiciar, apărute după documentarul Recorder „Justiție capturată”. Judecătoarea Sorina Marinaș, figură centrală în dezbaterea despre reformarea justiției Sorina Marinaș a devenit, în ultimele săptămâni, una dintre principalele figuri asociate cu apelurile la „curățarea” sistemului judiciar, pe fondul reacțiilor generate de investigația Recorder privind presupuse disfuncționalități și relații de putere din interiorul justiției. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Pozițiile sale publice au fost apreciate de o parte a magistraților și a societății civile, dar au atras și critici dure. Gestul ministrului Justiției: promovarea unui articol controversat Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Radu Marinescu ar fi distribuit pe grupul oficial de WhatsApp al Baroului Dolj un articol publicat de Gândul, care o vizează direct pe judecătoarea Sorina Marinaș. Grupul este unul instituțional, iar administratorul acestuia este chiar decanul Baroului Dolj. Articolul respectiv este considerat de judecătoare drept denigrator, iar distribuirea lui de către ministrul Justiției ridică semne de întrebare privind respectarea principiilor de neutralitate și echidistanță impuse de funcția ministerială. Controverse privind imparțialitatea ministrului Justiției Funcția de ministru al Justiției presupune, prin natura sa, o poziție de imparțialitate față de magistrați și față de conflictele interne din sistemul judiciar. În acest context, gestul lui Radu Marinescu este interpretat de critici ca o formă de presiune sau de aliniere la o campanie de discreditare a unui magistrat implicat în dezbaterea publică despre reformă. Reacții și mize într-un moment tensionat pentru justiție Incidentul are loc într-un moment de tensiune accentuată în sistemul judiciar, marcat de reacții publice ale unor judecători, proteste civice și dezbateri aprinse despre independența justiției, rolul conducerilor instanțelor și limitele intervenției politice. Cazul Sorinei Marinaș și gestul atribuit ministrului Justiției riscă să amplifice suspiciunile privind relația dintre puterea politică și sistemul judiciar, într-un context în care tema independenței justiției se află din nou în centrul atenției publice.

Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția Foto: Facebook PICCJ
Justiție

Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete

Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022. „Este de observat strategia subtilă a măsurilor restaurative, salvatoare pentru politicienii şi finanţatorii lor implicaţi în proceduri judiciare (deciziile CCR, ordonanţele de urgenţă, dezincriminarea discretă a abuzului în serviciu şi a conflictului de interese etc)”, a spus Lazăr, citat de news.ro. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie El critică mecanismul de anchetare al magistraților, apreciind că acesta este neconstituțional, și spune că „în mii de dosare a survenit prescripţia răspunderii penale, iar sute de milioane de euro au rămas nerecuperate de statul român după stingerea acţiunii penale (care deşi lipsesc bugetului României, nu sunt imputate nimănui)”. Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția Iată principalele declarații ale lui Lazăr:  „Este de observat strategia subtilă a măsurilor restaurative, salvatoare pentru politicienii şi finanţatorii lor implicaţi în proceduri judiciare (deciziile CCR, ordonanţele de urgenţă, dezincriminarea discretă a abuzului în serviciu şi a conflictului de interese etc)”. „După abrogarea OUG nr. 13/2017, politicienii aflaţi la putere au lansat un insidios «proiect T – zero, restabilirea păcii sociale: România dialogului» (do ut des: pace socială c/a impunitate). A fost indicat public un mic grup, obedient, din justiţie, cu legături în mediul politic, cunoscut în media ca «CSM-ul nevestelor». În schimbul sinecurilor şi asigurării impunităţii, grupul a acceptat cooperarea, a susţinut formularea proiectelor contrareformei restaurative, a făcut prozelitism şi, treptat, ar fi preluat controlul justiţiei” Lazăr spune că procurorii ar trebui să „clarifice” „legăturile posibile între şirul soluţiilor discutabile -de stingere suspectă a acţiunii penale -, dispuse în dosarelor marilor corupţi şi poziţiile pe care membrii grupului şi prozeliţii lor le ocupă în instituţiile statului”.  „Prin ordonanţe de urgenţă succesive - care, conform rapoartelor MCV, «au stârnit reacţii extrem de negative»- s-a înfăptuit rapid contrareforma restaurativă. Apoi, cu mici retuşuri, ea a fost consacrată în legile justiţiei din 2022, prezentate ca o mare realizare în contextul imprudent al ridicării MCV” Lazăr explică și cum a fost legiferat un mecanism de anchetare a magistraților care,. de fapt, este nefuncțional: „Acest serviciu poate fi încadrat (uimitor control neconstituţional al anchetei) doar cu procurori având avizul strict al CSM (!), majoritar compus din judecătorii în discuţie. În contextul controlului sever, cu multe respingeri, este lipsit de resurse umane şi practic lipsit de activitate, fără dosare privind judecători şi procurori corupţi” „Culmea realizărilor creative a fost exercitarea căilor de atac extraordinare, iar pe interpretarea aceloraşi probe, anularea a numeroase decizii de condamnare definitivă. Unele chiar după executarea pedepselor, Statul român fiind obligat la daune pentru pretinse erori judiciare. Văzând restaurarea, cunoscătorii domeniului au un exasperant sentiment «déjà vu», al dezmăţului judiciar din perioada 2000-2004” „Mecanisme judiciare suspecte şi represalii asupra magistraţilor oneşti. Media a semnalat că adeseori, prescripţia răspunderii penale a survenit în urma adoptării unui mecanism repetitiv de evitare abuzivă a aplicării legii penale şi a principiului repartizării aleatorii. Acesta consta în destructurarea completurilor de judecată înaintea pronunţării şi reluarea cercetării judecătoreşti, interpretând forţat standardele CEDO; cu dosare prescrise imputabil, pe masa judecătorilor” „Dată fiind gravitatea fără precedent a situaţiei şi pericolul survenit pentru siguranţa statului, magistraţii solicită inclusiv o cooperare salvatoare, loială, a voinţei de stat exterioară sistemului judiciar. În acest context fără precedent, pentru clarificarea judiciară a problemelor este obligatorie sesizarea din oficiu a procurorilor competenţi şi declanşarea unor anchete de anvergură cu alocarea resurselor necesare de specialitate, inclusiv cu suportul informaţional calificat al operatorilor abilitaţi conform legii”, cere Lazăr. 

Judecătoare din Craiova, protest împotriva sistemului (sursa: Facebook/Sorina Marinas)
Justiție

Judecătoare din Craiova protestează împotriva găștii Savonea: Poate însemna finalul carierei mele

Sorina Marinaș, judecătoare la Secția Penală a Curții de Apel Craiova, a anunțat că va protesta sâmbătă, în fața Judecătoriei Craiova, transmițând mesajul „așa nu se mai poate”, deși este conștientă că gestul ar putea însemna sfârșitul carierei sale de magistrat. Judecătoare din Craiova, protest împotriva sistemului Într-un mesaj publicat pe Facebook, judecătoarea afirmă că protestul reprezintă un act de solidaritate justificat de situația actuală din justiție. Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Sorina Marinaș precizează că întreaga sa carieră s-a construit exclusiv prin concursuri și examene, fiind numită judecător la vârsta de 26 de ani, fără a promova prin interviuri. Protestul este anunțat pentru 13 decembrie, ora 17:00, și este descris ca fiind pașnic, apolitic și decent. Temeri privind represalii ale Inspecției Judiciare Cu o zi înainte, judecătoarea declara că se așteaptă la repercusiuni din partea Inspecției Judiciare împotriva magistraților care au vorbit public despre disfuncțiile din sistemul de justiție. Aceasta susține că astfel de reacții instituționale riscă să reducă la tăcere vocile critice din magistratură. Un nume deja cunoscut în spațiul public Sorina Marinaș a intrat anterior în atenția publică după ce Inspecția Judiciară a declanșat o anchetă împotriva sa, în urma unei postări în care explica motivele condamnării unui bărbat la 30 de ani de închisoare pentru tentativă de omor asupra soției. De asemenea, ea se numără printre sutele de magistrați care au semnat un mesaj de susținere pentru procurorii și judecătorii implicați în dezvăluirile Recorder. În contextul acestor dezvăluiri, mii de oameni au protestat în ultimele zile în orașe precum București, Cluj, Iași, Timișoara, Sibiu și Brașov, cerând reformarea sistemului de justiție și protejarea magistraților care semnalează problemele interne.

Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat

Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat în circa 24 de ore, și fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, a semnat scrisoarea acestora, potrivit news.ro. Mai mult, Kovesi deschide lista semnatarilor scrisorii de susţinere faţă de magistraţii care au vorbit despre problemele din sistem. Citește și: Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD. Primea diurnă și chirie, deși avea vilă în Mogoșoaia UPDATE 18.05: numărul semnatarilor a ajuns la 690, deci a crescut de aproape patru ori față de ziua de joi, când erau doar 178.  Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Unii dintre semnatari sunt însă pensionari, precum procurorul Marius Buluncea sau Ionuț Matei, care a fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.  Șase dintre semnatari sunt judecători la Curtea de Apel București, dar nici un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție nu pare să fi semnat, până la ora actuală.  Pe listă se află și 16 procurori din DNA.  „Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a denunța problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol. Totodată, subliniem că aspectele semnalate nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă — în slujba cetățeanului”, se arată în scrisoarea semnată de sute de magistrați.  Azi, într-un comunicat distribuit către presă, Kovesi afirmă: „Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare pentru mine, venind din România și având o experiență personală cu o situație similară în urmă cu doar câțiva ani, este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri”.

Savonea, tentativă de puci la secțiile penale ale ÎCCJ, acuză fostul ministru Stelian Ion Foto: ICCJ
Justiție

Savonea, tentativă de puci la secțiile penale ale ÎCCJ, acuză fostul ministru Stelian Ion

Lia Savonea a avut, azi, o tentativă de puci la secțiile penale ale ÎCCJ, încercând să le desființeze și să le reorgenizeze, acuză fostul ministru al Justiției, Stelian Ion (USR). Însă el arată că, după postarea sa, în care prezenta acest plan al șefei ÎCCJ, o decizie a fost amânată pe săptămâna viitoare.  Citește și: Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD. Primea diurnă și chirie, deși avea vilă în Mogoșoaia Savonea, tentativă de puci la secțiile penale ale ÎCCJ, acuză fostul ministru Stelian Ion „Astăzi, la Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a avut loc o ședință cu consecințe extrem de grave pentru funcționarea justiției. În ciuda protestelor și a opoziției exprimate de unii magistrați, toate completele secției penale au fost desființate și reorganizate, inclusiv cele două complete care rămăseseră necontrolate până acum de Lia Savonea. Membrii acestora vor fi înlocuiți cu judecători nou-veniți de la alte secții.   Asta ar putea însemna și că, începând de astăzi, mandatele pe siguranță națională nu mai sunt soluționate de judecătorii de penal, ci de cei veniți din contencios administrativ, fără ca judecătorii din penal să fi fost măcar informați în prealabil despre această schimbare majoră.   În loc să facă un pas în spate după dezvăluirile grave din documentarul Recorder, gruparea Savonea a ales să arunce în aer întreaga Secție penală a ÎCCJ. Nu vorbim despre reformă, ci despre o epurare mascată, făcută în grabă, fără transparență și fără respect față de reguli elementare de funcționare instituțională.   Aceasta nu este justiție. Este capturarea justiției și riscă să devină o problemă de siguranță națională.   LATER EDIT: În urma scandalului provocat de această propunere, a fost amânată decizia, urmând a fi luată o decizie săptămâna viitoare”, a scris Stelian Ion, pe Facebook. 

Kovesi, „îngrijorată” de dezvăluirile Recorder, critică represaliile împotriva magistraților Foto: EPPO
Justiție

Kovesi, „îngrijorată” de dezvăluirile Recorder, critică represaliile împotriva magistraților

Fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, se declară „îngrijorată” de dezvăluirile Recorder și critică represaliile împotriva magistraților care au semnalat abuzuri. Ea este acum șefa Parchetului European, EPPO.  Într-un comunicat distribuit către presă, Kovesi mai afirmă: „Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare pentru mine, venind din România și având o experiență personală cu o situație similară în urmă cu doar câțiva ani, este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri”. Citește și: Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD. Primea diurnă și chirie, deși avea vilă în Mogoșoaia Kovesi, „îngrijorată” de dezvăluirile Recorder, critică represaliile împotriva magistraților Mesajul integral al lui Kovesi:  „Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod clar că magistrații se bucură de libertatea de exprimare atunci când semnalează disfuncționalități instituționale grave sau abuzuri care afectează funcționarea sistemului de justiție. În cauza Kövesi c. României, Curtea a reținut că sancționarea sau revocarea unui magistrat pentru opinii exprimate în interes public constituie o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Acest principiu nu este unul personal, ci unul universal, aplicabil tuturor magistraților care acționează cu bună-credință. În calitate de Procuror-șef european, doresc să îmi exprim îngrijorarea cu privire la recentele dezvăluiri care afectează independența și reputația magistraturii din România. Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare pentru mine, venind din România și având o experiență personală cu o situație similară în urmă cu doar câțiva ani, este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri. Aplicarea de sancțiuni disciplinare judecătorilor și procurorilor care iau poziție împotriva abuzurilor din interiorul propriului corp profesional nu poate fi interpretată decât ca o măsură de represalii, având ca scop reducerea la tăcere a unei critici legitime și profund necesare. În locul unor măsuri represive împotriva judecătorilor și procurorilor care au semnalat abuzuri, autoritățile competente ar trebui să se concentreze asupra fondului acestor critici, prin stabilirea faptelor și definirea unor măsuri corective adecvate, pe această bază. Aceasta este singura cale de a proteja credibilitatea instituțiilor în ochii cetățenilor unui stat democratic.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră